NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*)privind Codul produselor medicinale veterinare**)(actualizată la data de 3 aprilie 2015*)
EMITENT
  • AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR




  • ----------**) Aprobată de Ordinul nr. 187 din 31 octombrie 2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 804 din 26 noiembrie 2007.  +  Titlul I DEFINIŢII  +  Articolul 1În sensul prezentei norme sanitare veterinare, următorii termeni se definesc astfel: (1) Produs medicinal veterinar: a) orice substanţă sau combinaţie de substanţe destinate tratării sau prevenirii bolilor la animale; sau b) orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi utilizată sau administrată la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice, prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice sau pentru a stabili un diagnostic medical. (2) Substanţă: orice materie, indiferent de origine, care poate fi: a) de origine umană, de exemplu: sânge uman sau produse derivate din sânge uman; b) de origine animală, de exemplu: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge; c) de origine vegetală, de exemplu: microorganisme, plante, părţi din plante, secreţii sau extracte vegetale; d) de origine chimică, de exemplu: elemente sau substanţe chimice naturale şi combinaţiile acestora obţinute prin transformare chimică sau prin sinteză. (3) Premix pentru furaje medicamentate: orice produs medicinal veterinar preparat în prealabil pentru fabricarea ulterioară a furajelor medicamentate; (4) Furaj medicamentat: orice amestec rezultat din combinarea unui produs sau mai multor produse medicinale veterinare cu unul sau mai multe furaje, gata preparat pentru comercializare şi destinat administrării la animale datorită proprietăţilor curative, profilactice sau altor proprietăţi ale produsului medicinal veterinar în sensul prevederilor pct. 1, fără o prelucrare ulterioară; (5) Produs medicinal veterinar imunologic: orice produs medicinal veterinar administrat animalelor, în scopul de a induce o imunitate activă sau pasivă sau pentru a diagnostica statusul imunologic al unui animal sau al unui efectiv de animale; (6) produs medicinal veterinar homeopat - orice produs medicinal veterinar obţinut din substanţe denumite remedii homeopate, în conformitate cu o procedură de fabricaţie homeopată descrisă de Farmacopeea europeană sau, în absenţa acesteia, de Farmacopeea actuală utilizată oficial în România. Un produs medicinal veterinar homeopat poate conţine unul sau mai multe principii homeopate;-------------Alin. (6) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (7) Perioada de aşteptare: intervalul de timp dintre ultima administrare a produsului medicinal veterinar la animale, în condiţii normale de utilizare, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, până în momentul în care se obţin alimente provenite de la astfel de animale, necesar pentru a proteja sănătatea publică şi pentru a garanta că aceste alimente nu conţin reziduuri în cantităţi care depăşesc limitele maxime de reziduuri pentru substanţele active stabilite conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală;----------Alin. (7) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (8) Reacţie adversă: un răspuns al organismului, nedorit şi neintenţionat, apărut la un animal sau la mai multe animale în urma administrării unui produs medicinal veterinar în dozele prescrise în mod normal la animale pentru profilaxia, diagnosticul sau tratamentul unei afecţiuni sau pentru a restabili, corecta sau modifica o funcţie fiziologică. (9) Reacţie adversă umană: un răspuns nedorit şi neintenţionat apărut la om în urma expunerii acestuia la un produs medicinal veterinar; (10) reacţie adversă gravă - stare reactivă de intensitate mare, apărută la animalele tratate şi care are ca rezultat alterarea gravă a stării de sănătate sau chiar moartea ori care poate induce o anomalie sau malformaţie congenitală ori care poate determina simptome permanente sau prelungite la animalele tratate;-------------Alin. (10) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (11) reacţie adversă neprevăzută - stare reactivă a cărei natură, severitate sau rezultat nu corespunde cu datele prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului medicinal veterinar respectiv;-------------Alin. (11) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (12) Rapoarte periodice de actualizare privind siguranţa: documentele informative care actualizează ultimele evidenţe referitoare la farmacovigilenţa produselor medicinale veterinare, evidenţe prevăzute la art. 80; (13) Studiu de supraveghere după punerea pe piaţă: un studiu farmaco-epidemiologic sau un studiu clinic realizat conform condiţiilor menţionate în autorizaţia de comercializare, efectuat în scopul identificării şi studierii unor potenţiale riscuri privind siguranţa unui produs medicinal veterinar autorizat; (14) utilizare în afara indicaţiilor de pe etichetă - utilizarea unui produs medicinal veterinar fără respectarea rezumatului caracteristicilor produsului, inclusiv utilizarea incorectă sau abuzivă a produsului;-------------Alin. (14) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (15) comerţul "angro" cu produse medicinale veterinare - orice activitate comercială care include achiziţionarea, vânzarea, importul, exportul sau orice altă operaţiune comercială cu produse medicinale veterinare, indiferent dacă scopul acesteia este sau nu obţinerea de profit, cu excepţia: a) livrării de către un producător a produselor medicinale veterinare fabricate de el însuşi; b) comercializării cu amănuntul a produselor medicinale veterinare de către persoane împuternicite să efectueze astfel de operaţiuni comerciale, în conformitate cu prevederile art. 70.-------------Alin. (15) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (16) Reprezentantul deţinătorului autorizaţiei de comercializare: persoana oficială recunoscută ca reprezentant legal, desemnată de deţinătorul autorizaţiei de comercializare să-l reprezinte în relaţiile comerciale interne şi internaţionale, în limita mandatului de reprezentare; (17) Agenţia - Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente;-------------Alin. (17) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (18) Riscuri cu privire la utilizarea produsului: a) orice risc referitor la calitatea, siguranţa şi eficacitatea produselor medicinale veterinare cu efecte negative pentru sănătatea publică sau a animalelor; b) orice risc cu efecte nedorite asupra mediului. (19) raportul beneficiu-risc: o evaluare a efectelor terapeutice pozitive ale produsului medicinal veterinar, în raport cu riscurile definite la alin. (18);----------Alin. (19) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (20) prescripţie medicală veterinară - orice recomandare pentru un produs medicinal veterinar emisă de un medic veterinar, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;-------------Alin. (20) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (21) Denumirea produsului medicinal veterinar poate fi: a) o denumire inventată care nu se poate confunda cu denumirea comună sau b) o denumire comună sau ştiinţifică însoţită de o marcă comercială sau numele deţinătorului autorizaţiei de comercializare. (22) Denumire comună: denumirea internaţională nebrevetată, recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau, dacă nu există, denumirea uzuală comună; (23) concentraţie - conţinutul în substanţe active, exprimat cantitativ pe unitatea de doză, pe unitatea de volum sau greutate, în conformitate cu forma de dozare;-------------Alin. (23) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (24) Ambalaj primar: orice formă de ambalaj care se află în contact direct cu produsul medicinal veterinar; (25) Ambalaj secundar: ambalajul în care se găseşte ambalajul primar; (26) Etichetă: bucată de hârtie, de carton etc., care se aplică pe ambalajul primar sau secundar şi pe care sunt înscrise informaţii referitoare la produs; (27) Prospect: bucată de hârtie care conţine informaţiile privind descrierea detaliată a modului de utilizare, dozele, indicaţiile, contraindicaţiile, reacţiile adverse ale produsului precum şi alte informaţii utile pentru utilizator. Se introduce în fiecare ambalaj secundar; (28) Fabricaţie parţială - etapă de procesare a unui produs până la o fază intermediară, destinată prelucrării ulterioare pentru obţinerea unui produs medicinal veterinar în formă finită; (29) Fabricaţie totală - procesarea unui produs medicinal veterinar pentru obţinerea formei finite destinate comercializării; (30) procedura centralizată (PC) - procedura de autorizare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, care stabileşte procedurile comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene a Medicamentelor (EMA);-------------Alin. (30) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (31) procedura descentralizată - procedura de autorizare iniţială a unui produs medicinal veterinar, concomitent, în cel puţin două state membre ale Uniunii Europene;-------------Alin. (31) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (32) procedura de recunoaştere mutuală - procedura de autorizare prin care un produs medicinal veterinar autorizat într-un stat membru este autorizat în alte state membre, conform prevederilor cap. IV;-------------Alin. (32) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (33) procedura independentă naţională - procedura de autorizare pur naţională aplicabilă pentru produsele medicinale veterinare care nu au fost autorizate în niciun stat membru, prin care se acordă o autorizaţie de comercializare validă numai pe teritoriul României;-------------Alin. (33) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (34) autorizaţie de comercializare - document oficial emis de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, acordat produselor medicinale veterinare, conform procedurilor europene - procedura descentralizată şi procedura de recunoaştere mutuală - sau în baza procedurii independente naţionale, şi care permite comercializarea acestor produse în România;-------------Alin. (34) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (35) aviz de comercializare - document oficial emis de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, acordat produselor medicinale veterinare, conform prevederilor art. 4;-------------Alin. (35) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (36) ţări terţe - alte ţări decât statele membre ale Uniunii Europene;-------------Alin. (36) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (37) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar - institut veterinar de referinţă aflat în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, responsabil pentru evaluarea, autorizarea şi controlul produselor medicinale veterinare în România;-------------Alin. (37) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (38) laboratoare oficiale pentru controlul produselor medicinale veterinare: laboratoare desemnate de către autorităţile competente centrale ale statelor membre pentru a efectua controlul calităţii produselor medicinale veterinare înainte şi după autorizarea acestora, în scopul supravegherii pieţei, asigurării siguranţei, sănătăţii oamenilor şi animalelor;----------Alin. (38) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (39) laboratoare pentru controlul calităţii produselor medicinale veterinare: laboratoare organizate în cadrul unităţilor de fabricaţie a produselor medicinale veterinare sau ca unităţi de sine stătătoare, supuse controlului realizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi de laboratoarele oficiale pentru controlul produselor medicinale veterinare.----------Alin. (39) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (40) Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare: comisia constituită în cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rol în luarea deciziilor privind acordarea, reînnoirea, modificarea, retragerea/suspendarea autorizaţiilor de comercializare prin procedură naţională.----------Alin. (40) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Titlul II DOMENIU DE APLICARE  +  Articolul 2 (1) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare se aplică: a) produselor medicinale veterinare, b) premixurilor pentru furaje medicamentate comercializate în România, care sunt preparate industrial sau printr-o metodă ce implică un proces industrial, c) substanţelor active utilizate ca materii prime în condiţiile prevăzute de art. 53 - 55 şi art. 84, d) substanţelor care pot fi utilizate ca produse medicinale veterinare cu proprietăţi anabolice, antiinfecţioase, antiparazitare, antiinflamatoare, hormonale sau psihotrope, conform prevederilor art. 72. (2) Când un produs, ţinând cont de toate caracteristicile sale, se poate încadra atât la definiţia de "produs medicinal veterinar", cât şi la definiţia de produs reglementat de alte prevederi comunitare, se aplică prevederile prezentei norme sanitare veterinare.  +  Articolul 3 (1) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu se aplică: a) furajelor medicamentate prevăzute în norma sanitară veterinară ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, introducerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2013, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 90/167/CEE din 26 martie 1990 de stabilire a condiţiilor de reglementare a preparării, introducerii pe piaţă şi utilizării furajelor cu adaos de medicamente în comunitate.----------Litera a) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) produselor biologice veterinare imunologice inactivate sau vii, fabricate din germeni patogeni şi antigene, obţinute de la unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie şi utilizate pentru tratarea unui animal sau animalelor din acea exploataţie, în aceeaşi localitate; Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte lista cu germenii patogeni care pot fi folosiţi în acest scop;-------------Litera b) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. c) produselor medicinale veterinare pe bază de izotopi radioactivi; d) aditivilor menţionaţi în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1831/2003/CE, în cazul în care aceştia sunt încorporaţi în furaje pentru animale şi în furajele complementare; e) produselor medicinale de uz veterinar destinate cercetării şi pentru efectuarea de teste clinice, fără a se aduce atingere prevederilor art. 97. (2) Furajele medicamentate menţionate la alin.(1) lit. a) pot fi preparate numai din premixuri care au fost autorizate în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. (3) Cu excepţia prevederilor referitoare la deţinerea, prescripţia, prepararea şi administrarea produselor medicinale veterinare, prezenta normă sanitară veterinară nu se aplică: a) produselor medicinale veterinare preparate în farmacie, denumite formule magistrale, în baza unei prescripţii veterinare, pentru un animal sau pentru un grup restrâns de animale; b) produselor medicinale veterinare preparate în farmacie, denumite formule oficinale, în conformitate cu prescripţiile din Farmacopei şi destinate furnizării directe către utilizatorul final.  +  Articolul 4 (1) Pentru produsele medicinale veterinare destinate exclusiv peştilor de acvariu, păsărilor de colivie, porumbeilor pentru competiţie şi/sau expoziţie, animalelor de terariu, rozătoarelor mici, dihorilor şi iepurilor, deţinute exclusiv ca animale de companie, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate să acorde derogări aplicabile numai pe teritoriul României de la prevederile art. 5, 7 şi 8; derogările sunt permise în următoarele condiţii: a) produsele să nu fie imunologice şi să nu conţină substanţe a căror utilizare să necesite control veterinar; b) producătorul, deţinătorul avizului de comercializare, distribuitorul şi utilizatorul final, fiecare pe segmentul de competenţă, trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni utilizarea neautorizată a acestor produse pentru alte specii de animale. Aceste produse vor fi ambalate la doze exclusiv destinate speciilor respective.----------Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Produsele menţionate la alin. (1) se comercializează în România în baza unui aviz de comercializare emis de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, după aprobarea acestuia de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare; aceste produse trebuie să conţină numai acele substanţe active aprobate în acest scop de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. Lista acestor substanţe este revizuită periodic şi se publică pe site-ul institutului.----------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Solicitarea pentru obţinerea avizului se depune la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi va fi însoţită de: a) prospect; b) etichetă; c) certificat de bună practică de fabricaţie. (4) Eticheta produsului trebuie să conţină obligatoriu următoarele date, informaţii: a) denumirea produsului medicinal veterinar; b) concentraţia substanţei active; c) calea de administrare; d) numărul seriei de fabricaţie/lotului; e) data expirării; f) expresia "numai pentru uz veterinar"; g) expresia "citiţi prospectul înainte de utilizare". (5) În cazul în care pe etichetă nu există spaţiu suficient, informaţiile următoare trebuie menţionate într-un prospect: a) denumirea produsului medicinal veterinar, concentraţia substanţei active şi forma farmaceutică; b) denumirea şi concentraţia fiecărei substanţe active; c) calea de administrare; d) numărul seriei de fabricaţie/lotului; e) data expirării; f) expresia "numai pentru uz veterinar"; g) concentraţia exprimată în unităţi de masă, volum sau număr de doze; h) numele şi adresa producătorului sau distribuitorului; i) speciile-ţintă; j) expresia "a nu se lăsa la îndemâna copiilor"; k) condiţii de depozitare; l) valabilitatea după prima deschidere; m) recomandări pentru eliminarea produsului neutilizat sau a deşeurilor, după caz; n) indicaţii complete, care să includă:(i) indicaţii terapeutice;(ii) contraindicaţii;(iii) interacţiuni cu alte produse medicinale veterinare şi alte forme de interacţiune; o) instrucţiuni de dozare. (6) Deţinătorul avizului de comercializare trebuie să înregistreze toate reacţiile adverse grave apărute la animale şi reacţiile adverse la om, comunicate de către utilizator, şi trebuie să le raporteze Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în termen de maximum 15 zile de la înregistrarea informaţiilor. (7) Deţinătorul avizului de comercializare trebuie să păstreze toate documentele privind consemnarea reacţiilor adverse constatate şi să le pună la dispoziţia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, la cererea acesteia. (8) În cazul în care survin modificări cu privire la documentaţia care a stat la baza acordării avizului de comercializare, deţinătorul are obligaţia să informeze Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în vederea aprobării acestora.-------------Art. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Titlul III COMERCIALIZARE  +  Capitolul I Autorizaţia de comercializare  +  Articolul 5 (1) Un produs medicinal veterinar poate fi comercializat în România numai în baza unei autorizaţii de comercializare emise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară ori în baza unei autorizaţii de comercializare acordate conform Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului. Autorizaţia de comercializare se emite în baza hotărârii luate de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, cu excepţia produselor care fac obiectul procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizată, pentru care emiterea autorizaţiei se va face la încheierea procedurii. Modelul autorizaţiei de comercializare emise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.----------Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) În cazul în care un produs medicinal veterinar a fost autorizat iniţial, în conformitate cu prevederile alin. (1), orice adăugare privind speciile, concentraţiile, formele farmaceutice, căile de administrare, prezentările suplimentare, precum şi orice alte variaţii şi extinderi trebuie să fie autorizate, de asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (1), sau trebuie incluse în autorizaţia de comercializare iniţială. Toate aceste autorizaţii de comercializare sunt considerate ca aparţinând aceleiaşi autorizaţii de comercializare globale, în special pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1)-(4).-------------Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (3) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare este responsabil pentru comercializarea produsului medicinal veterinar. Desemnarea unui reprezentant nu exonerează deţinătorul autorizaţiei de comercializare de răspunderea care îi revine potrivit legislaţiei în vigoare.  +  Articolul 6 (1) Pentru ca un produs medicinal veterinar destinat administrării la animalele de la care se obţin alimente să facă obiectul unei autorizaţii de comercializare, substanţele farmacologic active pe care acesta le conţine trebuie să fie cuprinse în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010.----------Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) În cazul în care o modificare a anexelor la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 este justificată, titularul autorizaţiei de comercializare sau, după caz, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar ia toate măsurile necesare pentru a modifica sau a revoca autorizaţia de comercializare în termen de 60 de zile de la data la care modificarea anexelor la respectivul regulament a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.----------Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), un produs medicinal veterinar care conţine substanţe farmacologic active care nu figurează în tabelul nr. 1 "Substanţe autorizate" din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei poate fi autorizat pentru anumite animale din familia ecvideelor care nu sunt destinate tăierii în vederea consumului, în conformitate cu prevederile Normelor privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii şi comerţul cu ecvidee de rasă pură, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 464/2006, cu modificările ulterioare, ce transpune în legislaţia naţională Directivele Consiliului 90/427/CEE, 90/428/CEE şi Deciziile Comisiei 92/216/CEE, 92/353/CEE, 92/354/CEE, 93/623/CEE, 96/78/CEE, 96/79/CEE şi 2004/158/CE. Aceste produse medicinale veterinare nu trebuie să conţină substanţele active prevăzute în tabelul nr. 2 «Substanţe interzise» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 şi nici nu trebuie să fie destinate utilizării în tratamente, conform rezumatului caracteristicilor produsului medicinal veterinar autorizat pentru animale din familia ecvidee.-------------Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 7În cazul în care starea de sănătate a unor animale o impune, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate autoriza comercializarea sau administrarea la animale a unui produs medicinal veterinar autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, conform prezentei norme sanitare veterinare.  +  Articolul 8 (1) În cazul unor boli epizootice grave, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate permite provizoriu utilizarea de produse medicinale veterinare imunologice, fără autorizaţie de comercializare, în absenţa produselor medicinale veterinare adecvate situaţiei, numai după informarea Comisiei Europene despre condiţiile de utilizare.Autorizaţia provizorie de utilizare se solicită de către medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii, cu avizul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte necesitatea efectuării vaccinării în cauză, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare. De asemenea, introducerea şi distribuţia temporară a acestor produse în România se poate efectua prin distribuitori autorizaţi, numai cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.----------Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Dacă un animal este importat/exportat dintr-o ţară terţă sau către o ţară terţă şi este supus unor reguli specifice de sănătate obligatorii, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate permite utilizarea, pentru animalul în cauză, a unui produs medicinal veterinar imunologic care nu are autorizaţie de comercializare în România, dar este autorizat în baza legislaţiei ţării terţe. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ia toate măsurile pentru supravegherea importului şi a utilizării unor astfel de produse imunologice.  +  Articolul 9 (1) Produsele medicinale veterinare pot fi administrate animalelor doar dacă au autorizaţie de comercializare, cu excepţia celor utilizate pentru efectuarea testelor menţionate la art. 12 alin. (5) lit. j), care au fost acceptate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în urma notificării sau autorizării, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. (2) Substanţele active din produsele menţionate la alin. (1) şi destinate administrării la specii de la care se obţin alimente trebuie să se regăsească în tabelul nr. 1 "Substanţe autorizate" din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010. (3) Cererea de aprobare a desfăşurării studiului clinic pe teritoriul României se depune la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi trebuie să cuprindă următoarele informaţii: a) denumirea produsului de studiat şi cantitatea; b) numărul şi identificarea animalelor care vor fi incluse în studiul clinic; c) acceptul deţinătorului animalelor care vor fi incluse în studiul clinic şi al medicului veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii din unităţile sanitar-veterinare de asistenţă implicate în studiul clinic; d) protocolul privind desfăşurarea studiului clinic.----------Alin. (3) al art. 9 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (4) Aprobarea studiilor clinice se acordă cu condiţia ca animalele de la care se obţin alimente şi care sunt utilizate în studiile clinice să nu intre în lanţul alimentar, cu excepţia următoarelor situaţii: a) produsul testat este un produs medicinal veterinar autorizat la speciile de la care se obţin alimente şi care sunt utilizate în studiul clinic, iar perioada de aşteptare stabilită în rezumatul caracteristicilor produsului este respectată; b) produsul testat este un produs medicinal veterinar autorizat la specii-ţintă, altele decât speciile de la care se obţin alimente şi care sunt utilizate în studiul clinic, cu respectarea perioadei de aşteptare stabilite în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2). c) produsul testat conţine numai substanţe farmacologic active pentru care nu se cer limite maxime de reziduuri.În acest sens, după caz, deţinătorul animalelor de la care se obţin alimente şi care fac obiectul studiului clinic trebuie să declare excluderea acestora din lanţul alimentar. Cantitatea produselor de studiat şi numărul animalelor la care vor fi administrate produsele medicinale veterinare trebuie să fie limitate şi temeinic justificate.----------Alin. (4) al art. 9 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor emite o decizie privind desfăşurarea unui studiu clinic în termen de 60 de zile de la primirea unei cereri. Studiile clinice se desfăşoară ţinându-se seama de standardele stabilite în ghidurile internaţionale privind buna practică clinică, elaborate în cadrul Cooperării internaţionale privind armonizarea cerinţelor tehnice referitoare la înregistrarea produselor medicinale veterinare.----------Alin. (5) al art. 9 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (6) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate interzice desfăşurarea studiilor clinice cu produse biologice în situaţiile prevăzute la art. 75 alin (1).----------Alin. (6) al art. 9 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.-------------Art. 9 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 10 (1) În cazuri excepţionale, atunci când nu există niciun produs medicinal veterinar autorizat în România pentru o boală care afectează o specie de animale de la care nu se obţin alimente şi pentru a evita provocarea unei suferinţe inutile, medicul veterinar responsabil poate, pe propria sa răspundere, să trateze animalul în cauză cu: a) un produs medicinal veterinar autorizat în România, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare sau în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, pentru animale dintr-o altă specie sau pentru animale din aceeaşi specie, dar pentru o afecţiune diferită, sau b) în cazul în care nu există niciun produs dintre cele menţionate la lit. a), fie:(i) cu un produs medicinal de uz uman autorizat în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului sau în baza Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului; sau(ii) în conformitate cu prevederile naţionale specifice, cu un produs medicinal veterinar autorizat în alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile legii, pentru utilizare la aceeaşi specie sau la alte specii pentru afecţiunea în cauză ori pentru altă afecţiune.-------------Litera b) a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. c) dacă produsul medicinal veterinar menţionat la lit. b) nu există, în limita în care prevederile naţionale nu dispun altfel, tratamentul se poate efectua cu un produs medicinal veterinar preparat extemporaneu de către o persoană autorizată conform legislaţiei naţionale, pe baza unei prescripţii veterinare. Medicul veterinar poate administra personal produsul medicinal veterinar sau poate delega altă persoană să facă acest lucru asumându-şi însă întreaga responsabilitate. (2) Prin derogare de la prevederile art. 11, prevederile alin. (1) se aplică, de asemenea, tratării de către un medic veterinar a unui animal aparţinând familiei ecvidee, cu condiţia ca acesta să nu fie destinat consumului uman, în conformitate cu prevederile normelor aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 464/2006, cu modificările ulterioare.-------------Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (3) Prin derogare de la art. 11 şi în conformitate cu procedura prevăzută la art. 89 alin. (2), Comisia stabileşte o listă a substanţelor esenţiale pentru tratamentul ecvideelor şi pentru care perioada de aşteptare nu trebuie să fie mai mică de 6 luni, conform mecanismelor de control prevăzute de Decizia 93/623/CEE a Comisiei din 20 octombrie 1993 de stabilire a documentului de identificare (paşaportul) care însoţeşte ecvideele înregistrate, cu amendamentele ulterioare.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost introdus conform pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 11 (1) În cazuri excepţionale, atunci când nu există niciun produs medicinal veterinar autorizat în România pentru o boală care afectează o specie de animale de la care se obţin alimente şi pentru a evita provocarea unei suferinţe inutile, medicul veterinar responsabil poate, pe propria sa răspundere, să trateze animalele în cauză dintr-o exploataţie privată cu: a) un produs medicinal veterinar autorizat în România, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare sau în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, pentru animale dintr-o altă specie sau pentru animale din aceeaşi specie, dar pentru o afecţiune diferită; b) un produs medicinal de uz uman autorizat în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/83/CE sau în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, dacă produsul medicinal veterinar prevăzut la lit. a) nu există c) un produs medicinal veterinar autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru utilizare la aceeaşi specie sau la alte specii de animale de la care se obţin alimente pentru afecţiunea în cauză sau pentru altă afecţiune, dacă produsul medicinal veterinar prevăzut la lit. a) nu există; d) un produs medicinal veterinar preparat extemporaneu de către o persoană autorizată conform legislaţiei naţionale, pe baza unei prescripţii veterinare, dacă produsele medicinale prevăzute la lit. a), b) sau c) nu există şi doar în limita în care prevederile naţionale nu dispun altfel. Medicul veterinar poate administra personal produsul medicinal veterinar sau poate delega altă persoană să facă acest lucru asumându-şi însă întreaga responsabilitate. (2) Prevederile alin. (1) se aplică cu condiţia ca substanţele farmacologic active ale produsului medicinal să fie cuprinse în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 şi cu obligaţia medicului veterinar de a specifica o perioadă de aşteptare corespunzătoare. Dacă produsul medicinal veterinar utilizat nu prevede o perioadă de aşteptare pentru speciile în cauză, perioada de aşteptare specificată nu trebuie să fie mai mică de: a) 7 zile pentru ouă; b) 7 zile pentru lapte; c) 28 de zile pentru carnea de pasăre şi de mamifere, inclusiv grăsimi şi organe; d) 500 de zile pentru carnea de peşte.Aceste perioade specifice de aşteptare pot fi modificate conform procedurii comunitare.----------Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Referitor la produsele medicinale veterinare homeopate ale căror principii active sunt cuprinse în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010, perioada de aşteptare prevăzută la alin. (2) se reduce la zero.----------Alin. (3) al art. 11 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (4) Medicul veterinar care pune în aplicare prevederile alin. (1) şi (2) trebuie să păstreze înregistrări referitoare la: a) data examinării animalelor; b) detalii privind proprietarul; c) numărul de animale tratate; d) diagnosticul; e) produsele medicinale prescrise; f) dozele administrate; g) durata tratamentului; h) perioadele de aşteptare recomandate.Aceste înregistrări trebuie păstrate pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi puse la dispoziţia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor spre verificare, cu ocazia efectuării controalelor şi inspecţiilor. (5) Fără a se aduce atingere altor prevederi ale prezentei norme sanitare veterinare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia toate măsurile necesare referitoare la importul, distribuţia, prepararea şi informarea cu privire la produsele medicinale veterinare permise pentru administrare la animalele de la care se obţin alimente în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. c).  +  Articolul 11^1Introducerea în ţară a produselor medicinale veterinare neautorizate este interzisă, cu excepţia următoarelor cazuri: a) deţinătorul unei autorizaţii de comercializare poate introduce în ţară substanţe active dacă acestea intră ca materie primă în procesul de fabricaţie a unui produs medicinal veterinar autorizat pentru comercializare; b) deţinătorul unei autorizaţii de fabricaţie poate introduce în ţară substanţe active dacă acestea intră ca materie primă în procesul de fabricaţie a unui produs medicinal veterinar pe care producătorul este autorizat să îl fabrice; c) un distribuitor autorizat de produse medicinale veterinare poate introduce în ţară un produs medicinal veterinar neautorizat exclusiv pentru a fi reexportat; d) un distribuitor autorizat sau un medic veterinar de liberă practică ce îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată, poate introduce în ţară un produs medicinal veterinar autorizat pentru comercializare în alt stat membru al Uniunii Europene, în scopul utilizării conform prevederilor art. 7-11; introducerea în ţară a acestor produse se realizează numai după solicitarea acordului Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor direct de către medicul veterinar sau prin intermediul unui distribuitor autorizat, dacă produsul medicinal veterinar este autorizat în alt stat membru sau într-o ţară terţă.----------Art. 11^1 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 12 (1) În vederea obţinerii autorizaţiei de comercializare pentru produse medicinale veterinare, altele decât cele prevăzute în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, persoana interesată trebuie să adreseze o solicitare Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz Veterinar. (2) În cazul produselor medicinale veterinare destinate pentru una sau mai multe specii de animale de la care se obţin alimente, ale căror substanţe farmacologic active nu sunt încă incluse pentru speciile în cauză în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010, autorizaţia de comercializare poate fi solicitată numai dacă se face dovada înregistrării unei solicitări valabile pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri, conform regulamentului menţionat anterior. Solicitarea autorizaţiei de comercializare în astfel de cazuri se adresează Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în termen de minimum 6 luni de la înregistrarea unei solicitări valabile pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri.----------Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Pentru produsele medicinale veterinare menţionate la art. 6 alin. (3) poate fi solicitată o autorizaţie de comercializare, fără dovada înregistrării unei solicitări valabile pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri, conform Regulamentului (UE) nr. 37/2010. În sprijinul solicitării trebuie prezentată toată documentaţia ştiinţifică necesară pentru demonstrarea calităţii, siguranţei şi eficacităţii produsului medicinal veterinar, în conformitate cu prevederile alin. (5).----------Alin. (3) al art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (4) Autorizaţia de comercializare poate fi acordată numai unui solicitant stabilit în Uniunea Europeană. (5) Solicitarea pentru autorizaţia de comercializare trebuie să includă toate informaţiile administrative şi documentaţia ştiinţifică necesară pentru a demonstra calitatea, siguranţa şi eficacitatea produsului medicinal veterinar în cauză. Dosarul trebuie să fie prezentat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară, şi trebuie să conţină următoarele informaţii:-------------Partea introductivă a alin. (5) al art. 12 a fost modificată de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. a) numele persoanei sau denumirea firmei şi adresa permanentă sau sediul social al persoanei responsabile pentru comercializarea produsului şi, după caz, datele de identificare ale fabricantului implicat şi ale locului de fabricaţie; b) denumirea produsului medicinal veterinar; c) compoziţia calitativă şi cantitativă a tuturor constituenţilor produsului medicinal veterinar, inclusiv denumirea internaţională nebrevetată recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, atunci când această denumire există, sau denumirea chimică a acestuia; d) descrierea metodei de fabricaţie; e) indicaţii terapeutice, contraindicaţii şi reacţii adverse; f) doza recomandată pentru diferite specii de animale cărora le este destinat produsul medicinal veterinar, forma farmaceutică, modul şi calea de administrare, precum şi perioada de valabilitate propusă; g) motivele pentru care sunt necesare măsuri de precauţie şi siguranţă ce trebuie luate pentru depozitarea produsului medicinal veterinar, administrarea acestuia la animale şi eliminarea deşeurilor, împreună cu indicarea riscurilor potenţiale pe care le-ar putea prezenta produsul medicinal veterinar pentru mediu, pentru sănătatea publică şi a animalelor, precum şi pentru plante; h) indicarea perioadei de aşteptare pentru produsele medicinale destinate speciilor de animale de la care se obţin alimente; i) descrierea metodelor de testare utilizate de fabricant; j) rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice), testelor de siguranţă şi testelor pentru reziduuri, testelor preclinice şi clinice, testelor privind evaluarea riscurilor potenţiale prezentate de produsul medicinal veterinar asupra mediului. Trebuie realizate studii de impact asupra mediului pentru fiecare caz în parte şi trebuie stabilite măsuri pentru limitarea efectelor asupra mediului. k) o descriere detaliată a sistemului de farmacovigilenţă şi unde este cazul, a sistemului de management al riscului, pe care solicitantul trebuie să-l implementeze; l) un rezumat al caracteristicilor produsului, în conformitate cu art. 18, o mostră de ambalaj primar şi de ambalaj secundar a produsului medicinal veterinar şi prospectul produsului, în conformitate cu art. 62 - 71; m) un document care să ateste că producătorul este autorizat în propria ţară să fabrice produse medicinale veterinare; n) copii ale autorizaţiilor de comercializare obţinute într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă pentru produsul medicinal veterinar, precum şi lista statelor membre ale Uniunii Europene în care se află în curs de examinare solicitarea pentru autorizare, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare; copii ale rezumatului caracteristicilor produsului propus de solicitant, în conformitate cu art. 18 sau cel autorizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în conformitate cu art. 29, precum şi copii ale prospectului propus, detaliile oricărei decizii de refuzare a autorizării în Uniunea Europeană sau într-o ţară terţă şi motivele acestei decizii. Toate aceste informaţii trebuie actualizate permanent; o) dovada că solicitantul are la dispoziţie serviciile unei persoane calificate responsabile pentru farmacovigilenţă şi dispune de mijloace necesare pentru notificarea oricărei reacţii adverse suspecte apărute în Uniunea Europeană sau într-o ţară terţă; p) în cazul produselor medicinale veterinare destinate pentru una sau mai multe specii de animale de la care se obţin alimente care conţin una sau mai multe substanţe farmacologic active ce nu sunt cuprinse încă pentru speciile în cauză în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010, dovada înregistrării unei solicitări valabile pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri prezentate de Agenţia Europeană a Medicamentelor, în conformitate cu regulamentul menţionat anterior.----------Lit. p) a alin. (5) al art. 12 a fost modificată de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (6) Documentele şi informaţiile referitoare la rezultatele testelor menţionate la alin. (5) lit. j) pct. (i) trebuie să fie însoţite de rezumate obiective, întocmite conform art. 19.  +  Articolul 13 (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (5) lit. j) şi fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la protecţia proprietăţii industriale şi comerciale, solicitantul nu este obligat să prezinte rezultatele testelor de siguranţă, de reziduuri, preclinice şi clinice dacă poate demonstra că produsul medicinal veterinar este un produs generic al unui produs medicinal de referinţă care este sau a fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 5, pentru cel puţin 8 ani în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene. (2) Un produs medicinal veterinar generic autorizat în conformitate cu prevederile alin. (1), poate fi comercializat ca produs medicinal veterinar generic, numai după cel puţin 10 ani de la autorizarea iniţială a produsului de referinţă. (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul în care produsul medicinal veterinar de referinţă nu a fost autorizat în România. În acest caz, solicitantul trebuie să indice în documentaţia depusă numele statului membru al Uniunii Europene în care produsul medicinal veterinar de referinţă este sau a fost autorizat. La cererea autorităţii competente a statului membru în care este prezentată solicitarea, autoritatea competentă din celălalt stat membru al Uniunii Europene indicat de solicitant transmite, în termen de 30 de zile, confirmarea faptului că produsul medicinal veterinar de referinţă este sau a fost autorizat în acel stat, împreună cu compoziţia integrală a produsului de referinţă şi după caz, alte documente relevante. (4) Prin excepţie, perioada de 10 ani prevăzută la alin. (2) se extinde la 13 ani în cazul produselor medicinale veterinare pentru peşti, albine sau alte specii desemnate în conformitate cu procedura comunitară. (5) În sensul prezentului articol, următorii termeni se definesc astfel: a) "produs medicinal veterinar de referinţă" reprezintă un produs autorizat în conformitate cu prevederile art. 5 şi 12; b) "produs medicinal veterinar generic" reprezintă un produs medicinal cu aceeaşi formă farmaceutică, aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă în substanţe active ca şi produsul medicinal de referinţă şi a cărui bioechivalenţă cu produsul medicinal de referinţă a fost demonstrată prin studii de biodisponibilitate adecvate. Diferitele săruri, esteri, eteri, izomeri, amestecuri de izomeri, complecşi sau derivaţi ai unei substanţe active sunt considerate a fi una şi aceeaşi substanţă activă, numai în cazul în care proprietăţile acestora nu diferă semnificativ din punct de vedere al siguranţei şi/sau eficacităţii. În astfel de cazuri, solicitantul trebuie să prezinte informaţii suplimentare pentru a dovedi siguranţa şi/sau eficacitatea sărurilor, esterilor sau derivaţilor substanţei active autorizate. Diferitele forme farmaceutice pentru administrare orală cu eliberare imediată sunt considerate una şi aceeaşi formă farmaceutică. În astfel de cazuri, studiile de biodisponibilitate nu sunt cerute solicitantului, dacă acesta demonstrează că produsul medicinal generic îndeplineşte criteriile definite în liniile directoare aplicabile. (6) În cazul în care produsul medicinal veterinar nu intră sub incidenţa definiţiei unui produs medicinal veterinar generic prevăzut la alin. (5) lit. b), sau când bioechivalenţa nu poate fi demonstrată prin studii de biodisponibilitate, precum şi în cazul schimbării substanţei/substanţelor active, indicaţiilor terapeutice, concentraţiei, formei farmaceutice sau a căilor de administrare faţă de produsul medicinal de referinţă, trebuie să fie prezentate rezultatele testelor de siguranţă, preclinice, clinice şi de reziduuri. (7) În cazul în care un produs medicinal veterinar biologic similar cu un produs medicinal veterinar biologic de referinţă nu îndeplineşte condiţiile din definiţia produsului medicinal veterinar generic datorită diferenţelor legate de materiile prime sau de procesul de fabricaţie al produsului medicinal veterinar biologic faţă de produsul medicinal veterinar biologic de referinţă, trebuie să fie prezentate rezultatele testelor corespunzătoare preclinice sau clinice referitoare la aceste condiţii. Datele suplimentare solicitate trebuie să se conformeze cu prevederile anexei nr. 1, cu liniile directoare şi ghidurile aplicabile. Nu se pot prezenta rezultatele altor teste şi experimente din dosarul produsului medicinal veterinar de referinţă.-------------Alin. (7) al art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (8) În cazul produselor medicinale veterinare destinate pentru una sau mai multe specii de animale de la care se obţin alimente care conţin o substanţă activă nouă care nu a fost autorizată în Uniunea Europeană până la 30 aprilie 2004, perioada de 10 ani prevăzută la alin. (2) se poate prelungi cu un an pentru fiecare extindere a autorizaţiei de comercializare pentru alte specii de animale de la care se obţin alimente, dacă extinderea se realizează în interval de 5 ani de la acordarea autorizaţiei de comercializare iniţiale. Această perioadă nu trebuie să depăşească 13 ani, în total, pentru o autorizaţie de comercializare pentru patru sau mai multe specii de animale de la care se obţin alimente. (9) Prelungirea perioadei de 10 ani la 11, 12 sau 13 ani pentru un produs medicinal veterinar destinat speciilor de animale de la care se obţin alimente, se poate acorda numai dacă deţinătorul autorizaţiei de comercializare a solicitat iniţial determinarea limitelor maxime de reziduuri stabilite pentru speciile menţionate în autorizaţie. (10) Efectuarea studiilor, testelor şi experimentelor necesare aplicării alin. (1)-(9) şi cerinţele practice rezultate din acestea nu sunt considerate ca fiind contrare drepturilor conferite de brevete sau certificatelor de protecţie suplimentară pentru produsele medicinale veterinare.  +  Articolul 14 (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (5) lit. j) şi fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la protecţia proprietăţii industriale şi comerciale, solicitantul nu trebuie să prezinte rezultatele testelor de siguranţă şi pentru reziduuri, testelor preclinice şi clinice, dacă demonstrează că substanţele active ale produsului medicinal veterinar au o utilizare bine stabilită în domeniul veterinar din Uniunea Europeană, pentru cel puţin 10 ani, cu eficienţă recunoscută, şi sunt sigure pentru a fi utilizate în condiţiile stabilite în anexa nr. 1. În acest caz, solicitantul trebuie să prezinte date din literatura ştiinţifică adecvată.-------------Alin. (1) al art. 14 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (2) Raportul de evaluare publicat de Agenţia Europeană a Medicamentelor, ca urmare a evaluării unei solicitări pentru stabilirea limitelor maxime pentru reziduuri, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010, poate fi utilizat ca documentaţie, în special pentru testele de siguranţă.----------Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) În cazul în care un solicitant foloseşte documentaţia ştiinţifică pentru a obţine o autorizaţie de comercializare pentru un produs medicinal veterinar destinat unei specii de animale de la care se obţin alimente şi prezintă, pentru acelaşi produs medicinal veterinar, în vederea obţinerii autorizaţiei de comercializare pentru alte specii de animale de la care se obţin alimente, noi studii de reziduuri, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010 şi rezultatele unor teste clinice suplimentare, acestea nu vor fi utilizate de părţi terţe timp de trei ani de la acordarea autorizaţiei pentru care aceste teste au fost efectuate, conform prevederilor art. 13.----------Alin. (3) al art. 14 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 15În cazul produselor medicinale veterinare ce conţin substanţe active utilizate în compoziţia produselor medicinale veterinare autorizate, dar care nu au fost utilizate încă în combinaţie pentru scopuri terapeutice, trebuie prezentate rezultatele testelor de siguranţă şi pentru reziduuri sau, după caz, rezultatele unor noi teste preclinice sau clinice referitoare la combinaţie, în conformitate cu art. 12 alin. (5) lit. j), fără a fi necesară prezentarea referinţelor ştiinţifice pentru fiecare substanţă din combinaţie.  +  Articolul 16După acordarea autorizaţiei de comercializare, deţinătorul acesteia poate permite utilizarea documentaţiei farmaceutice pentru reziduuri şi siguranţă şi rezultatele testelor preclinice şi clinice cuprinse în dosarul produsului medicinal veterinar respectiv, pentru susţinerea unei solicitări ulterioare de autorizare pentru un produs medicinal veterinar care are aceeaşi formă farmaceutică, compoziţie calitativă şi cantitativă în substanţe active.  +  Articolul 17Prin derogare de la art. 12 alin. (5) lit. j) primul paragraf şi în circumstanţe excepţionale în ceea ce priveşte produsele medicinale veterinare imunologice, solicitantului nu i se va cere să furnizeze rezultatele anumitor teste de teren pe speciile-ţintă, în cazul în care aceste teste nu pot fi efectuate din motive întemeiate, în special din cauza altor dispoziţii comunitare.-------------Art. 17 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 18 (1) Rezumatul caracteristicilor produsului trebuie să conţină, în ordinea indicată mai jos, următoarele informaţii: a) denumirea produsului medicinal veterinar, concentraţia şi forma farmaceutică; b) compoziţia calitativă şi cantitativă pentru substanţele active şi constituenţii excipientului, a căror cunoaştere este esenţială pentru administrarea corespunzătoare a produsului medicinal veterinar. Trebuie utilizată denumirea uzuală comună sau denumirea chimică; c) forma farmaceutică; d) particularităţi clinice:(i) specii ţintă,(ii) indicaţii de utilizare, cu specificarea speciilor ţintă,(iii) contraindicaţii,(iv) avertizări speciale pentru fiecare specie ţintă,(v) precauţii speciale pentru utilizare, inclusiv cele pentru persoana care administrează produsul medicinal veterinar la animale,(vi) reacţii adverse - frecvenţă şi gravitate,(vii) utilizare în timpul gestaţiei, lactaţiei sau ouatului,(viii) interacţiuni cu alte produse medicinale şi alte forme de interacţiuni,(ix) doză şi cale de administrare,(x) supradoză - simptome, proceduri de urgenţă, antidoturi, dacă este cazul,(xi) perioada de aşteptare pentru diferite produse rezultate de la animalele tratate, inclusiv cele pentru care perioada de aşteptare este zero; e) proprietăţi farmacologice:(i) proprietăţi farmacodinamice,(ii) particularităţi farmacocinetice; f) particularităţi farmaceutice:(i) lista excipienţilor,(ii) incompatibilităţi majore,(iii) perioada de valabilitate şi când este cazul, perioada de valabilitate după reconstituirea produsului medicinal, sau atunci când ambalajul primar este deschis pentru prima dată,(iv) condiţii speciale pentru depozitare,(v) natura şi compoziţia ambalajului primar,(vi) măsuri speciale pentru eliminarea produselor medicinale neutilizate sau a deşeurilor provenite din utilizarea unor astfel de produse, după caz; g) deţinătorul autorizaţiei de comercializare; h) numărul autorizaţiei de comercializare; i) data primei autorizaţii sau data reînnoirii autorizaţiei de comercializare; j) data revizuirii textului. (2) În scopul autorizării conform art. 13, nu este necesar să fie incluse date referitoare la indicaţii sau forme de dozaj cuprinse în rezumatul caracteristicilor produsului medicinal de referinţă care se află încă sub protecţia conferită de brevet, la data comercializării unui produs medicinal veterinar generic.  +  Articolul 19 (1) Documentele menţionate la art. 12 alin. (6) trebuie elaborate şi semnate de persoane cu pregătire profesională sau tehnică de specialitate, precizate într-un curriculum vitae complet, înainte de a fi prezentate Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. (2) Persoanele menţionate la alin. (1) trebuie să justifice orice utilizare a datelor ştiinţifice prevăzute la art. 14 alin. (1), în conformitate cu condiţiile prevăzute în anexa nr. 1.-------------Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (3) Un curriculum vitae concis al persoanei la care se referă alin. (1) va fi anexat la finalul acestui raport.-------------Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Capitolul II Prevederi speciale aplicabile produselor medicinale veterinare homeopate  +  Articolul 20 (1) Produsele medicinale veterinare homeopate fabricate şi comercializate în România trebuie înregistrate sau autorizate, în conformitate cu prevederile art. 21-23 ale prezentei norme sanitare veterinare. În cazul produselor înregistrate în conformitate cu art. 21, se aplică prevederile art. 37 şi art. 38 alin. (1)-(2). (2) Pentru produsele medicinale veterinare homeopate menţionate la art. 21, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte procedura simplificată de înregistrare.----------Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Prin derogare de la prevederile art. 10, produsele medicinale veterinare homeopate pot fi administrate la speciile de animale de la care nu se obţin alimente, numai sub responsabilitatea unui medic veterinar. (4) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1) şi (2), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate permite administrarea de produse medicinale veterinare homeopate la speciile de animale de la care se obţin alimente ai căror constituenţi activi sunt menţionaţi în tabelul nr. 1 «Substanţe autorizate» din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010, numai sub responsabilitatea unui medic veterinar. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte măsuri pentru a controla, în România, utilizarea produselor medicinale homeopate veterinare înregistrate sau autorizate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru utilizare la aceeaşi specie în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară.----------Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 21 (1) Fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului (UE) nr. 37/2010, pot face obiectul unei proceduri speciale de înregistrare simplificată numai produsele medicinale veterinare homeopate care îndeplinesc cumulat următoarele condiţii:----------Partea introductivă a alin. (1) al art. 21 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. a) sunt administrate conform descrierii din Farmacopeea Europeană sau, în lipsa acesteia, în farmacopeile oficiale utilizate în prezent în statele membre;----------Lit. a) a alin. (1) al art. 21 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) pe eticheta produsului medicinal veterinar homeopat nu apare nicio indicaţie terapeutică specifică sau alte informaţii referitoare la aceasta; c) prezintă un grad suficient de diluţie, pentru a garanta siguranţa produsului medicinal veterinar homeopat. Produsul medicinal veterinar homeopat nu trebuie să conţină mai mult de 1/10000 din tinctura mamă. Ţinând cont de noile date ştiinţifice şi dacă se justifică, prevederile lit. b) şi c) pot fi adaptate în conformitate cu procedura comunitară. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte categoriile de produse medicinale veterinare homeopate ce se eliberează pe bază de prescripţie veterinară. (2) Criteriile şi regulile de procedură prevăzute la Cap. III, cu excepţia art. 29, se aplică prin analogie cu procedura de înregistrare simplificată specială pentru produsele medicinale veterinare homeopate menţionate la alin. (1), cu excepţia demonstrării efectului terapeutic.  +  Articolul 22O cerere de înregistrare simplificată specială, poate conţine referiri la o serie de produse medicinale derivate de la acelaşi/aceleaşi stoc/stocuri homeopat/homeopate. Pentru a demonstra eficienţa farmaceutică şi omogenitatea fiecărui lot a produselor în cauză, cererea trebuie să cuprindă denumirea ştiinţifică sau altă denumire prevăzută în Farmacopee pentru stocul sau stocurile produselor medicinale veterinare homeopate. La cererea de înregistrare simplificată specială se anexează: a) declaraţia privind diferitele căi de administrare, formele farmaceutice şi gradul de diluţie care urmează a fi înregistrat; b) dosarul în care se descrie modul de obţinere şi control al stocului sau stocurilor homeopate şi justificarea naturii homeopate a acestuia/acestora, pe baza unor date bibliografice adecvate. În cazul produselor medicinale veterinare homeopate care conţin substanţe biologice, trebuie să se prezinte o descriere a măsurilor ce trebuie aplicate pentru asigurarea absenţei agenţilor patogeni; c) dosarul de fabricaţie şi control pentru fiecare formă farmaceutică şi descrierea metodei de diluţie şi potenţare; d) autorizaţia de fabricaţie pentru produsele medicinale veterinare homeopate în cauză; e) copii ale tuturor înregistrărilor sau autorizaţiilor obţinute pentru aceleaşi produse în celelalte state membre ale Uniunii Europene; f) mostre ale ambalajului primar şi secundar ale produselor medicinale veterinare homeopate ce urmează a fi înregistrate; g) date privind stabilitatea produsului medicinal homeopat; h) perioada de aşteptare propusă, însoţită de toate justificările solicitate.  +  Articolul 23 (1) Produsele medicinale veterinare homeopate, altele decât cele menţionate la art. 21 alin. (1), sunt supuse autorizării în conformitate cu prevederile art. 12 şi 14-18. (2) Pe teritoriul României, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate stabili reguli specifice pentru testele de siguranţă şi experimentele preclinice şi clinice pentru produsele medicinale veterinare homeopate destinate animalelor de la care nu se obţin alimente, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1), în conformitate cu principiile şi caracteristicile homeopatiei practicate în România. În acest caz, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, trebuie să notifice Comisiei Europeane normele specifice în vigoare.  +  Articolul 24Prezentul capitol nu se aplică produselor medicinale veterinare homeopate imunologice. Prevederile de la Titlurile VI şi VII se aplică şi produselor medicinale veterinare homeopate.  +  Capitolul III Procedura de obţinere a autorizaţiei de comercializare  +  Articolul 25 (1) Autoritatea competentă pentru emiterea autorizaţiilor de comercializare pentru produsele medicinale veterinare, în România, este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. Emiterea autorizaţiilor de comercializare de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se realizează în baza hotărârilor Comisiei pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, pentru toate produsele care fac obiectul procedurii naţionale independente. Emiterea autorizaţiilor de comercializare pentru produsele medicinale veterinare care fac obiectul procedurilor descentralizată şi recunoaştere mutuală se realizează de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar la finalizarea procedurii europene. Procedura pentru acordarea autorizaţiei de comercializare pentru un produs medicinal veterinar trebuie să dureze maximum 210 zile de la depunerea unei solicitări valide. Solicitările pentru autorizaţiile de comercializare pentru acelaşi produs medicinal veterinar depuse în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene trebuie prezentate în conformitate cu prevederile art. 36-46.----------Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Atunci când Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar constată că, o altă solicitare pentru autorizaţia de comercializare pentru acelaşi produs medicinal veterinar este în curs de examinare într-un stat membru al Uniunii Europene, îşi va declina competenţa în ceea ce priveşte evaluarea cererii şi recomandă solicitantului aplicarea prevederilor art. 36-46. (3) Solicitările pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare în România, prin procedura independentă naţională, pentru produsele medicinale veterinare ce nu au fost autorizate în niciun alt stat membru şi care urmează a fi comercializate numai pe teritoriul României, trebuie prezentate în conformitate cu prevederile art. 46^1-46^14.-------------Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 26În cazul în care Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar este informat, în conformitate cu art. 12 alin. (5), lit. n), că un alt stat membru al Uniunii Europene a autorizat un produs medicinal veterinar care face obiectul unei solicitări pentru autorizare în România, aceasta respinge solicitarea dacă nu a fost introdusă în conformitate cu prevederile art. 36-46.  +  Articolul 27 (1) În vederea examinării solicitării depuse în conformitate cu prevederile art. 12-17, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar: a) verifică dacă documentaţia depusă în sprijinul solicitării respectă art. 12-17 şi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru emiterea unei autorizaţii de comercializare; b) poate dispune testarea produsului medicinal veterinar, produselor intermediare, materiilor prime sau altor materii care intră în componenţa acestuia la un laborator oficial din cadrul laboratoarelor oficiale pentru controlul medicamentelor - O.M.C.L. sau la un laborator autorizat, recunoscut de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în acest scop, pentru a se asigura că metodele de testare utilizate de producător şi descrise în specificaţiile ce însoţesc solicitarea, în conformitate cu art. 12 alin. (5) lit. i), sunt corespunzătoare; c) poate verifica, în mod similar, în special prin consultarea unui laborator naţional sau comunitar de referinţă, dacă metoda analitică utilizată pentru detectarea reziduurilor prezentată de către solicitant în sensul art. 12 alin. (5) lit. j) pct. (ii) este corespunzătoare; d) poate solicita, după caz, informaţii suplimentare referitoare la art. 12 şi art. 14-17. În cazul în care Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar solicită informaţii suplimentare, termenele precizate la art. 25 se suspendă până la furnizarea datelor suplimentare solicitate. În mod similar, aceste termene se suspendă şi în situaţia în care se permite solicitantului să prezinte explicaţii în scris sau verbale. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), termenul de răspuns la solicitările Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar privind eventuale clarificări sau furnizarea de informaţii suplimentare este de 30 de zile de la data notificării. (3) Perioada-limită de suspendare a termenului prevăzut la art. 25, pe parcursul procedurii de evaluare a documentaţiei, este de maximum 6 luni. (4) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (3) este depăşit, cererea se respinge, iar solicitantul este notificat cu privire la restituirea/returnarea documentaţiei tehnice. (5) Respingerea cererii nu aduce atingere dreptului solicitantului de a depune o nouă solicitare la data la care deţine documentaţia completă. (6) Solicitantul autorizaţiei de comercializare va fi înştiinţat, în scris, de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în termen de 5 zile de la adoptarea unei decizii de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare.----------Alin. (6) al art. 27 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (7) Autorizaţia de comercializare conţine datele de identificare a produsului medicinal veterinar [nume de înregistrare, compoziţie, deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producătorul sau, după caz, producătorii responsabili de eliberarea seriei de produs finit, clasificarea ATC (vet), mod de eliberare, ambalaj, termen de valabilitate, condiţii de păstrare, numărul autorizaţiei de comercializare şi tipul procedurii de autorizare] şi este însoţită de următoarele anexe: a) rezumatul caracteristicilor produsului; b) obligaţii sau condiţii specifice care trebuie îndeplinite de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare cu privire la calitate, siguranţă şi eficacitate; c) informaţii privind etichetarea; d) prospectul. (8) Numărul autorizaţiei de comercializare trebuie să fie înscris pe ambalajul secundar al produsului medicinal veterinar. Numărul alocat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar este compus din 6 cifre: primele două reprezintă terminaţia anului curent, iar următoarele patru vor constitui un număr de ordine alocat din Registrul naţional al produselor medicinale veterinare autorizate în România, care va începe în fiecare an de la 0001.----------Alin. (8) al art. 27 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (9) Dacă în termen de 30 de zile de la înştiinţare, solicitantul autorizaţiei de comercializare nu se prezintă la sediul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru ridicarea autorizaţiei de comercializare emise, aceasta se arhivează conform procedurilor interne ale Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. (10) Eliberarea autorizaţiei de comercializare din arhiva Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se face pe baza unei cereri de eliberare a autorizaţiei de comercializare, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia.-------------Art. 27 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 28 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: a) verifică dacă fabricanţii de produse medicinale veterinare din ţările terţe sunt capabili să fabrice aceste produse în conformitate cu datele prevăzute la art. 12 alin. (5) lit. d) şi/sau să efectueze teste de control în conformitate cu metodele descrise în documentaţia care însoţeşte cererea, conform prevederilor art. 12 alin. (5) lit. i); b) poate, în cazuri justificate, să autorizeze fabricanţii şi importatorii de produse medicinale veterinare ce provin din ţări terţe, să delege unor terţi efectuarea anumitor etape ale procesului de fabricaţie şi/sau unele teste de control la care se referă lit. a). În astfel de cazuri Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să efectueze controale la unităţile terţilor desemnaţi. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate efectua controale şi inspecţii dacă apreciază că există motive de suspiciune privind nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie.  +  Articolul 29 (1) La emiterea unei autorizaţii de comercializare, deţinătorul trebuie informat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar cu privire la rezumatul caracteristicilor produsului pe care l-a autorizat. (2) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar verifică dacă informaţiile referitoare la produsul medicinal veterinar şi, în special cele înscrise pe etichetă şi prospect, corespund cu rezumatul caracteristicilor produsului autorizat, la data acordării autorizaţiei de comercializare sau ulterior. (3) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar face publică fără întârziere, autorizaţia de comercializare emisă, împreună cu rezumatul caracteristicilor produsului pentru fiecare produs medicinal veterinar autorizat.(3^1) Produsele medicinale veterinare autorizate pentru comercializare se înscriu în Registrul naţional al produselor medicinale veterinare autorizate în România şi în Nomenclatorul produselor medicinale veterinare autorizate în România.-------------Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (4) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar întocmeşte un raport de evaluare şi observaţii privind rezultatele testelor farmaceutice, de siguranţă şi reziduuri, ale testelor preclinice şi clinice pentru produsul medicinal veterinar în cauză. Raportul de evaluare este actualizat pe măsură ce devin disponibile informaţii noi, importante pentru evaluarea calităţii, siguranţei şi eficacităţii produsului medicinal veterinar în cauză. Acesta face public fără întârziere, raportul de evaluare şi motivele care au stat la baza deciziei sale, cu excepţia informaţiilor confidenţiale de natură comercială.  +  Articolul 30 (1) La acordarea autorizaţiei de comercializare se poate impune deţinătorului acesteia să indice pe ambalajul primar şi/sau pe ambalajul secundar şi pe prospect - după caz, alte informaţii importante pentru siguranţa sau protecţia sănătăţii, inclusiv precauţii speciale de utilizare şi orice alte avertizări rezultate din testele clinice şi farmacologice prevăzute la art. 12 alin. (5) lit j) şi la art. 13-17 sau din experienţa dobândită pe parcursul utilizării produsului medicinal veterinar, după comercializarea acestuia. (2) În situaţii excepţionale, în urma consultării solicitantului, autorizaţia poate fi acordată cu condiţia ca solicitantul să introducă proceduri specifice, în special referitoare la siguranţa produsului medicinal veterinar şi să notifice la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar orice reacţii cauzate de utilizarea acestuia şi măsurile care trebuie luate. Astfel de autorizaţii pot fi acordate numai pentru motive obiective, verificabile. Menţinerea autorizaţiei se face doar în baza unei reevaluări anuale a îndeplinirii condiţiilor impuse.  +  Articolul 31 (1) După emiterea unei autorizaţii de comercializare, deţinătorul acesteia trebuie ca pentru metodele de fabricaţie şi control prevăzute la art. 12 alin. (5) lit. d) şi i) să ţină cont de progresul ştiinţific şi tehnic şi să introducă toate modificările care se impun pentru ca produsul medicinal veterinar să fie fabricat şi controlat prin intermediul unor metode ştiinţifice general acceptate; modificările de importanţă majoră de tip II în termenii autorizaţiei de comercializare trebuie autorizate de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, cu excepţia celor care fac obiectul procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizată care vor fi aprobate direct de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, la finalul procedurii europene.----------Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate să ceară solicitantului sau deţinătorului unei autorizaţii de comercializare: a) să furnizeze cantităţi suficiente de substanţe pentru a efectua controale în scopul identificării prezenţei reziduurilor produselor medicinale veterinare în cauză; b) să-i pună la dispoziţie expertiza sa tehnică, pentru a facilita verificarea metodei analitice de detectare a reziduurilor produselor medicinale veterinare, de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 95/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2007, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 96/23/CE. (3) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să transmită imediat Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar orice informaţii noi care ar putea duce la modificarea informaţiilor şi documentelor prevăzute la art. 12 alin. (5), art. 13-15 şi art. 18 sau ale anexei nr. 1. De asemenea, acesta trebuie să informeze imediat Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar despre orice interdicţie sau restricţie impusă de autorităţile competente ale oricărei ţări în care produsul medicinal veterinar este comercializat şi despre orice informaţii noi care ar putea influenţa evaluarea riscurilor şi beneficiilor produsului medicinal veterinar în cauză.-------------Alin. (3) al art. 31 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (4) Pentru ca raportul beneficiu - risc să fie evaluat în mod continuu, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate solicita, în mod justificat, deţinătorului autorizaţiei de comercializare să furnizeze date ce demonstrează că raportul beneficiu - risc rămâne favorabil.----------Alin. (4) al art. 31 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (5) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să informeze imediat Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar în legătură cu orice modificare pe care intenţionează să o aducă informaţiilor sau documentelor menţionate la art. 12-17.  +  Articolul 32 (1) După acordarea unei autorizaţii de comercializare, deţinătorul acesteia trebuie să informeze Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar cu privire la data punerii pe piaţă a produsului medicinal veterinar în România, luând în considerare diferitele forme de prezentare autorizate. (2) Deţinătorul trebuie să notifice Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar dacă produsul nu mai este comercializat, fie temporar, fie permanent. În afara unor circumstanţe excepţionale, această notificare trebuie făcută cu cel puţin 60 de zile înainte de întreruperea punerii pe piaţă a produsului medicinal veterinar. (3) La cererea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în contextul farmacovigilenţei şi antibiorezistenţei, deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să furnizeze toate datele privind volumul de vânzări al produsului medicinal veterinar şi orice date pe care le deţine referitoare la cantităţile prescrise.----------Alin. (3) al art. 32 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 32^1 (1) Orice modificare majoră în termenii unei autorizaţii de comercializare a unui produs medicinal veterinar acordate conform prevederilor prezentei norme sanitare veterinare trebuie aprobată de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, cu excepţia celor care fac obiectul procedurii descentralizate sau de recunoaştere mutuală, care sunt aprobate de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar la finalizarea procedurii europene. Solicitările privind modificarea condiţiilor autorizaţiilor de comercializare acordate pentru produsele medicinale veterinare vor respecta clasificarea prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.234/2008 al Comisiei din 24 noiembrie 2008, privind examinarea modificării condiţiilor autorizaţiilor de introducere pe piaţă acordate pentru medicamentele de uz uman şi veterinar, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar va informa Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor asupra modificărilor majore aprobate privind datele din autorizaţia de comercializare şi din anexele la aceasta sau datele din documentaţia de autorizare. (3) Modificările la autorizaţiile de comercializare, aprobate, cu ocazia reînnoirii sau cu ocazia aprobării unei cereri de variaţie/extindere, trebuie să fie implementate de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare în cel mult 6 luni de la data emiterii documentelor care certifică aprobarea modificărilor respective.----------Art. 32^1 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 33 (1) Autorizaţia de comercializare este valabilă 5 ani de la data emiterii. (2) Autorizaţia de comercializare poate fi reînnoită după 5 ani pe baza unei reevaluări a raportului beneficiu - risc de către Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, cu excepţia produselor care fac obiectul procedurii descentralizate sau de recunoaştere mutuală, care sunt aprobate de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar la finalizarea procedurii europene. În acest scop, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea autorizaţiei de comercializare, în conformitate cu prevederile alin. (1), deţinătorul acesteia trebuie să depună la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar lista consolidată a tuturor documentelor prezentate referitoare la calitate, siguranţă şi eficacitate, inclusiv toate modificările aduse după acordarea autorizaţiei de comercializare. Orice actualizare a documentaţiei tehnice se va depune şi evalua înainte de solicitarea pentru obţinerea reînnoirii autorizaţiei de comercializare sau după finalizarea procedurii de reînnoire şi acordarea autorizaţiei de comercializare. Aceste actualizări vor face obiectul unei modificări în termenii unei autorizaţii de comercializare. Responsabilitatea actualizării documentaţiei tehnice este a deţinătorului autorizaţiei de comercializare. (3) Autorizaţia de comercializare se reînnoieşte pentru o perioadă nedeterminată, cu excepţia situaţiei în care Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau, după caz, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, ca autorizaţia să fie reînnoită la fiecare 5 ani, în conformitate cu prevederile alin. (2). (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) îşi pierde valabilitatea orice autorizaţie de comercializare care în termen de 3 ani de la data acordării nu este urmată de punerea pe piaţă a produsului medicinal veterinar în statul membru care a acordat autorizaţia. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1), o autorizaţie de comercializare îşi pierde valabilitatea atunci când produsul nu mai este prezent pe piaţă pe o perioadă de 3 ani consecutiv în statul membru care a acordat autorizaţia. (6) Prevederile alin. (4) şi (5) nu se aplică autorizaţiilor de comercializare ale produselor medicinale veterinare destinate exclusiv exportului. (7) Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate să acorde derogări de la prevederile alin. (4) şi (5) în situaţiile prevăzute la art. 25 şi 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel de derogări trebuie să fie temeinic justificate şi se acordă la solicitarea deţinătorului autorizaţiei de comercializare. (8) Produsele medicinale veterinare pentru care s-au depus în termenul prevăzut la alin. (2) cereri de reînnoire a autorizaţiei de comercializare pot fi menţinute pe piaţă până la soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei conform Ghidului privind procesul de reînnoire a autorizaţiilor de comercializare acordate prin procedură naţională prevăzut în anexa nr. 6 care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. (9) Procedura de autorizare de comercializare a unui produs medicinal veterinar este anulată ca urmare a retragerii cererii solicitantului. (10) În cazul prevăzut la alin. (9), toate documentele depuse se restituie solicitantului în termen de 30 de zile. (11) Produsele medicinale veterinare a căror autorizaţie de comercializare a expirat sau pentru care a fost anulată procedura de reînnoire pot fi menţinute pe piaţa din România maximum 6 luni de la notificarea transmisă de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar deţinătorului autorizaţiei de comercializare cu privire la aceste măsuri.----------Art. 33 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 34Acordarea autorizaţiei de comercializare nu exonerează fabricantul şi, după caz, deţinătorul autorizaţiei de comercializare de răspunderea legală.  +  Articolul 35 (1) Autorizaţia de comercializare nu se acordă dacă dosarul înaintat pentru obţinerea acesteia nu este în conformitate cu prevederile art. 12-17 şi art. 19. (2) Autorizaţia de comercializare nu se acordă în cazul în care, după verificarea documentelor şi specificaţiilor menţionate la art. 12 şi art. 13 alin. (1), se constată că: a) raportul beneficiu - risc al produsului medicinal veterinar este nefavorabil, în condiţiile de utilizare autorizate. Atunci când solicitarea priveşte un produs medicinal veterinar de uz zootehnic se va ţine seama de beneficiile pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi pentru sănătatea publică;----------Lit. a) a alin. (2) al art. 35 a fost modificată de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) efectul terapeutic este insuficient dovedit de către solicitant, în ceea ce priveşte speciile de animale care urmează să fie tratate; c) compoziţia calitativă sau cantitativă a produsului nu este precizată; d) perioada de aşteptare recomandată de solicitant nu este suficientă pentru a garanta faptul că alimentele obţinute de la animalul tratat nu conţin reziduuri ce ar putea constitui un pericol pentru sănătatea publică sau este insuficient justificată; e) eticheta sau prospectul propus de solicitant nu respectă prevederile prezentei norme sanitare veterinare; f) produsul medicinal veterinar prezentat pentru comercializare sau utilizare este interzis în baza altor prevederi comunitare. (3) Atunci când o reglementare comunitară este în curs de adoptare şi urmează să fie transpusă în legislaţia naţională, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau, după caz, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate refuza autorizarea unui produs medicinal veterinar, dacă această măsură este necesară pentru protecţia sănătăţii publice sau a sănătăţii animalelor.----------Alin. (3) al art. 35 a fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (4) Solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare este responsabil pentru corectitudinea documentelor şi a datelor prezentate.-------------Alin. (4) al art. 35 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Capitolul IV Procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată  +  Articolul 36Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să desemneze pentru un mandat de 3 ani, ce se poate reînnoi, un reprezentant în grupul de coordonare a procedurilor descrise în prezentul capitol. Reprezentantul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor poate fi însoţit de experţi.  +  Articolul 37 (1) În scopul obţinerii unei autorizaţii de comercializare pentru un produs medicinal veterinar în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene, solicitantul trebuie să depună cereri însoţite de dosare identice la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi la autorităţile competente din statele membre respective. Dosarul trebuie să conţină toate informaţiile administrative, documentaţia ştiinţifică şi tehnică menţionată la art. 12-18. Documentele prezentate trebuie să includă o listă a statelor membre ale Uniunii Europene unde a fost depusă cererea. De asemenea, solicitantul trebuie să ceară unui stat membru al Uniunii Europene să acţioneze ca "stat membru de referinţă" şi să elaboreze un raport de evaluare a produsului medicinal veterinar în conformitate cu prevederile alin. (2) sau (3). Atunci când este cazul, raportul de evaluare trebuie să conţină o analiză în sensul art. 13 alin. (8) sau al art. 14 alin. (3). (2) În cazul în care produsul medicinal veterinar este deja autorizat în alt stat membru al Uniunii Europene la momentul depunerii cererii, România acţionează ca stat membru interesat şi Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar recunoaşte autorizaţia de comercializare acordată de statul membru de referinţă, conform procedurii comunitare. În acest scop, deţinătorul autorizaţiei de comercializare cere statului membru de referinţă, fie să elaboreze un raport de evaluare privind produsul medicinal veterinar, fie, dacă este cazul, să actualizeze raportul de evaluare existent. (3) În cazul în care România este statul membru de referinţă, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să elaboreze/actualizeze raportul de evaluare în maximum 90 de zile de la primirea unei cereri valabile. Raportul de evaluare împreună cu rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul aprobate sunt trimise statelor membre interesate şi solicitantului. (4) Dacă produsul medicinal veterinar nu a primit autorizaţie de comercializare la momentul depunerii cererii la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în cazul în care România este ales ca stat membru de referinţă, solicitantul ii cere Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar să întocmească un proiect de raport de evaluare, un proiect al rezumatului caracteristicilor produsului şi un proiect de etichetare şi prospect. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în cazul în care România este stat membru de referinţă, trebuie să întocmească aceste proiecte în termen de 120 de zile de la primirea unei solicitări valabile şi să le trimită statelor membre interesate şi solicitantului. (5) În cazul în care România acţionează ca stat membru interesat, în termen de 90 de zile de la primirea documentelor la care se face referire în alin. (2)-(4), Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar aprobă sau respinge raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul şi informează solicitantul şi statul membru de referinţă în consecinţă. La înregistrarea acordului tuturor părţilor, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar închide procedura şi îl informează pe solicitant în consecinţă. (6) Dacă a fost depusă o cerere potrivit prevederilor alin. (1), Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să adopte o decizie în conformitate cu raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul, aşa cum au fost autorizate, în termen de 30 de zile de la înştiinţarea privind acordul.  +  Articolul 38 (1) Dacă în termenul prevăzut la art. 37 alin. (5), Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar nu poate aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul, datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică, a animalelor sau pentru mediu, aceasta trebuie să prezinte detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă, celorlalte state membre ale Uniunii Europene interesate şi solicitantului. Motivele de dezacord se transmit imediat grupului de coordonare. În cazul în care Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar invocă motivele menţionate la art. 75 alin. (1), România nu mai este considerată ca stat membru interesat în sensul prezentului capitol. (2) În cadrul grupului de coordonare, România, prin intermediul reprezentantului desemnat de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, împreună cu reprezentanţii celorlalte state membre ale Uniunii Europene menţionate la alin. (1), trebuie să ajungă la un acord cu privire la măsurile ce trebuie luate şi să acorde solicitantului posibilitatea de a-şi susţine punctul de vedere verbal sau în scris. Dacă în termen de 60 de zile de la comunicarea motivelor de dezacord către grupul de coordonare se ajunge la un acord, România, ca stat membru de referinţă, înregistrează acordul, închide procedura şi informează solicitantul. În acest caz se aplică prevederile art. 37 alin. (6). (3) Dacă nu se ajunge la un acord în termen de 60 de zile, Agenţia Europeană a Medicamentelor este informată imediat, în vederea aplicării procedurii prevăzute la art. 41-43. Informaţiile transmise trebuie să definească detaliat obiectul dezacordului şi motivele acestuia. O copie a acestor informaţii se transmite solicitantului. (4) De îndată ce solicitantul este informat că Agenţia Europeană a Medicamentelor a fost sesizată în acest sens, acesta trebuie să transmită Agenţiei o copie a informaţiilor şi documentelor menţionate în art. 37 alin. (1). (5) În situaţia menţionată la alin. (3), dacă Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar a aprobat raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, eticheta şi prospectul aprobate de statul membru de referinţă, la cererea solicitantului, poate acorda autorizaţia de comercializare pentru produsul medicinal veterinar respectiv, fără a aştepta rezultatul procedurii stabilite la art. 41. În această situaţie, autorizaţia este acordată fără a se aduce atingere procedurii menţionate anterior.  +  Articolul 39 (1) Atunci când au fost depuse două sau mai multe solicitări potrivit prevederilor art. 12-18 pentru aprobarea comercializării unui anumit produs medicinal veterinar, şi dacă Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi/sau alte autorităţi competente ale statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizii divergente privind autorizarea produsului medicinal veterinar sau suspendarea ori retragerea acestuia, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi/sau alte autorităţi competente ale statelor membre sau Comisia Europeană sau solicitantul/deţinătorul autorizaţiei de comercializare se poate adresa Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare, pentru aplicarea procedurii prevăzute la art. 41-43. (2) În vederea armonizării produselor medicinale veterinare autorizate în Uniunea Europeană şi pentru consolidarea aplicării prevederilor art. 10 şi 11, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să transmită grupului de coordonare, o listă a produselor medicinale veterinare pentru care trebuie întocmit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. (3) Grupul de coordonare întocmeşte lista produselor medicinale veterinare, pe baza propunerilor trimise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi de celelalte state membre ale Uniunii Europene şi înaintează această listă Comisiei Europene. Produsele medicinale veterinare din această listă fac obiectul prevederilor alin. (1), conform unui calendar stabilit în cooperare cu Agenţia Europeană a Medicamentelor. (4) Comisia Europeană în colaborare cu Agenţia Europeană a Medicamentelor şi luând în considerare punctele de vedere ale părţilor interesate, adoptă lista finală şi calendarul.  +  Articolul 40 (1) Înainte de adoptarea unei decizii cu privire la o cerere de autorizaţie de comercializare sau de suspendare sau de retragere sau de orice variaţii în termenii unei autorizaţii de comercializare, în cazul în care sunt implicate interesele Uniunii Europene, ţinând cont, în special, de informaţiile colectate conform Titlului VII, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar /celelalte state membre/Comisia Europeană/solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare se adresează Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare pentru aplicarea procedurii stabilite la art. 41-43. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, alt stat membru interesat sau Comisia Europeană trebuie să identifice clar problema care este adresată Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare spre evaluare şi să informeze solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să înainteze Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare toate informaţiile disponibile referitoare la problema în cauză. (2) În cazul în care, sesizarea înaintată Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare se referă la o gamă de produse medicinale veterinare sau la o clasă terapeutică, Agenţia Europeană a Medicamentelor poate limita procedura la anumite părţi ale autorizaţiei. În acest caz, art. 44 se aplică acelor produse medicinale veterinare numai în cazul în care acestea fac obiectul procedurilor de autorizare de comercializare prevăzute de prezentul capitol.  +  Articolul 41Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în termen de 15 zile de la adoptare, decizia finală a Comitetului pentru Produsele Medicinale Veterinare împreună cu un raport în care prezintă evaluarea produsului medicinal veterinar şi argumentele concluziei rezultate. În cazul unei opinii favorabile acordării sau menţinerii unei autorizaţii de comercializare a produsului medicinal veterinar în cauză, sunt anexate la opinie următoarele documente: a) un proiect al rezumatului caracteristicilor produsului medicinal veterinar menţionat la art. 18 care trebuie să reflecte diferenţele dintre statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte condiţiile veterinare; b) orice condiţii ce afectează autorizaţia; c) detalii ale condiţiilor recomandate sau ale restricţiilor privind utilizarea sigură şi eficientă a produsului medicinal veterinar; d) proiecte pentru etichetare şi prospect.  +  Articolul 42În cazul în care decizia Comisiei Europene este de a elibera autorizaţia de comercializare, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare primesc un proiect de decizie însoţit de documentele prevăzute la art. 41. În cazul în care decizia Comisiei Europene nu este în concordanţă cu opinia Agenţiei Europene a Medicamentelor, proiectul de decizie este însoţit şi de o explicaţie detaliată a motivelor pentru concluziile rezultate.  +  Articolul 43 (1) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să formuleze observaţiile scrise privind proiectul de decizie în termen de 22 de zile de la primirea acestuia şi să le transmită Comisiei Europene. (2) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate înainta o solicitare scrisă pentru ca proiectul de decizie să fie discutat în cadrul unei întruniri plenare a Comitetului Permanent privind Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animală. (3) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar acordă sau retrage autorizaţia de comercializare sau introduce variaţii în termenii autorizaţiei de comercializare, dacă este cazul, pentru a se conforma deciziei Comisiei Europene, în termen de 30 de zile de la notificare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor informează Comisia Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentelor despre aceasta.  +  Articolul 44Orice cerere din partea deţinătorului autorizaţiei de comercializare pentru introducerea de variaţii în termenii acestei autorizaţii care a fost acordată conform prevederilor prezentului capitol, se prezintă autorităţii competente şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au autorizat anterior produsul medicinal veterinar respectiv.  +  Articolul 45 (1) Dacă Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar consideră că, pentru protecţia sănătăţii publice, a animalelor sau a mediului, este necesară modificarea, suspendarea sau retragerea unei autorizaţii de comercializare care a fost acordată conform prevederilor prezentului capitol, aceasta transmite propunerea către Agenţia Europeană a Medicamentelor pentru aplicarea procedurilor prevăzute la art. 41-43. (2) Fără a aduce atingere prevederile art. 40, în cazuri excepţionale, atunci când măsurile de urgenţă sunt esenţiale pentru protejarea sănătăţii publice, a animalelor sau a mediului, până la adoptarea unei decizii definitive, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor poate suspenda comercializarea şi utilizarea produsului medicinal veterinar respectiv pe teritoriul României. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la motivele acţiunii sale, cel târziu în următoarea zi lucrătoare.  +  Articolul 46 (1) Prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (5) şi ale art. 39-43 nu se aplică produselor medicinale veterinare homeopate menţionate la art. 21. (2) Prevederile art. 37-43 nu se aplică produselor medicinale veterinare homeopate menţionate la art. 23 alin. (2).  +  Capitolul VProcedura independentă naţională-------------Cap. V a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^1Procedura independentă naţională se aplică pentru produsele medicinale veterinare care nu au primit o autorizaţie de comercializare în Uniunea Europeana şi este limitată doar pentru comercializarea produsului medicinal veterinar în România.-------------Art. 46^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^2 (1) Solicitanţii depun la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, înainte cu minimum 14 zile de data preconizată pentru solicitarea autorizării, un document prin care îşi anunţă intenţia privind autorizarea unui produs medicinal veterinar. Modelul formularului se găseşte pe site-ul institutului www.icbmv.ro - secţiunea «Formulare». (2) După minimum 14 zile de la depunerea documentului prevăzut la alin. (1), solicitantul depune o cerere de autorizare însoţită de dosarul tehnic al produsului la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. Dosarul trebuie să conţină toate informaţiile administrative, documentaţia ştiinţifică şi tehnică menţionată la art. 12-18. (3) Pentru fiecare formă farmaceutică şi concentraţie diferită ale unui produs medicinal veterinar prezentat sub aceeaşi denumire comercială se depune câte o cerere de autorizare de comercializare separată.-------------Art. 46^2 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^3 (1) Cererea de autorizare de comercializare trebuie să fie însoţită de câte două mostre de produs finit, prezentate în ambalajele în care urmează a fi comercializate sau în machete ale ambalajelor, cu obligativitatea prezentării la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar a ambalajului final după realizarea primei serii de producţie după eliberarea autorizaţiei de comercializare, ori în ambalaje autorizate în ţara de origine şi prezentate într-o limbă de circulaţie internaţională; dacă produsul medicinal veterinar este prezentat în mai multe mărimi de ambalaj, se depun câte două mostre pentru fiecare mărime. (2) Evaluatorul solicită verificarea metodelor de control utilizate de producător şi descrise în specificaţiile de calitate ale produsului finit, pentru a se asigura că sunt corespunzătoare; în acest caz, solicitantul transmite, în vederea verificărilor de laborator, mostre de produs finit prezentate în ambalajele în care urmează a fi comercializate sau în machete ale ambalajelor, în cantităţile necesare pentru a permite verificarea metodei de control; dacă produsul medicinal veterinar este prezentat în mai multe mărimi de ambalaj, controlul de laborator se efectuează pe produsul prezentat în ambalajul cu cea mai mică mărime.-------------Alin. (2) al art. 46^3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 62 din 4 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 12 octombrie 2012. (3) În timpul procesului de evaluare a documentaţiei, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate solicita efectuarea de către Direcţia de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a unei inspecţii la locul/locurile de producţie şi/sau a unei inspecţii la locul/locurile de desfăşurare a testelor preclinice şi/sau studiilor clinice.-------------Art. 46^3 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^4 (1) Documentaţia pentru autorizaţia de comercializare trebuie să fie prezentată: a) în format CD şi pe suport hârtie; b) parţial pe suport hârtie (un singur exemplar pentru documentaţia chimică, farmaceutică şi biologică - partea a II-a, partea a III-a, partea a IV-a) şi parţial pe suport electronic (CD) (părţile I A şi I B). (2) În cazul depunerii documentaţiei în format electronic, solicitantul trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere privind conformitatea datelor existente pe suport electronic cu documentaţia originală. (3) Documentaţia trebuie prezentată strict în ordinea prevăzută în anexa nr. 1. (4) Documentaţia pentru produsele medicinale veterinare poate fi prezentată în limba română sau engleză.-------------Art. 46^4 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^5În termen de 14 zile de la data depunerii solicitării la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se verifică existenţa tuturor documentelor necesare, aşezarea lor în ordinea solicitată, precum şi existenţa mostrelor de produs finit, dacă este cazul. Dacă documentaţia şi materialele depuse de solicitant sunt prezentate în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară, cererea este validată.-------------Art. 46^5 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^6În cazul în care documentaţia şi materialele depuse de solicitant nu sunt în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară, cererea de autorizare de comercializare este respinsă, iar motivul respingerii se notează în registrul de primiri; în cazul în care cererea este respinsă deoarece nu corespunde formalităţilor solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în termen de maximum 14 zile de la data depunerii solicitării.-------------Art. 46^6 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^7Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar verifică dacă documentaţia depusă este conformă cu prevederile art. 12-18 şi examinează dacă toate condiţiile pentru eliberarea autorizaţiei de comercializare sunt îndeplinite.-------------Art. 46^7 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^8În cazul în care documentele transmise nu sunt complete, se aplică prevederile art. 27.-------------Art. 46^8 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^9Procedura de evaluare a documentaţiei în vederea autorizării se finalizează cu emiterea unui raport de evaluare cu recomandarea pentru autorizare sau a unui raport cu recomandarea de respingere a autorizării.-------------Art. 46^9 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^10 (1) În situaţia în care se solicită controlul de laborator în cadrul procedurii de autorizare, conform art. 46^3 alin. (2), se verifică metodele de control descrise în documentaţie. (2) În cazul în care se constată neconformităţi, în termen de 30 de zile de la data transmiterii documentaţiei către laboratorul oficial pentru controlul medicamentelor, se trimite solicitantului o notificare de completare, în care sunt înscrise toate cerinţele referitoare la metodele de control şi la numărul de mostre, substanţe de referinţă necesare controlului de laborator şi contravaloarea tarifelor aferente analizelor de laborator.-------------Art. 46^10 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 46^11După întocmirea rapoartelor de evaluare, acestea, împreună cu rezultatele verificărilor de laborator, după caz, sunt analizate şi Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare decide asupra eliberării autorizaţiei de comercializare.----------Art. 46^11 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 46^12În cazul în care Comisia de autorizare a produselor medicinale veterinare decide autorizarea, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar emite autorizaţia de comercializare în termen de maximum 10 zile lucrătoare.----------Art. 46^12 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 46^13 (1) În cazul unei opinii nefavorabile a Comisiei pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, solicitantul este anunţat în scris de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar despre respingerea autorizării produsului medicinal veterinar în cauză. (2) În termen de 30 de zile de la primirea notificării de respingere, solicitantul poate transmite Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar o contestaţie care trebuie să fie însoţită de justificări detaliate pentru susţinerea acesteia. (3) În termen de 30 de zile de la primirea contestaţiei şi a documentelor justificative, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar solicită convocarea Comisiei pentru autorizarea produselor medicinale veterinare, în vederea analizei şi comunicării deciziei privind soluţionarea contestaţiei. (4) Solicitantul poate contesta răspunsul Comisiei pentru autorizarea produselor medicinale veterinare prevăzut la alin. (3). (5) În vederea soluţionării contestaţiilor, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate solicita consultanţă ştiinţifică Comitetului pentru produse medicinale veterinare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (6) Decizia privind respingerea autorizării produsului medicinal veterinar poate fi contestată potrivit prevederilor legale în vigoare.----------Art. 46^13 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 46^14Autorizaţia de comercializare poate fi reînnoită la cererea deţinătorului acesteia conform prevederilor art. 33. Activitatea de evaluare aferentă procedurii de reînnoire se desfăşoară pe o perioadă de maximum 90 de zile, cu posibilitatea de a fi întreruptă pentru 45 de zile, sau prelungită până la 60 de zile. În cazul în care pe parcursul procedurii de reînnoire deţinătorul autorizaţiei de comercializare nu răspunde în termen de 45 de zile la notificările Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, procedura de reînnoire este anulată.----------Art. 46^14 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Titlul IV FABRICAŢIE ŞI IMPORT  +  Articolul 47 (1) Fabricarea produselor medicinale veterinare pe teritoriul României se efectuează numai de către deţinătorul unei autorizaţii de fabricaţie. Această autorizaţie este necesară şi pentru produsele medicinale veterinare destinate exportului. (2) Autorizaţia de fabricaţie este necesară atât pentru fabricarea parţială, cât şi pentru fabricarea totală, precum şi pentru diferitele procese de divizare, ambalare sau prezentare. Autorizaţia de fabricaţie nu este necesară pentru prepararea, separarea, modificările ambalajului sau prezentării, dacă aceste procese se realizează, doar pentru furnizarea cu amănuntul, de către personalul de specialitate din farmacii autorizate sanitar-veterinar ori de către persoanele autorizate să desfăşoare aceste activităţi în România.-------------Alin. (2) al art. 47 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (3) Autorizaţia de fabricaţie este obligatorie pentru importurile din ţările terţe în România. Prevederile prezentului titlu, precum şi prevederile art. 87 se aplică în mod similar importuri ca şi pentru fabricaţie. (4) Produsul medicinal veterinar introdus pe teritoriul României dintr-o ţară terţă şi destinat altui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să fie însoţit de o copie a autorizaţiei de fabricaţie. (5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să înainteze Agenţiei Europene a Medicamentelor o copie a autorizaţiilor de fabricaţie menţionate la alin. (1), pentru introducerea în baza de date a Uniunii Europene menţionată la art. 84 alin. (8).  +  Articolul 48 (1) Pentru obţinerea autorizaţiei de fabricaţie, solicitantul trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe: a) să specifice produsele medicinale veterinare şi formele farmaceutice care urmează să fie fabricate sau importate şi, de asemenea, locul unde acestea urmează să fie fabricate şi/sau controlate; b) să dispună, pentru fabricarea sau importul produselor medicinale veterinare menţionate la lit. a), de spaţii, echipamente tehnice şi posibilităţi de control corespunzătoare şi suficiente, în conformitate cu prevederile legale stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, atât în ceea ce priveşte fabricarea şi controlul, cât şi depozitarea produselor respective, conform prevederilor art. 28. Pentru testări speciale, controlul calităţii produselor medicinale veterinare se poate realiza pe bază de contract încheiat între unitatea de producţie şi o altă unitate de control, în afara locului de producţie, în unităţi de control autorizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;----------Litera b) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. c) să dispună, cel puţin de serviciile unei persoane calificate, în sensul art. 56. (2) Solicitantul trebuie să anexeze la cererea sa documente doveditoare pentru cele declarate potrivit alin. (1).  +  Articolul 49 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor emite autorizaţia de fabricaţie al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară, numai după ce a stabilit autenticitatea informaţiilor furnizate în conformitate cu prevederile art. 48, prin intermediul unui control efectuat de reprezentanţii acesteia în conformitate cu prevederile art. 55.----------Alin. (1) al art. 49 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 48, emiterea autorizaţiei de fabricaţie poate fi condiţionată de îndeplinirea anumitor obligaţii impuse, fie la momentul acordării autorizaţiei, fie la o dată ulterioară. (3) Autorizaţia de fabricaţie se acordă numai pentru spaţiile, produsele medicinale veterinare şi formele farmaceutice specificate în solicitarea respectivă şi este valabilă 3 ani de la data ultimei evaluări a unităţii pentru buna practică de fabricaţie.----------Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 50Termenul necesar pentru procedura de acordare a autorizaţiei de fabricaţie este de maximum 90 de zile de la data înregistrării cererii la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.-------------Art. 50 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 51Dacă deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie solicită o modificare în datele menţionate la art. 48 alin. (1) lit. a) şi b), termenul maxim necesar pentru procedura aferentă acestei solicitări este de 30 de zile. În situaţii excepţionale, termenul poate fi extins până la 90 zile.  +  Articolul 52Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate cere solicitantului informaţii suplimentare referitoare la datele furnizate conform art. 48 şi la persoana calificată menţionată la art. 56. Atunci când Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor îşi exercită acest drept, aplicarea termenelor menţionate la art. 50 şi 51 trebuie suspendată până la prezentarea datelor suplimentare solicitate.  +  Articolul 53Deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie este obligat: a) să dispună de serviciile unui personal care să corespundă prevederilor legale naţionale, atât în ceea ce priveşte fabricaţia, cât şi controlul; b) să furnizeze produsele medicinale veterinare autorizate numai în conformitate cu legislaţia naţională;-------------Litera b) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. c) să notifice anticipat autorităţii competente informaţiile privind modificările pe care doreşte să le efectueze în datele furnizate conform art. 48. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să fie informată imediat dacă persoana calificată menţionată la art. 56 este înlocuită în mod neprevăzut;-------------Litera c) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. d) să permită reprezentanţilor autorităţii competente accesul în orice moment în unităţile sale, e) să permită persoanei calificate, menţionată la art. 56 să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, prin punerea la dispoziţia acesteia a tuturor mijloacelor necesare; f) să respecte principiile şi regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicinale veterinare şi să utilizeze ca materii prime numai substanţele active fabricate conform regulilor de bună practică de fabricaţie pentru materii prime; g) să păstreze evidenţa produselor medicinale veterinare furnizate de acesta, inclusiv probe, conform legislaţiei ţărilor de destinaţie. Pentru fiecare tranzacţie, indiferent dacă face sau nu obiectul unei plăţi, trebuie înregistrate următoarele informaţii:(i) data;(ii) denumirea produsului medicinal veterinar;(iii) cantitatea furnizată;(iv) numele şi adresa destinatarului;(v) numărul lotului.-------------Litera g) a art. 53 a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. h) Evidenţele menţionate la lit. g) trebuie păstrate cel puţin 3 ani şi puse la dispoziţia autorităţilor competente în vederea inspecţiei.  +  Articolul 54În scopul prezentei norme sanitare veterinare, fabricarea substanţelor active utilizate ca materii prime include atât fabricaţia parţială sau totală ori importul unei substanţe active utilizate ca materie primă, aşa cum este definită în partea a II-a lit. C a anexei nr. 1, cât şi diferitele procese de divizare, ambalare sau prezentare ce precedă încorporarea într-un produs medicinal veterinar, inclusiv reambalarea, efectuate de furnizorii de materii prime.-------------Art. 54 a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 55 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor aplică prevederile ghidurilor publicate de Comisia Europeană privind forma şi conţinutul autorizaţiei prevăzute la art. 47 alin. (1), a rapoartelor prevăzute la art. 84 alin. (5), forma şi conţinutul certificatului de bună practică de fabricaţie prevăzut la alin. (2). (2) Dacă în urma inspecţiei se constată că producătorul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie menţionate la alin. (1), în termen de 90 de zile de la inspecţie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor emite un certificat de bună practică de fabricaţie pentru procesul de fabricaţie/forma farmaceutică produsă de fabricantul respectiv, certificat al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. Dacă inspecţiile sunt efectuate ca parte a procedurii de certificare pentru monografiile din Farmacopeea europeană, se întocmeşte un certificat de bună practică de fabricaţie/de conformitate.----------Alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.-------------Art. 55 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 56 (1) Deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie trebuie să dispună permanent şi continuu de serviciile cel puţin ale unei persoane calificate care îndeplineşte condiţiile stabilite la art. 57 şi este responsabilă de îndeplinirea sarcinilor menţionate la art. 59. (2) În cazul în care deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie îndeplineşte personal condiţiile prevăzute la art. 57, acesta poate să îşi asume responsabilitatea prevăzută la alin. (1).-------------Art. 56 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 57 (1) Persoana calificată prevăzută la art. 56 alin. (1) îndeplineşte condiţiile de calificare specificate la alin. (2)-(8).-------------Alin. (1) al art. 57 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (2) Persoana calificată trebuie să deţină o diplomă, un certificat sau alt document oficial de calificare, dobândită la terminarea unor studii universitare, ori a unui curs recunoscut ca echivalent de către România, pe o perioadă de cel puţin 4 ani de studii teoretice şi practice în una din următoarele discipline ştiinţifice: farmacie, medicină, medicină veterinară, chimie, chimie şi tehnologie farmaceutică, biologie şi biochimie. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), durata minimă a cursului universitar poate fi de 3 ani şi jumătate, atunci când cursul este urmat de o perioadă de instruire teoretică şi practică de cel puţin 1 an şi include o perioadă de instruire de cel puţin 6 luni într-o farmacie deschisă publicului, perioadă finalizată cu o examinare la nivel universitar. (4) În cazul în care în România funcţionează universităţi sau cursuri echivalente recunoscute şi atunci când unul dintre acestea are durata de 4 ani şi celălalt de 3 ani, diploma, certificatul sau alt document oficial de calificare acordat la absolvirea cursului universitar de 3 ani sau a echivalentului său recunoscut, se consideră că îndeplineşte condiţia de durată prevăzută la alin. (3), în măsura în care diplomele, certificatele sau alte documente oficiale de calificare acordate la încheierea ambelor cursuri sunt recunoscute ca echivalente de către România. (5) Cursul trebuie să includă o instruire teoretică şi practică care are la bază cel puţin următoarele discipline de bază: a) fizică experimentală, b) chimie generală şi chimie anorganică, c) chimie organică, d) chimie analitică, e) chimie farmaceutică, inclusiv analiza produselor medicinale, f) biochimie generală şi aplicată (medicală), g) fiziologie, h) microbiologie, i) farmacologie, j) tehnologie farmaceutică, k) toxicologie, l) farmacognozie - studiul compoziţiei şi efectelor principiilor active ale substanţelor naturale din plante şi produse de origine animală. (6) Instruirea în aceste domenii trebuie să fie echilibrată, astfel încât să permită persoanei în cauză îndeplinirea prevederilor art. 59. (7) Atunci când unele diplome, certificate sau alte documente oficiale de calificare menţionate la prezentul alineat nu îndeplinesc criteriile stabilite anterior, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă persoana în cauză prezintă dovada că are cunoştinţele necesare fabricaţiei şi controlului produselor medicinale veterinare. (8) Persoana calificată trebuie să aibă experienţă practică dobândită pe parcursul a cel puţin 2 ani, în una sau mai multe unităţi producătoare autorizate în activităţile de analiză calitativă a produselor medicinale, de analiză cantitativă a substanţelor active şi de testare şi control, necesare pentru asigurarea calităţii produselor medicinale veterinare. (9) Prin derogare de la alin. (8), durata experienţei practice solicitate poate fi redusă cu un an în cazul în care un curs universitar durează cel puţin 5 ani şi cu un an şi jumătate în cazul în care cursul durează cel puţin 6 ani.  +  Articolul 58 (1) În cazul în care la data intrării în vigoare a prezentei norme, o persoană desfăşoară în România activităţile menţionate la art. 56 alin. (1), fără a se conforma prevederilor art. 57, poate să presteze în continuare acele activităţi. (2) Titularul unei diplome, certificat sau a altui document oficial de calificare dobândite la terminarea unor studii universitare - sau a unor studii recunoscute ca echivalente de către România - într-o disciplină ştiinţifică care să-i permită să desfăşoare activităţile persoanei menţionate la art. 56, în conformitate cu legislaţia în vigoare, poate fi considerat calificat pentru a îndeplini în România atribuţiile persoanei la care se referă art. 56.  +  Articolul 59 (1) Fără a prejudicia relaţia cu deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă persoana calificată menţionată la art. 56 este competentă şi îşi îndeplineşte atribuţiile, în contextul procedurilor prevăzute la art. 60, pentru următoarele:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 59 a fost modificată de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. a) în cazul produselor medicinale veterinare fabricate în România, fiecare lot de produse medicinale veterinare a fost fabricat şi controlat în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu cerinţele autorizaţiei de comercializare, fiind interzisă livrarea lotului înainte de eliberarea seriei;----------Lit. a) a alin. (1) al art. 59 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) în cazul produselor medicinale veterinare provenite din ţări terţe, fiecare lot de producţie este supus în România unei analize calitative complete, unei analize cantitative cel puţin a tuturor substanţelor active şi a oricăror altor teste sau controale necesare pentru asigurarea calităţii produselor medicinale veterinare, în conformitate cu cerinţele autorizaţiei de comercializare.----------Lit. b) a alin. (1) al art. 59 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Loturile de produse medicinale veterinare care au fost supuse unor astfel de controale într-un alt stat membru al Uniunii Europene, sunt exceptate de la efectuarea controalelor menţionate la alin. (1), lit. b), dacă acestea sunt comercializate în România şi sunt însoţite de rapoartele de control semnate de persoana calificată. (3) În cazul produselor medicinale veterinare importate dintr-o ţară terţă, atunci când au fost încheiate acorduri între Uniunea Europeană şi ţara exportatoare, pentru a se asigura că fabricantul produsului medicinal veterinar aplică standarde de bună practică de fabricaţie cel puţin echivalente cu cele stabilite de Uniunea Europeană şi controalele menţionate la alin. (1), lit. b) au fost efectuate în ţara exportatoare, persoana calificată poate fi absolvită de responsabilitatea de a efectua acele controale. (4) Atunci când produsele medicinale veterinare sunt comercializate, persoana calificată trebuie să certifice, într-un registru sau într-un document echivalent, că fiecare lot de producţie îndeplineşte prevederile prezentului articol. Registrul sau documentul echivalent trebuie actualizat pe măsură ce sunt efectuate operaţiunile şi trebuie să fie pus la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.  +  Articolul 60 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă persoanele calificate îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56, fie prin intermediul unor măsuri administrative corespunzătoare, fie prin respectarea de către aceste persoane a unui cod deontologic profesional. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune suspendarea unei persoane calificate, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor sale, la data începerii procedurilor administrative sau disciplinare împotriva acesteia.  +  Articolul 61Prevederile Titlului IV se aplică şi produselor medicinale veterinare homeopate.  +  Titlul V ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL  +  Articolul 62 (1) Aprobarea ambalajului primar şi secundar al produselor medicinale veterinare, cu excepţia celor menţionate la art. 21 alin. (1), se realizează de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. Pe ambalaje trebuie să fie înscrise, cu caractere ştanţate lizibile, în conformitate cu prevederile art. 12-17 şi cu rezumatul caracteristicilor produsului, următoarele informaţii:----------Partea introductivă a alin. (1) al art. 62 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. a) denumirea produsului medicinal veterinar, urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. Denumirea comună trebuie înscrisă în cazul în care produsul medicinal veterinar conţine numai o substanţă activă, iar denumirea acestuia este inventată; b) substanţele active exprimate calitativ şi cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum dat sau o greutate dată, folosind denumirile lor comune; c) numărul lotului/seriei de fabricaţie; d) numărul autorizaţiei de comercializare; e) numele sau denumirea firmei, adresa deţinătorului autorizaţiei de comercializare şi după caz, al reprezentantului desemnat de către deţinătorului autorizaţiei de comercializare; f) speciile de animale cărora le este destinat produsul medicinal veterinar, metoda şi calea de administrare. Se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise; g) perioada de aşteptare pentru produsele medicinale veterinare destinate speciilor de animale de la care se obţin alimente, pentru toate speciile în cauză şi pentru alimentele provenite de la acestea (carne şi organe, ouă, lapte, miere), inclusiv speciile pentru care perioada de aşteptare este zero; h) data de expirare: lună/an; i) condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul; j) precauţii speciale privind eliminarea produselor medicinale veterinare neutilizate sau a deşeurilor provenite din produsele medicinale veterinare printr-un sistem de colectare autorizat; k) informaţii care trebuie specificate în conformitate cu art. 30 alin. (1), dacă este cazul; l) menţiunea «Numai pentru uz veterinar» sau, în cazul produselor medicinale menţionate la art. 71, menţiunea «Numai pentru uz veterinar - se va elibera numai cu prescripţie medicală veterinară»;-------------Litera l) a alin. (1) al art. 62 a fost modificată de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (2) Indicarea formei farmaceutice şi a conţinutului produsului, exprimat prin greutate, volum sau număr de doze, este obligatorie numai pe ambalajul exterior. (3) În măsura în care acestea se referă la compoziţia calitativă şi cantitativă a produselor medicinale veterinare, cu privire la substanţele active.Prevederile de la titlul I partea I lit. A din anexa nr. 1 se aplică datelor menţionate la alin. (1) lit. b) referitoare la compoziţia calitativă şi cantitativă în substanţe active a produselor medicinale veterinare.-------------Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (4) Datele menţionate la alin. (1) lit. f)-l) trebuie indicate pe ambalajul exterior şi pe flaconul produselor medicinale veterinare în limbile ţărilor în care acestea sunt comercializate. (5) În cazul produselor medicinale veterinare autorizate în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 726/2004/CE, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz Veterinar poate permite sau solicita ca pe ambalajul secundar să fie înscrise informaţii suplimentare referitoare la distribuţia, posesia, vânzarea sau orice alte precauţii necesare, cu condiţia ca astfel de informaţii să nu contravină dreptului comunitar, termenilor autorizaţiei de comercializare şi să nu fie promoţionale. Aceste informaţii suplimentare se înscriu pe ambalajul secundar într-o bandă cu margine albastră, pentru a fi separate de informaţiile menţionate la alin. (1). (6) Pe eticheta şi în prospectul produselor medicinale veterinare menţionate la alin. (5), trebuie să fie înscrise, într-o bandă cu margine albastră, următoarele menţiuni, după caz: a) se eliberează pe bază de prescripţie medicală cu reţinere în farmacie: PRF; b) se eliberează pe bază de prescripţie medicală specială cu timbru sec: PTS; c) simbolul internaţional de avertizare sau pictograma pentru materiale inflamabile în cazul produselor medicinale veterinare care conţin materiale inflamabile; d) se eliberează fără prescripţie medicală (OTC);-------------Litera d) a alin. (6) al art. 62 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 62 din 4 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 12 octombrie 2012. e) produsul medicinal veterinar conţine o substanţă narcotică;-------------Litera e) a alin. (6) al art. 62 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 62 din 4 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 12 octombrie 2012. f) produsul medicinal veterinar conţine o substanţă psihotropă.-------------Litera f) a alin. (6) al art. 62 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 62 din 4 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 12 octombrie 2012.  +  Articolul 63 (1) În cazul produselor sub formă de fiole, pe ambalajul secundar se înscriu informaţiile menţionate la art. 62 alin. (1), iar pe ambalajul primar se înscriu obligatoriu următoarele informaţii: a) denumirea produsului medicinal veterinar, b) cantitatea de substanţe active, c) calea de administrare, d) numărul lotului/seriei de fabricaţie, e) data expirării, f) menţiunea: "numai pentru uz veterinar". (2) Pe ambalajele primare de mici dimensiuni care conţin o doză unică, altele decât fiolele, pe care nu este posibilă înscrierea informaţiilor menţionate la alin. (1), se înscriu datele menţionate la art. 62 alin. (1)-(3) numai pe ambalajul secundar. (3) Informaţiile menţionate la alin. (1) lit. c) şi f) trebuie înscrise pe ambalajul primar şi secundar al produselor medicinale veterinare în limbile ţărilor în care acestea sunt comercializate.  +  Articolul 64În lipsa ambalajului secundar, toate informaţiile ce trebuie menţionate pe acest ambalaj conform prevederilor art. 62 şi 63, trebuie menţionate pe ambalajul primar.  +  Articolul 65 (1) Includerea în ambalajul tuturor produselor medicinale veterinare a prospectului este obligatorie, cu excepţia cazului în care toate informaţiile prevăzute la prezentul articol sunt direct inscripţionate pe ambalajul secundar sau primar. Prospectul trebuie să corespundă produsului medicinal veterinar pe care îl însoţeşte. Prospectul trebuie redactat în termeni uşor de înţeles pentru public, în limba română sau în limba statului membru al Uniunii Europene în care este comercializat produsul medicinal veterinar respectiv. (2) Aceste prevederi nu restricţionează posibilitatea ca prospectul să fie prezentat în mai multe limbi, cu condiţia ca în toate limbile folosite să apară aceleaşi informaţii. (3) Dacă produsele medicinale veterinare sunt destinate administrării numai de către un medic veterinar, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate acorda excepţii de la obligaţia prezenţei anumitor informaţii pe etichetă şi prospect şi de la obligaţia ca prospectul să fie redactat în limba română. (4) Prospectul trebuie să fie aprobat de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz Veterinar şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii în ordinea indicată, conform art. 12-17 şi rezumatul caracteristicilor produsului supus spre aprobare: a) numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de comercializare, a fabricantului şi după caz, a reprezentantului deţinătorului autorizaţiei de comercializare; b) denumirea produsului medicinal veterinar, urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. Denumirea comună trebuie înscrisă în cazul în care produsul medicinal veterinar conţine numai o substanţă activă, iar denumirea acestuia este inventată. În cazul în care produsul medicinal veterinar este autorizat în conformitate cu procedura prevăzută la art. 36-46 sub diferite denumiri în statele membre ale Uniunii Europene implicate, trebuie prezentată o listă a denumirilor autorizate în fiecare stat membru al Uniunii Europene. c) indicaţiile terapeutice; d) contraindicaţiile şi reacţiile adverse, în măsura în care aceste informaţii sunt necesare pentru utilizarea produsului medicinal veterinar; e) speciile de animale la care se poate utiliza produsul medicinal veterinar, doza pentru fiecare specie, metoda, calea şi modul de administrare; f) perioada de aşteptare, chiar dacă aceasta este zero, în cazul produselor medicinale veterinare administrate animalelor de la care se obţin produse alimentare; g) precauţiile speciale pentru depozitare, dacă este cazul; h) informaţiile solicitate la art. 30 alin. (1), dacă este cazul; i) precauţiile speciale privind eliminarea produselor medicinale veterinare neutilizate sau a deşeurilor provenite din produsele medicinale veterinare, dacă este cazul;  +  Articolul 66În cazul în care prevederile prezentului titlu nu sunt respectate de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare şi notificarea adresată acestuia de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar a rămas fără efect, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate decide suspendarea sau retragerea autorizaţiei de comercializare.----------Art. 66 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 67Prevederile prezentului titlu se aplică fără a afecta stabilirea preţurilor pentru produsele medicinale veterinare, drepturile de proprietate industrială şi reglementările autorităţii competente referitoare la distribuţia produselor medicinale veterinare.  +  Articolul 68 (1) Produsele medicinale veterinare homeopate trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile prezentului titlu şi identificate prin includerea pe etichetele acestora, într-o formă clar lizibilă, a menţiunii: "produs medicinal veterinar homeopat". (2) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (1) suplimentar faţă de menţiunea distinctă: "produs medicinal veterinar homeopat fără indicaţii terapeutice aprobate", eticheta şi după caz, prospectul produselor medicinale veterinare homeopate prevăzute la art. 21 alin. (1), trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele informaţii: a) denumirea ştiinţifică a stocului/stocurilor, urmată de gradul de diluţie, utilizând simbolurile din Farmacopeea utilizată conform art. 1 pct. 6. În cazul în care produsul medicinal veterinar homeopat este compus din mai multe stocuri, eticheta poate menţiona o denumire inventată, suplimentar faţă de denumirile ştiinţifice ale stocurilor, b) numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de comercializare şi al fabricantului, atunci când este cazul, c) metoda de administrare şi, după caz, calea de administrare, d) data expirării: luna şi anul, e) forma farmaceutică, f) conţinutul pe ambalaj, g) precauţiile speciale de depozitare, după caz, h) speciile ţintă, i) un avertisment special pentru produsul medicinal veterinar, dacă este cazul, j) numărul lotului/seriei de fabricaţie, k) numărul autorizaţiei de comercializare.  +  Titlul VI DEŢINEREA, DISTRIBUŢIA ŞI LIVRAREA PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE  +  Articolul 69 (1) Distribuţia angro a produselor medicinale veterinare se face în baza unei autorizaţii de distribuţie eliberate de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti; procedura de acordare a acestei autorizaţii nu trebuie să depăşească 90 de zile de la data înregistrării unei cereri.----------Alin. (1) al art. 69 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (2) Pentru a obţine autorizaţia de distribuţie, solicitantul trebuie să aibă personal calificat din punct de vedere tehnic, spaţii, instalaţii şi echipamente care să asigure depozitarea şi manipularea produselor medicinale veterinare, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. (3) Deţinătorul autorizaţiei de distribuţie este obligat să ţină evidenţa intrărilor şi ieşirilor de produse medicinale veterinare şi să înregistreze următoarele informaţii: a) data operaţiunii efectuate, b) denumirea produsului medicinal veterinar, ţara de origine şi numele fabricantului, c) numărul lotului/seriei şi data expirării, d) cantitatea recepţionată sau livrată, e) numele şi adresa furnizorului şi a destinatarului. (4) Cel puţin o dată pe an trebuie efectuate activităţi de audit pentru compararea cantităţilor de produse medicinale veterinare achiziţionate şi livrate cu cantităţile aflate în stoc. Diferenţele trebuie înregistrate în rapoarte. Aceste rapoarte trebuie păstrate cel puţin trei ani şi puse la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, pentru controale şi inspecţii. (5) Deţinătorul autorizaţiei de distribuţie trebuie să deţină un plan de urgenţă care să garanteze implementarea efectivă a operaţiunilor de rechemare dispuse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau efectuate în cooperare cu fabricanţii produselor medicinale veterinare în cauză sau cu deţinătorul autorizaţiei de comercializare. (6) Distribuitorii en-gros trebuie să furnizeze produse medicinale veterinare numai persoanelor autorizate să presteze activităţi de vânzare cu amănuntul sau persoanelor cărora le este permis prin lege să achiziţioneze produse medicinale veterinare de la comercianţii en-gros. (7) Orice distribuitor care nu este deţinătorul autorizaţiei de comercializare şi care face comerţ intracomunitar, trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de comercializare şi autorităţii competente. În cazul produselor medicinale veterinare care nu sunt autorizate în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, notificarea autorităţii competente se realizează fără a aduce atingere procedurilor suplimentare prevăzute de legislaţia în vigoare.  +  Articolul 70 (1) Distribuţia cu amănuntul a produselor medicinale veterinare se realizează numai de persoane autorizate să efectueze astfel de operaţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Persoana autorizată prevăzută la alin. (1) trebuie să păstreze evidenţa produselor medicinale veterinare care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală veterinară. Pentru fiecare operaţiune de intrare sau ieşire, trebuie înregistrate obligatoriu următoarele informaţii: a) data operaţiunii efectuate, b) denumirea produsului medicinal veterinar, ţara de origine şi numele fabricantului, c) numărul lotului/seriei şi data expirării, d) cantitatea recepţionată sau livrată, e) numele şi adresa furnizorului şi a destinatarului, f) numele şi adresa medicului veterinar care a prescris reţeta şi o copie a acesteia, atunci când este cazul. (3) Cel puţin o dată pe an trebuie efectuate activităţi de audit pentru compararea cantităţilor de produse medicinale veterinare achiziţionate şi livrate cu cantităţile aflate în stoc, diferenţele fiind înregistrate. Aceste înregistrări trebuie păstrate timp de cinci ani şi puse la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, pentru controale şi inspecţii. (4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate permite livrarea pe teritoriul României a produselor medicinale veterinare care se eliberează pe bază de prescripţie medicală veterinară şi care sunt destinate animalelor de la care se obţin alimente numai sub supravegherea unei persoane autorizate în acest scop, care oferă garanţii cu privire la calificare, ţinerea evidenţei şi raportarea în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. Această prevedere nu se aplică livrării de produse medicinale veterinare pentru tratamentul oral sau parenteral al infecţiilor bacteriene. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să notifice Comisiei Europene legislaţia naţională specifică.  +  Articolul 71 (1) Fără a se aduce atingere prevederilor comunitare sau naţionale referitoare la eliberarea produselor medicinale veterinare, care servesc protecţiei sănătăţii publice şi a animalelor, trebuie solicitată o prescripţie medicală veterinară pentru eliberarea:-------------Partea introductivă a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 36 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. a) produselor medicinale veterinare a căror distribuţie sau utilizare este supusă restricţiilor oficiale, cum ar fi:(i) restricţiile impuse prin convenţiile Naţiunilor Unite cu privire la substanţele stupefiante şi psihotrope,(ii) restricţiile impuse de legislaţia comunitară cu privire la utilizarea produselor medicinale veterinare, b) produselor medicinale veterinare destinate animalelor de la care se obţin alimente; c) produselor medicinale veterinare pentru care medicul veterinar trebuie să ia precauţii speciale în scopul de a evita orice risc inutil faţă de:(i) speciile ţintă,(ii) persoana care administrează produsul medicinal veterinar,(iii) mediul înconjurător; d) produselor medicinale veterinare destinate tratamentelor sau proceselor patologice care necesită un diagnostic prealabil precis sau a căror utilizare poate provoca efecte care să împiedice sau să interfereze cu măsurile ulterioare de diagnostic sau de tratament; e) formulelor oficinale, în înţelesul art. 3 alin. (3) lit. b), destinate animalelor de la care se obţin alimente. (2) În cazul produselor medicinale veterinare care se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală veterinară, cantitatea prescrisă şi eliberată trebuie limitată la cantitatea minimă necesară pentru tratamentul sau terapia în cauză. (3) Pentru produsele medicinale veterinare noi care au fost autorizate cu mai puţin de 5 ani în urmă, se eliberează numai pe baza de prescripţie medicală veterinară.  +  Articolul 72 (1) Numai persoanele autorizate conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare pot deţine sau utiliza produse medicinale veterinare sau substanţe care au proprietăţi anabolizante, antiinfecţioase, antiparazitare, antiinflamatoare, hormonale sau psihotrope. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ţină o evidenţă a fabricanţilor şi comercianţilor cărora le este permis să deţină substanţe active care pot fi utilizate la fabricarea produselor medicinale veterinare ce au proprietăţile menţionate la alin. (1). Persoanele autorizate trebuie să ţină evidenţa tuturor tranzacţiilor cu substanţe ce pot fi utilizate la fabricarea produselor medicinale veterinare şi să păstreze aceste evidenţe o perioadă de cel puţin 3 ani şi să le pună la dispoziţia autorităţii competente pentru controale şi inspecţii,  +  Articolul 73 (1) Proprietarii sau deţinătorii de animale de la care se obţin alimente trebuie să păstreze documentele referitoare la achiziţionarea, deţinerea şi utilizarea produselor medicinale veterinare la aceste animale, timp de 5 ani după administrare, inclusiv pentru animalele tăiate. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate solicita păstrarea unei evidenţe care trebuie să cuprindă următoarele informaţii: a) data; b) denumirea produsului medicinal veterinar; c) cantitatea; d) numele şi adresa furnizorului produsului medicinal veterinar; e) identificarea animalelor tratate.  +  Articolul 74Prin derogare de la prevederile art. 9 şi fără a aduce atingere prevederilor art. 71, medicii veterinari din alt stat membru al Uniunii Europene care îşi desfăşoară activitatea în România, pot aduce şi administra la animale cantităţi mici de produse medicinale veterinare cu condiţia îndeplinirii următoarelor cerinţe: a) să nu depăşească doza zilnică; b) să nu fie autorizate în România în cazul produselor medicinale veterinare imunologice; c) autorizaţia de comercializare, în conformitate cu prevederile art. 5, art. 7 şi art. 8, să fie emisă de autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene în care este stabilit medicul veterinar; d) produsele medicinale veterinare sunt transportate de medicul veterinar în ambalajul original al fabricantului; e) produsele medicinale veterinare destinate administrării animalelor de la care se obţin alimente să aibă aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă în substanţe active ca şi produsele medicinale veterinare autorizate în România, în conformitate cu prevederile art. 5, art. 7 şi art. 8; f) medicul veterinar care prestează servicii în România, trebuie să cunoască buna practică veterinară aplicată în România şi să respecte perioada de aşteptare menţionată pe eticheta produsului medicinal veterinar în cauză, exceptând cazul în care trebuie respectată o perioadă de aşteptare mai lungă, conform regulilor de bună practică veterinară; g) medicul veterinar nu trebuie să prescrie sau să elibereze nici un produs medicinal veterinar proprietarului sau deţinătorului de animale tratate în România, cu excepţia cazului în care acest lucru este permis de legislaţia naţională. În acest caz, acesta poate elibera/administra produse medicinale veterinare numai pentru animalele aflate în îngrijirea sa şi numai în cantităţile minime necesare finalizării tratamentului animalelor în cauză; h) medicul veterinar trebuie să ţină evidenţa animalelor tratate, a diagnosticului, a produselor medicinale veterinare administrate, a dozei administrate, a duratei tratamentului şi a timpului de aşteptare. Aceste evidenţe se păstrează cel puţin 3 ani şi se pun la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, pentru inspecţie; i) întreaga gamă şi cantitate de produse medicinale veterinare transportate de medicul veterinar nu trebuie să depăşească dozele zilnice, conform regulilor de bună practică veterinară.  +  Articolul 75 (1) În absenţa legislaţiei comunitare specifice cu privire la utilizarea produselor medicinale veterinare imunologice pentru eradicarea sau controlul bolilor animalelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în conformitate cu legislaţia naţională, poate interzice parţial sau pe întreg teritoriul său, fabricarea, importul, distribuţia, deţinerea şi/sau utilizarea produselor medicinale veterinare imunologice, atunci când: a) administrarea produsului medicinal veterinar interferă cu implementarea "Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului" b) administrarea produsului medicinal veterinar determină dificultăţi în certificarea absenţei contaminării animalelor vii, a alimentelor sau a altor produse obţinute de la animalele tratate; c) boala pentru care produsul medicinal veterinar este recomandat pentru a conferi imunitate, este în mare măsură absentă pe teritoriul în cauză. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană despre toate situaţiile în care se aplică prevederile alin. (1). (3) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate invoca de asemenea prevederile alin. (1), pentru a refuza solicitarea de obţinere a autorizaţiei de comercializare a produselor medicinale veterinare, în conformitate cu procedura descentralizată prevăzută la art. 36-46.-------------Alin. (3) al art. 75 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Titlul VII FARMACOVIGILENŢA  +  Articolul 76 (1) Reacţiile adverse apărute la animale în urma administrării de produse medicinale veterinare trebuie raportate obligatoriu la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate impune cerinţe specifice pentru medicii veterinari şi alţi practicieni din domeniul sănătăţii animalelor, referitoare la raportarea reacţiilor adverse grave apărute la animal sau la om.  +  Articolul 77 (1) Adoptarea deciziilor de reglementare adecvate şi armonizate privind produsele medicinale veterinare autorizate în Uniunea Europeană, ţinând cont de informaţiile obţinute privind reacţiile adverse apărute în urma administrării de produse medicinale veterinare în condiţii normale de utilizare, se face prin sistemul de farmacovigilenţă din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prin acest sistem se colectează informaţii utile pentru supravegherea produselor medicinale veterinare şi pentru evaluarea ştiinţifică a acestora, urmărind în special reacţiile adverse apărute la animale şi la om. (2) Aceste informaţii trebuie corelate cu datele disponibile privind vânzarea şi prescrierea produselor medicinale veterinare, trebuie înregistrate în baza de date menţionată la art. 57 alin. (1) lit. k) al doilea paragraf al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 726/2004/CE, trebuie puse la dispoziţia publicului şi comunicate celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Agenţiei Europene a Medicamentelor. Acest sistem trebuie să ţină cont de informaţiile disponibile referitoare la lipsa eficacităţii, utilizarea greşită, studiile cu privire la determinarea timpului de aşteptare şi posibilele probleme de mediu care apar în urma utilizării produsului şi care pot influenţa evaluarea beneficiilor şi riscurilor produsului.  +  Articolul 78Administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă, funcţionarea reţelelor de comunicaţie şi de supraveghere a pieţei se află sub controlul permanent al autorităţii competente, pentru a se garanta independenţa acestora.  +  Articolul 79 (1) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător, responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. (2) Persoana calificată menţionată la alin. (1) trebuie să fie stabilită în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene şi răspunde de: a) stabilirea şi menţinerea unui sistem prin care să se asigure că informaţiile despre reacţiile adverse suspectate care sunt raportate unităţii producătoare, inclusiv reprezentanţilor acesteia, sunt colectate şi corelate, pentru a fi accesibile în Uniunea Europeană; b) pregătirea rapoartelor menţionate la art. 80 în forma stabilită de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform ghidului menţionat la art. 82 alin. (1); c) furnizarea informaţiilor suplimentare necesare pentru evaluarea beneficiilor şi riscurilor produselor medicinale veterinare, inclusiv furnizarea de informaţii despre volumul vânzărilor sau al prescripţiilor produselor medicinale veterinare în cauză, la solicitarea autorităţii competente; d) furnizarea de informaţii referitoare la studiile de supraveghere după comercializare, către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.  +  Articolul 80 (1) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să păstreze evidenţa tuturor reacţiilor adverse ce apar pe teritoriul României, în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau într-o ţară terţă. În afara situaţiilor excepţionale, aceste reacţii trebuie comunicate electronic sub forma unui raport, în conformitate cu liniile directoare prevăzute la art. 82 alin. (1). (2) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să înregistreze toate reacţiile adverse grave apărute la animale şi reacţiile adverse la om şi trebuie să le raporteze autorităţii competente, în termen de maxim 15 zile de la primirea informaţiilor. (3) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să raporteze cu promptitudine toate reacţiile adverse grave apărute la animale, reacţiile adverse la om şi orice transmitere a unui agent infecţios suspectată a se produce prin intermediul unui produs medicinal veterinar pe teritoriul unei ţări terţe, în conformitate cu liniile directoare menţionate la art. 82 alin. (1), astfel încât acestea să fie disponibile Agenţiei Europene a Medicamentelor şi autorităţilor competente ale statelor membre în care produsul medicinal veterinar este autorizat, în termen de 15 zile de la primirea informaţiilor. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (2)-(3), în cazul produselor medicinale veterinare care sunt reglementate de Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile naţionale referitoare la punerea pe piaţă a produselor medicinale de înaltă tehnologie, în special cele derivate din biotehnologie, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 18/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 11 februarie 2005 ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 93/41/CEE, care au beneficiat de aplicarea procedurii de autorizare prevăzută la art. 36 şi 37 sau au făcut obiectul aplicării procedurilor prevăzute la art. 41-43, deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să raporteze toate reacţiile adverse grave suspectate apărute în România şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene astfel încât să fie accesibile statului membru de referinţă. Statul membru de referinţă trebuie să analizeze şi să monitorizeze aceste reacţii adverse. (5) Cu excepţia cazului când au fost prevăzute alte cerinţe pentru eliberarea autorizaţiei de comercializare, raportările tuturor reacţiilor adverse trebuie transmise la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sub forma unui raport de siguranţă, conform prevederilor art. 82 alin. (1). Raportul de siguranţă trebuie actualizat periodic, la cerere sau cel puţin o dată la 6 luni de la autorizare până la punerea pe piaţă a produsului medicinal veterinar. Rapoartele de siguranţă actualizate periodic trebuie transmise Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar la cererea acestuia sau cel puţin o dată la 6 luni în timpul primilor 2 ani de la punerea pe piaţă sau o dată pe an în următorii doi ani. În continuare, rapoartele se depun la intervale de 3 ani, precum şi la cererea acestuia. Rapoartele de siguranţă actualizate periodic trebuie să includă o evaluare ştiinţifică a balanţei beneficiu-risc al produsului medicinal veterinar. Evaluarea acestora de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar va fi finalizată cu întocmirea unui Raport de evaluare şi cu înregistrarea informaţiilor în baza de date.----------Alin. (5) al art. 80 a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (6) După acordarea unei autorizaţii de comercializare, deţinătorul acesteia poate solicita modificarea perioadelor prevăzute la alin. (5), în conformitate cu procedura stabilită de Regulamentul Comisiei 1084/2003/CE. (7) Deţinătorul unei autorizaţii de comercializare poate să facă publice informaţiile referitoare la farmacovigilenţă, privind produsul medicinal veterinar autorizat, numai după ce a notificat în prealabil Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. (8) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să garanteze că astfel de informaţii sunt prezentate obiectiv, fără să inducă în eroare. (9) Activitatea de farmacovigilenţă la deţinătorii autorizaţiilor de comercializare se verifică periodic şi ori de câte ori este cazul. Inspecţiile de farmacovigilenţă se realizează de către echipe mixte formate din reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar şi ai direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza unei proceduri stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. În cazul în care se constată că deţinătorul unei autorizaţii de comercializare nu respectă obligaţiile privind desfăşurarea activităţii de farmacovigilenţă, acesta este sancţionat conform legislaţiei naţionale în vigoare.----------Alin. (9) al art. 80 a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 81 (1) Schimbul de informaţii referitoare la farmacovigilenţă, între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Europeană a Medicamentelor şi Comisia Europeană se realizează printr-o reţea informatică ce permite accesarea informaţiilor în acelaşi timp. (2) Prin utilizarea reţelei menţionate la alin. (1), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor raportează reacţiile adverse grave apărute şi reacţiile adverse la om care apar pe teritoriul României, Agenţiei Europene a Medicamentelor şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în maxim 15 zile calendaristice de la notificarea acestora, în conformitate cu ghidul menţionat la art. 82 alin. (1). (3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor informează deţinătorul autorizaţiei de comercializare despre reacţiile adverse grave apărute la animale şi reacţiile adverse la om care au apărut pe teritoriul României, în maxim 15 zile calendaristice de la notificare acestora.  +  Articolul 82 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor precum şi părţile interesate trebuie să ţină cont de prevederile ghidurilor elaborate şi publicate de Comisia Europeană referitoare la colectarea, verificarea şi prezentarea rapoartelor referitoare la reacţiile adverse, cerinţele tehnice pentru schimbul electronic al informaţiilor privind farmacovigilenţa, în conformitate cu terminologia acceptată la nivel internaţional. Deţinătorul autorizaţiei de comercializare trebuie să utilizeze terminologia medicală veterinară acceptată pe plan internaţional pentru transmiterea rapoartelor cu privire la reacţiile adverse. (2) Pentru interpretarea definiţiilor menţionate la art. 1 pct. 8-14 şi a principiilor definite în prezentul titlu, deţinătorul autorizaţiei de comercializare şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să urmeze ghidurile de la alin. (1).  +  Articolul 83 (1) Dacă, în urma evaluării datelor de farmacovigilenţă, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor consideră că o autorizaţie de comercializare trebuie să fie suspendată, retrasă sau modificată pentru a restrânge indicaţiile sau disponibilitatea, pentru a modifica posologia, pentru a adăuga o contraindicaţie sau pentru a adăuga o nouă măsură de precauţie, aceasta trebuie să informeze Agenţia Europeană a Medicamentelor, celelalte state membre ale Uniunii Europene şi deţinătorul autorizaţiei de comercializare. (2) Dacă sunt necesare acţiuni urgente pentru protecţia sănătăţii publice sau a sănătăţii animalelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar suspendarea autorizaţiei de comercializare a unui produs medicinal veterinar, cu condiţia ca EMA, Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene să fie informate cel târziu în următoarea zi lucrătoare.-------------Alin. (2) al art. 83 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011. (3) Atunci când Agenţia Europeană a Medicamentelor este informată conform alin. (1) sau (2), aceasta transmite Comisiei Europene opinia sa. Pe baza acestei opinii, Comisia Europeană poate solicita tuturor statelor membre în care este comercializat produsul medicinal veterinar în cauză să ia imediat măsuri temporare. Măsurile finale trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitară.  +  Titlul VIII SUPRAVEGHERE ŞI SANCŢIUNI  +  Articolul 84 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă sunt respectate cerinţele legate de produsele medicinale veterinare, prin inspecţii repetate şi neanunţate. După caz, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate solicita Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau unui laborator desemnat în acest scop să efectueze teste pe eşantioane. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor efectuează inspecţii neanunţate în spaţiile de producţie ale substanţelor active utilizate ca materii prime pentru produsele medicinale veterinare şi în unităţile deţinătorului autorizaţiei de comercializare ori de câte ori consideră că există motive de suspiciune privind nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie prevăzute la art. 55. Astfel de inspecţii pot fi efectuate şi la solicitarea celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Comisiei Europene sau EMA. (3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor efectuează audituri la producătorii de materii prime şi la solicitarea acestora. Aceste inspecţii se efectuează de reprezentanţi autorizaţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care sunt împuterniciţi: a) să inspecteze unităţile de fabricaţie sau de comercializare, precum şi laboratoarele autorizate sanitar-veterinar însărcinate de titularul autorizaţiei de fabricaţie cu efectuarea testelor de control, în conformitate cu prevederile art. 28; b) să preleveze probe în scopul efectuării unor analize independente la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau la un laborator desemnat în acest scop de un stat membru; c) să examineze orice document referitor la obiectul inspecţiei respectând prevederile naţionale în vigoare care stabilesc restricţii asupra acestor competenţe în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie; d) să inspecteze spaţiile, evidenţele şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de comercializare sau ale oricăror firme care efectuează activităţile prevăzute la art. 79 şi 80 în numele deţinătorul autorizaţiei de comercializare. (4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă procesele de producţie utilizate la fabricarea produselor medicinale veterinare imunologice sunt validate integral şi dacă este asigurată conformitatea şi uniformitatea loturilor. (5) După fiecare inspecţie menţionată la alin. (1), reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor întocmesc un raport în care se consemnează dacă fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie stabilite la art. 55 sau, după caz, cerinţele stabilite la titlul VII. Producătorul sau deţinătorul autorizaţiei de comercializare la care s-a efectuat inspecţia este informat cu privire la conţinutul acestor rapoarte. (6) Fără a aduce atingere altor acorduri care au fost încheiate între Uniunea Europeană şi ţări terţe, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Comisia Europeană sau Agenţia Europeană a Medicamentelor poate efectua controale şi inspecţii, conform prevederilor alin. (1)-(3), la producătorii stabiliţi în ţări terţe. (7) Abrogat.----------Alin. (7) al art. 84 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (8) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor eliberează certificatele de bună practică de fabricaţie pe care le înregistrează şi le comunică pentru a fi introduse în baza de date comunitară administrată de Agenţia Europeană a Medicamentelor. (9) Dacă în urma inspecţiei menţionate la alin. (1) se constată că producătorul nu respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie prevăzute la art. 55, concluziile inspecţiei se introduc în baza de date comunitară prevăzută la alin. (8).-------------Art. 84 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 85 (1) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare şi, atunci când este cazul, deţinătorul autorizaţiei de fabricaţie trebuie să pună la dispoziţia Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar documentele referitoare la controlul materiilor prime utilizate, la controlul interfazic/controlul produselor intermediare şi la controlul produsului finit, în conformitate cu metodele stabilite, în vederea obţinerii autorizaţiei de comercializare. (2) Pentru produsele medicinale veterinare imunologice, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar poate solicita deţinătorului autorizaţiei de comercializare copii ale tuturor rapoartelor de control semnate de persoana calificată, în conformitate cu art. 59. (3) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produselor medicinale veterinare imunologice trebuie să stocheze un număr suficient de probe din fiecare lot de produse medicinale veterinare cel puţin până la data expirării şi să le furnizeze Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, la solicitarea acestuia.-------------Art. 85 a fost modificat de pct. 40 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 86 (1) În scopul protejării sănătăţii publice sau a sănătăţii animalelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pot solicita deţinătorului autorizaţiei de comercializare a produselor medicinale veterinare imunologice să trimită probe din loturi de produs vrac şi/sau din produsul medicinal veterinar imunologic pentru control oficial înainte ca produsul să fie comercializat. (2) La solicitarea Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produselor medicinale veterinare imunologice trebuie să furnizeze imediat probele menţionate la alin. (1), împreună cu rapoartele de control prevăzute la art. 85 alin. (2). (3) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar informează celelalte state membre ale Uniunii Europene în care este autorizat produsul medicinal veterinar imunologic, precum şi Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor despre intenţia sa de a controla loturile de produs medicinal veterinar imunologic fabricate în alt stat membru al Uniunii Europene în care autoritatea competentă a acelui stat nu a examinat lotul respectiv şi nu l-a declarat a fi în conformitate cu specificaţiile aprobate. În acest caz, autorităţile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene în care este autorizat produsul medicinal veterinar nu aplică prevederile alin. (1). (4) După studierea rapoartelor de control prevăzute la art. 85 alin. (2), laboratorul responsabil pentru control repetă, pentru probele de produse medicinale veterinare imunologice primite, toate testele efectuate de fabricant pentru produsul finit, în conformitate cu specificaţiile prezentate în dosarul de autorizare. Lista testelor ce trebuie repetate de laboratorul responsabil pentru control oficial poate fi restrânsă numai cu acordul statelor membre implicate şi al Directoratului European pentru Calitatea Medicamentelor. Pentru produsele medicinale veterinare imunologice autorizate în baza Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, lista de teste ce trebuie repetate de laboratorul de control poate fi redusă numai cu acordul EMA. (5) Statele membre ale Uniunii Europene implicate trebuie să recunoască rezultatele testelor menţionate la alin. (3) şi (4). (6) Cu excepţia cazului în care Comisia Europeană este informată că este necesară o perioadă mai lungă pentru efectuarea testelor, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar trebuie să finalizeze aceste teste în termen de 60 de zile de la primirea probelor şi să notifice celorlalte state membre ale Uniunii Europene implicate, Directoratului European pentru Calitatea Medicamentelor, deţinătorului autorizaţiei de comercializare şi, după caz, fabricantului rezultatele testelor efectuate. Dacă Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar constată că un lot de produs medicinal veterinar imunologic nu este conform cu raportul de control al producătorului sau cu specificaţiile prevăzute în autorizaţia de comercializare, acesta ia toate măsurile necesare împotriva deţinătorului autorizaţiei de comercializare şi, după caz, a producătorului şi informează celelalte state membre ale Uniunii Europene în care produsul medicinal veterinar imunologic este autorizat.-------------Art. 86 a fost modificat de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 87 (1) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice Medicamentelor de Uz Veterinar sau, în cazul produselor medicinale veterinare autorizate prin procedură naţională, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare decide suspendarea, retragerea sau modificarea autorizaţiei de comercializare, atunci când:----------Partea introductivă a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. a) raportul beneficiu-risc nu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate, o atenţie deosebită fiind acordată beneficiilor pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi pentru sănătatea publică, în cazul produselor medicinale veterinare destinate animalelor de la care se obţin alimente;----------Lit. a) a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) produsul medicinal veterinar nu are efect terapeutic la speciile de animale cărora le este destinat tratamentul; c) compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată; d) perioada de aşteptare indicată este insuficientă pentru ca alimentele obţinute de la animalele tratate să nu conţină reziduuri ce ar putea constitui un risc pentru sănătatea consumatorului; e) produsul medicinal veterinar este pus în vânzare pentru o utilizare interzisă de alte dispoziţii comunitare; f) informaţiile din dosarul de autorizare, în conformitate cu prevederile art. 12-17 şi art. 31, sunt incorecte; g) nu au fost efectuate testele de control menţionate la art. 85 alin. (1); (2) În cazul în care o reglementare comunitară este în curs de adoptare, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau, după caz, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate decide refuzarea acordării autorizaţiei de comercializare pentru un produs medicinal veterinar, atunci când o astfel de măsură este necesară pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor.----------Alin. (2) al art. 87 a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. (3) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar sau, după caz, Comisia pentru autorizarea produselor medicinale veterinare poate decide suspendarea, retragerea sau modificarea autorizaţiile de comercializare, atunci când:----------Partea introductivă a alin. (3) al art. 87 a fost modificată de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. a) informaţiile din dosarul de autorizare prevăzute la art. 12-17 nu au fost modificate conform prevederilor art. 31 alin. (1) şi alin. (5); sau b) nu au fost comunicate autorităţii competente informaţiile menţionate la art. 31 alin. (3).  +  Articolul 88 (1) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 87, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor interzice distribuţia produsului medicinal veterinar şi dispune retragerea acestuia de pe piaţă dacă se constată că:----------Partea introductivă a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 36 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. a) raportul beneficiu-risc nu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate, o atenţie deosebită fiind acordată beneficiilor pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi pentru siguranţa consumatorului, în cazul produselor medicinale veterinare destinate animalelor de la care se obţin alimente; sau----------Lit. a) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 36 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015. b) produsul medicinal veterinar nu are efect terapeutic la speciile de animale cărora le este destinat tratamentul; sau c) compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată; sau d) perioada de aşteptare indicată este insuficientă pentru ca alimentele obţinute de la animalele tratate să nu conţină reziduuri ce ar putea constitui un risc pentru sănătatea consumatorului; sau e) nu au fost efectuate controalele menţionate la art. 85 alin. (1) sau nu au fost îndeplinite alte cerinţe ori obligaţii necesare acordării autorizaţiei de fabricaţie. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate interzice distribuţia şi poate dispune retragerea de pe piaţă numai a loturilor de produse medicinale veterinare contestate.----------Alin. (2) al art. 88 a fost modificat de pct. 36 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 89 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor suspendă sau retrage autorizaţia de fabricaţie pentru o categorie de produse sau pentru toate produsele dacă oricare din cerinţele stabilite la art. 48 nu mai este îndeplinită. (2) În plus faţă de măsurile prevăzute la art. 88, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate, dacă nu mai sunt respectate prevederile referitoare la fabricare sau la importurile din ţările terţe: a) suspenda fabricaţia sau importul de produse medicinale veterinare din ţări terţe b) suspenda ori retrage autorizaţia de fabricaţie pentru o categorie sau pentru toate produsele medicinale veterinare dacă nu mai sunt respectate prevederile referitoare la fabricarea sau importul din ţări terţe. (3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor interzice publicitatea produselor medicinale veterinare care: a) sunt disponibile numai cu prescripţie veterinară, conform prevederilor art. 71; sau b) conţin substanţe psihotrope sau stupefiante, reglementate de Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971. (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), publicitatea produselor medicinale veterinare, care se eliberează fără prescripţie medicală veterinară, este permisă numai după avizarea conţinutului materialului publicitar de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar. Orice modificare a conţinutului materialului publicitar iniţial presupune o nouă avizare.----------Alin. (4) al art. 89 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 90Prevederile prezentului titlu se aplică şi produselor medicinale veterinare homeopate.  +  Articolul 91Medicii veterinari şi alţi operatori din domeniu trebuie să raporteze autorităţii competente orice reacţie adversă a produselor medicinale veterinare.  +  Titlul IX DISPOZIŢII GENERALE  +  Articolul 92 (1) Între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene trebuie să existe o comunicare reciprocă a informaţiilor referitoare la respectarea cerinţelor privind autorizaţiile menţionate la art. 47, pentru certificatele prevăzute la art. 84 alin. (7) sau pentru autorizaţiile de comercializare a produselor medicinale veterinare. (2) În urma unor solicitări justificate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor comunică rapoartele menţionate la art. 84 alin. (5) autorităţii competente din alt stat membru al Uniunii Europene. (3) Concluziile obţinute conform art. 84 alin. (1), sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Totuşi, în cazuri excepţionale, dacă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu poate să accepte, din motive întemeiate, ce ţin de sănătatea publică sau a animalelor, concluziile rezultate dintr-o inspecţie efectuată conform art. 84 alin. (1), aceasta trebuie să informeze Comisia Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentelor. După consultări cu statele membre în cauză, Comisia poate solicita efectuarea unei noi inspecţii. Aceasta se poate realiza şi în colaborare cu alţi doi inspectori din statele membre ale Uniunii Europene care nu sunt părţi implicate.  +  Articolul 93 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor notifică Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar să suspende autorizaţia de comercializare dacă nu mai sunt respectate prevederile referitoare la fabricaţia/importul de produse medicinale veterinare. (2) Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar informează EMA şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la deciziile de acordare a autorizaţiei de comercializare, refuzare sau retragere a unei autorizaţii de comercializare, anulare a unei decizii de refuzare ori de retragere a unei autorizaţii de comercializare. (3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor informează EMA cu privire la deciziile de interzicere a fabricării, a distribuţiei sau a retragerii unui produs de pe piaţă, împreună cu motivele care au determinat astfel de decizii. (4) Deţinătorul autorizaţiei de comercializare este obligat să notifice imediat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar despre defectele de calitate şi despre orice acţiune întreprinsă de acesta de a suspenda comercializarea produsului medicinal veterinar sau de a retrage produsul de pe piaţă, împreună cu motivele unei astfel de acţiuni, dacă aceasta are legătură cu eficacitatea produsului medicinal veterinar ori cu protecţia sănătăţii publice. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se asigură că aceste informaţii sunt transmise EMA. (5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă informaţiile referitoare la măsurile luate în conformitate cu prevederile alin. (1), (2) şi (3) şi care pot afecta sănătatea publică în ţările terţe sunt transmise organizaţiilor internaţionale competente şi EMA.-------------Art. 93 a fost modificat de pct. 42 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 94Toate informaţiile necesare pentru a garanta calitatea şi siguranţa produselor medicinale veterinare homeopate fabricate şi comercializate pe teritoriul Uniunii Europene, şi în special informaţiile menţionate la art. 92 şi 93, trebuie comunicate celorlalte state membre ale Uniunii Europene.  +  Articolul 95 (1) Exportul produselor medicinale veterinare către ţările terţe se poate realiza în baza certificatului emis de către Direcţia de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. (2) La cererea producătorului, exportatorului de produse medicinale veterinare sau a autorităţilor dintr-o ţară terţă importatoare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor certifică faptul că producătorul deţine o autorizaţie de fabricaţie, prin eliberarea unui certificat al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară sau a unui certificat al cărui format este stabilit de autorităţile dintr-o ţară terţă importatoare, în concordanţă cu cel recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (3) La eliberarea acestui certificat, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie: a) să ţină seama de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; b) să furnizeze rezumatul caracteristicilor produsului aprobat conform art. 29, pentru produsele medicinale veterinare destinate exportului care sunt deja autorizate în România; c) să verifice dacă producătorul este certificat pentru buna practică de fabricaţie. (4) Dacă producătorul nu deţine o autorizaţie de comercializare, acesta trebuie să furnizeze Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor o declaraţie în care să explice de ce nu dispune de această autorizaţie. (5) Pentru obţinerea certificatului prevăzut la alin. (1), solicitantul trebuie să depună la sediul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor următoarea documentaţie: a) o cerere care să cuprindă:(i) numele şi adresa solicitantului;(ii) denumirea produsului/produselor medicinale veterinare şi cantitatea estimată a fi exportată;(iii) numele ţării importatoare; b) după caz, o copie a autorizaţiei de comercializare validă, în România; c) declaraţie scrisă pentru a justifica lipsa autorizaţiei de comercializare, dacă este cazul; d) copie a autorizaţiei de fabricaţie, dacă solicitantul este producător; e) copie a rezumatului caracteristicilor produsului care să fie în concordanţă cu autorizaţia de comercializare, în limba română şi engleză; f) copie a certificatului valid pentru conformitatea producătorului cu bunele practici de fabricaţie; g) modelul certificatului de export solicitat de către ţara importatoare, dacă este cazul. (6) Solicitantul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru exactitatea traducerii textului din limba română în limba engleză. (7) Certificatul prevăzut la anexa nr. 4 se eliberează pentru un singur produs medicinal veterinar.----------Art. 95 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 96 (1) Orice decizie luată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, trebuie să cuprindă în detaliu motivele care au stat la baza acesteia. (2) Decizia se comunică părţii în cauză şi trebuie să cuprindă măsurile pe care trebuie să le ia, termenul limită pentru efectuarea acestor măsuri, informaţii cu privire la căile de atac de care poate uza şi termenele în care se poate recurge la aceste căi de atac, conform legislaţiei în vigoare. (3) Deciziile privind acordarea sau retragerea autorizaţiilor de comercializare sunt făcute publice.  +  Articolul 97Alimentele destinate consumului uman nu trebuie să provină de la animale pe care au fost testate produse medicinale veterinare, cu excepţia cazului în care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a stabilit o perioadă de aşteptare corespunzătoare. Perioada de aşteptare trebuie: a) să fie cel puţin cea prevăzută la art. 11 alin. (2), incluzând, după caz, un factor de siguranţă care ţine cont de natura substanţei testate; b) să garanteze că limitele maxime de reziduuri stabilite de Uniunea Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 37/2010 nu sunt depăşite în alimente.----------Lit. b) a art. 97 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 98 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, verifică dacă există şi sunt operaţionale contracte cu unităţi specializate în neutralizarea şi denaturarea produselor medicinale veterinare neutilizate, deteriorate sau expirate, la nivelul depozitelor şi farmaciilor veterinare. (2) Este interzisă returnarea produselor medicinale veterinare neutilizate, deteriorate sau expirate către producător.-------------Art. 98 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 22 din 21 aprilie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 29 aprilie 2011.  +  Articolul 99Autorizarea produselor medicinale veterinare nu se supune reglementărilor privind procedura aprobării tacite.  +  Articolul 100 (1) Controlul respectării legislaţiei în vigoare privind produsele medicinale veterinare, a regulilor de bună practică de fabricaţie pentru produsele medicinale veterinare, a regulilor de bună practică de laborator, a regulilor de bună practică farmaceutică şi a regulilor de bună practică de distribuţie în domeniul produselor medicinale veterinare se realizează de către Direcţia de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Contravaloarea serviciilor efectuate de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, precum şi cotizaţia anuală de menţinere în vigoare a autorizaţiei de comercializare se achită în conformitate cu prevederile lit. C din anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările ulterioare.----------Art. 100 a fost modificat de pct. 40 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 101Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor informează Comisia Europeană cu privire la actele normative emise şi prevederile administrative necesare pentru implementarea prezentei norme sanitare veterinare.  +  Titlul X Dispoziţii tranzitorii----------Titlul X a fost introdus de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Articolul 102Cererile de reînnoire a autorizaţiilor de comercializare, înregistrate până la intrarea în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, conform art. 33 alin. (2), se soluţionează de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare.----------Art. 102 a fost introdus de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 30 din 25 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 3 aprilie 2015.  +  Anexa 1la norma sanitară veterinară----------------------------STANDARDE CHIMICE, FARMACEUTICE ŞI ANALITICE, TESTE PRIVIND SIGURANŢA ŞI REZIDUURILE, TESTE PRECLINICE ŞI STUDII CLINICE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TESTAREA PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARECUPRINSINTRODUCERE ŞI PRINCIPII GENERALE  +   +  Titlul I CERINŢE PRIVIND PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE, ALTELE DECÂT PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE IMUNOLOGICE  +  Partea I REZUMATUL DOSARULUIA. INFORMAŢII ADMINISTRATIVEB. REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI MEDICINAL, ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL ÎNSOŢITORC. REZUMATUL DETALIAT ŞI REZUMATUL ASPECTELOR CRITICE  +  Partea a II-a INFORMAŢII FARMACEUTICE: FIZICO-CHIMICE, BIOLOGICE SAU MICROBIOLOGICE (CALITATE)Principii şi cerinţe fundamentaleA. DATE CALITATIVE ŞI CANTITATIVE ALE CONSTITUENŢILOR1. Date calitative2. Terminologie uzuală3. Date cantitative4. Dezvoltarea farmaceuticăB. DESCRIEREA METODEI DE FABRICAŢIEC. CONTROLUL MATERIILOR PRIME1. Cerinţe generale1.1. Substanţe active1.1.1. Substanţe active enumerate în farmacopei1.1.2. Substanţe active care nu figurează într-o farmacopee1.1.3. Caracteristicile fizico-chimice care pot afecta biodisponibilitatea1.2. Excipienţi1.3. Sistemul de închidere a recipientului1.3.1. Substanţa activă1.3.2. Produsul finit1.4. Substanţe de origine biologicăD. TESTELE DE CONTROL REALIZATE ÎN ETAPE INTERMEDIARE ALE PROCESULUI DE FABRICAŢIEE. TESTELE DE CONTROL PENTRU PRODUSUL FINIT1. Caracteristicile generale ale produsului finit2. Identificarea şi analiza substanţei/substanţelor active3. Identificarea şi analiza constituenţilor excipienţilor4. Teste de siguranţăF. TEST DE STABILITATE1. Substanţa/substanţele activă/active2. Produsul finitG. ALTE INFORMAŢII  +  Partea a III-a TESTE PRIVIND SIGURANŢA ŞI REZIDUURILEA. Teste de siguranţă  +  Capitolul I: EFECTUAREA TESTELOR1. Identificarea precisă a produsului medicinal şi a substanţei/substanţelor active a/ale acestuia2. Farmacologie2.1. Farmacodinamie2.2. Farmacocinetică3. Toxicologie3.1. Toxicitatea la o singură doză3.2. Toxicitatea la doze repetate3.3. Toleranţa la specia ţintă3.4. Toxicitatea asupra reproducerii, inclusiv teratogenicitatea3.4.1. Studiul efectelor asupra reproducerii3.4.2. Studiu de teratogenicitate3.5. Genotoxicitatea3.6. Carcinogenitatea3.7. Excepţii4. Alte cerinţe4.1. Studii speciale4.2. Proprietăţile microbiologice ale reziduurilor4.2.1. Posibilele efecte asupra florei intestinale umane4.2.2. Posibilele efecte asupra microorganismelor utilizate pentru prelucrarea industrială a alimentelor4.3. Observaţii la om4.4. Dezvoltarea rezistenţei5. Siguranţa utilizatorului6. Evaluarea riscului de mediu6.1. Evaluarea riscului de mediu al produselor medicinale veterinare care nu conţin sau nu constau în organisme modificate genetic6.2. Evaluarea riscului de mediu al produselor medicinale veterinare care conţin sau constau în organisme modificate genetic  +  Capitolul II: PREZENTAREA DATELOR ŞI A DOCUMENTELORB. Teste privind reziduurile  +  Capitolul I: EFECTUAREA TESTELOR1. Introducere2. Metabolism şi cinetica reziduurilor2.1. Farmacocinetică (absorbţie, distribuţie, metabolism, excreţie)2.2. Reducerea reziduurilor3. Metoda analitică de testare a reziduurilor  +  Capitolul II: PREZENTAREA DATELOR ŞI A DOCUMENTELORIdentificarea produsului medicinal  +  Partea a IV-a TESTE PRECLINICE ŞI STUDII CLINICE  +  Capitolul I: CERINŢE PRECLINICEA. FarmacologieA.1 . FarmacodinamieA.2 . Dezvoltarea rezistenţeiA.3 . FarmacocineticăB. Toleranţa la specia ţintă de animale  +  Capitolul II: CERINŢE CLINICE1. Principii generale2. Desfăşurarea studiilor clinice  +  Capitolul III: DATE ŞI DOCUMENTE1. Rezultatele testelor preclinice2. Rezultatele studiilor clinice  +  Titlul II CERINŢE PRIVIND PRODUSE MEDICINALE VETERINARE IMUNOLOGICE  +  Partea I: REZUMATUL DOSARULUIA. INFORMAŢII ADMINISTRATIVEB. REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI MEDICINAL, ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL ÎNSOŢITORC. REZUMATUL DETALIAT ŞI REZUMATUL ASPECTELOR CRITICE  +  Partea a II-a INFORMAŢII CHIMICE, FARMACEUTICE ŞI BIOLOGICE/MICROBIOLOGICE (CALITATE)A. DATE CALITATIVE ŞI CANTITATIVE ALE CONSTITUENŢILOR1. Date calitative2. Terminologie uzuală3. Date cantitative4. Prepararea produsului medicinalB. DESCRIEREA METODEI DE FABRICAŢIEC. PRODUCŢIA ŞI CONTROLUL MATERIILOR PRIME1. Materii prime prezentate în farmacopei2. Materii prime care nu figurează într-o farmacopee2.1. Materii prime de origine biologică2.2. Materii prime de origine nonbiologicăD. TESTELE DE CONTROL PE PARCURSUL PROCESULUI DE FABRICAŢIEE. TESTELE DE CONTROL AL PRODUSULUI FINIT1. Caracteristicile generale ale produsului finit2. Identificarea substanţei/substanţelor active3. Titrul sau potenţa lotului4. Identificarea şi analiza cantitativă a adjuvanţilor5. Identificarea şi analiza componentelor excipienţilor6. Teste de siguranţă7. Testul de sterilitate şi puritate8. Umiditatea reziduală9. InactivareaF. CONSTANŢA LOTURILORG. TESTE DE STABILITATEH. ALTE INFORMAŢII  +  Partea a III-a TESTE DE SIGURANŢĂA. INTRODUCERE ŞI CERINŢE GENERALEB. TESTELE DE LABORATOR1. Siguranţa administrării unei singure doze2. Siguranţa administrări unei supradoze3. Siguranţa administrării repetate a unei doze4. Studiul funcţiei reproductive5. Examinarea funcţiilor imunologice6. Cerinţe speciale pentru vaccinurile vii6.1. Răspândirea tulpinii vaccinale6.2. Diseminarea în animalul vaccinat6.3. Reversia la virulenţă a vaccinurilor atenuate6.4. Proprietăţile biologice ale tulpinii vaccinale6.5. Recombinarea sau rearanjarea genomică a tulpinilor7. Siguranţa utilizatorului8. Studiul reziduurilor9. InteracţiuniC. STUDII EFECTUATE PE TEREND. EVALUAREA RISCULUI DE MEDIUE. EVALUAREA NECESARĂ ÎN CAZUL PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE CARE CONŢIN SAU CONSTAU ÎN ORGANISME MODIFICATE GENETIC  +  Partea a IV-a TESTE DE EFICACITATE  +  Capitolul I1. Principii generale2. Realizarea studiilor  +  Capitolul IIA. Cerinţe generaleB. Studiile de laboratorC. Studiile efectuate pe teren  +  Partea a V-a DATE ŞI DOCUMENTEA. INTRODUCEREB. STUDII DE LABORATORC. STUDII EFECTUATE PE TEREN  +  Partea a VI-a TRIMITERI BIBLIOGRAFICE  +  Titlul III CERINŢE PRIVIND ANUMITE CERERI DE ACORDARE A AUTORIZAŢIEI DE COMERCIALIZARE1. Produse medicinale veterinare generice2. Produse medicinale veterinare biologice similare3. Produse medicinale veterinare cu utilizare bine stabilită4. Produse medicinale veterinare în combinaţie5. Cereri privind consimţământul informat6. Documentaţia pentru cererile de acordare a autorizaţiei în situaţii excepţionale7. Cererile mixte de acordare a autorizaţiei de comercializare  +  Titlul IV CERINŢE PRIVIND CERERILE DE ACORDARE A AUTORIZAŢIEI DE COMERCIALIZARE A ANUMITOR PRODUSE MEDICINALE VETERINARE1. PRODUSE MEDICINALE VETERINARE IMUNOLOGICE2. PRODUSE MEDICINALE VETERINARE HOMEOPATEINTRODUCERE ŞI PRINCIPII GENERALE1. Datele şi documentele care însoţesc o cerere pentru autorizaţia de comercializare în temeiul art. 12 - 17 din norma sanitară veterinară se prezintă în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta anexă şi iau în considerare ghidurile publicate de Comisia Europeană în Normele de reglementare a produselor medicinale în Uniunea Europeană, volumul 6B, Note pentru solicitanţi, Produse medicinale veterinare, Prezentarea şi conţinutul dosarului.2. La întocmirea dosarului pentru cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare, solicitanţii iau, de asemenea în considerare stadiul actual a cunoştinţelor privind produsele medicinale veterinare şi ghidurile ştiinţifice referitoare la calitatea, siguranţa şi eficacitatea produselor medicinale veterinare, publicate de Agenţia Europeană pentru Medicamente - EMEA, şi celelalte ghiduri comunitare farmaceutice publicate de Comisia Europeană în diferite volume ale Normelor de reglementare a produselor medicinale în Uniunea Europeană.3. Pentru produsele medicinale veterinare, altele decât produsele medicinale veterinare imunologice, în ceea ce priveşte partea farmaceutică privind calitatea - teste fizico-chimice, biologice şi microbiologice - dosarului, sunt aplicabile toate monografiile relevante, inclusiv monografiile generale şi capitolele generale din Farmacopeea europeană. Pentru produsele medicinale veterinare imunologice, în ceea ce priveşte părţile dosarului privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea, sunt aplicabile toate monografiile relevante, inclusiv monografiile generale şi capitolele generale, din Farmacopeea europeană.4. Procesul de fabricaţie trebuie să respecte cerinţele Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor şi liniilor directoare referitoare la buna practică de fabricaţie pentru produsele medicinale de uz veterinar, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1107/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 192 şi 192 bis din 4 martie 2004, ce transpune Directiva Comisiei 91/412/CEE, şi principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie, publicate de Comisia Europeană în Normele de reglementare a produselor medicinale în Uniunea Europeană, volumul 4.5. Toate informaţiile care sunt relevante pentru evaluarea produsului medicinal veterinar în cauză se includ în cerere, fie că sunt favorabile sau nu. Trebuie prezentate toate detaliile relevante cu privire la orice test sau studiu incomplet sau abandonat referitor la produsul medicinal veterinar.6. Testele farmacologice, toxicologice, testele privind reziduurile şi siguranţa sunt efectuate în conformitate cu dispoziţiile privind buna practică de laborator stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 102 din 6 februarie 2002, ce transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/10/CE şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/9/CE.7. Toate experimentele pe animale trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 86/609/CEE.8. Pentru a monitoriza evaluarea raportului risc/beneficiu, toate informaţiile noi care nu sunt cuprinse în cererea iniţială şi toate informaţiile referitoare la farmacovigilenţă se transmit autorităţii competente. După acordarea autorizaţiei de comercializare, orice schimbare adusă în conţinutul dosarului este prezentată autorităţilor competente în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1084/2003 sau Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1085/2003 pentru produse medicinale veterinare autorizate astfel cum a fost definit la art. 1 de aceste regulamente.9. Evaluarea riscului de mediu legat de diseminarea produselor medicinale veterinare care conţin sau constau în organisme modificate genetic în sensul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 28 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului va fi inclusă în dosar. Informaţiile sunt prezentate în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, luând în considerare ghidurile de orientare publicate de Comisia Europeană.10. În cazul cererilor de autorizare pentru comercializarea unor produse medicinale veterinare care vizează specii de animale sau ale căror indicaţii care reprezintă sectoare mai mici ale pieţii, se poate aplica o abordare mai flexibilă. În asemenea cazuri, trebuie luate în considerare ghidurile ştiinţifice şi/sau avizele ştiinţifice relevante.Prezenta anexă este împărţită în patru titluri, după cum urmează:Titlul I descrie cerinţele standardizate aplicabile produselor medicinale veterinare, altele decât produsele medicinale veterinare imunologice; titlul II descrie cerinţele standardizate aplicabile produselor medicinale veterinare imunologice; titlul III descrie tipuri specifice de autorizaţii de comercializare şi cerinţele corespunzătoare; titlul IV descrie cerinţele din dosar aplicabile anumitor tipuri de produse medicinale veterinare.  +   +  Titlul I CERINŢE PRIVIND PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE, ALTELE DECÂT PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE IMUNOLOGICEUrmătoarele cerinţe se aplică produselor medicinale veterinare, altele decât produsele medicinale veterinare imunologice, cu excepţia dispoziţiilor contrare stabilite în titlul III.  +  Partea I REZUMATUL DOSARULUIA. INFORMAŢII ADMINISTRATIVE1. Produsul medicinal veterinar care constituie obiectul cererii se identifică prin denumirea acestuia şi denumirea substanţei/substanţelor active, împreună cu concentraţia, forma farmaceutică, calea şi metoda de administrare conform art. 12 alin. (5) lit. f) din norma sanitară veterinară şi o descriere a prezentării comerciale finale a produsului medicinal, inclusiv prin ambalaj, etichetă şi prospectul însoţitor conform art. 12 alin. (5) lit. l).2. Se prezintă numele şi adresa solicitantului, împreună cu numele şi adresele fabricanţilor şi ale sediilor implicate în diferite etape ale fabricaţiei, testării şi livrării produsului medicinal, inclusiv cele ale fabricantului produsului finit şi ale fabricantului/fabricanţilor substanţei/substanţelor active şi dacă este relevant, numele şi adresa importatorului.3. Solicitantul trebuie să specifice numărul şi titlurile volumelor documentaţiei prezentate în sprijinul cererii şi să indice probele prezentate.--------------Pct. 3 de la litera A, partea I, Titlul I din anexa 1 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 62 din 4 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 12 octombrie 2012.4. La informaţiile administrative se anexează un document care atestă faptul că producătorul este autorizat să fabrice produsele medicinale veterinare în cauză, conform definiţiei din art. 47 din norma sanitară veterinară, împreună cu o listă a ţărilor în care s-a acordat autorizaţia, copii ale tuturor rezumatelor caracteristicilor produsului medicinal, în conformitate cu art. 18 din norma sanitară veterinară, aprobate de statele membre ale Uniunii Europene, precum şi o listă a ţărilor în care a fost depusă sau refuzată o cerere.B. REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI MEDICINAL, ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL ÎNSOŢITOR1. Solicitantul propune un rezumat al caracteristicilor produsului medicinal, în conformitate cu art. 18 din norma sanitară veterinară.2. Se prezintă o propunere de text pentru eticheta de pe ambalajul primar şi cea de pe ambalajul secundar acestuia, în conformitate cu titlul V, împreună cu un prospect însoţitor, în cazul în care acesta este cerut în temeiul art. 65 din norma sanitară veterinară. În plus, solicitantul furnizează una sau mai multe mostre sau machete ale prezentării/prezentărilor finale a/ale produsului medicinal veterinar, în cel puţin una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene; macheta poate fi furnizată în alb şi negru şi pe suport electronic, în cazul în care a fost obţinut în acest sens acordul prealabil din partea autorităţii competente.C. REZUMATUL DETALIAT ŞI REZUMATUL ASPECTELOR CRITICE1. În conformitate cu art. 12 alin. (5) din norma sanitară veterinară, sunt furnizate rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice privind rezultatele testelor farmaceutice - fizico-chimice, biologice sau microbiologice, ale testelor privind siguranţa şi reziduurile, ale testelor clinice şi preclinice şi ale testelor de evaluare a riscurilor potenţiale pentru mediu prezentate de produsul medicinal veterinar.2. Fiecare rezumat detaliat şi rezumat al aspectelor critice este redactat în funcţie de nivelul cunoştinţelor ştiinţifice la momentul depunerii cererii. Aceste rezumate conţin o evaluare a diverselor teste şi studii efectuate, care constituie dosarul autorizaţiei de comercializare, şi se referă la toate aspectele relevante pentru evaluarea calităţii, a siguranţei şi a eficacităţii produsului medicinal veterinar. Acestea prezintă detaliile privind rezultatele testelor şi ale studiilor incluse la dosar, precum şi trimiteri bibliografice precise.3. Toate datele importante se prezintă pe scurt într-o anexă, redactată, ori de câte ori este posibil, sub formă de tabele sau grafice. Rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice fac trimiteri precise la informaţiile cuprinse în documentaţia principală.4. Rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice sunt semnate şi datate şi se anexează la acestea informaţii privind educaţia, pregătirea şi experienţa profesională a autorului acestora. Se declară relaţiile profesionale ale autorului cu solicitantul.5. În cazul în care substanţa activă a fost inclusă într-un produs medicinal de uz uman autorizat în conformitate cu cerinţele prevederilor Normelor şi protocoalelor analitice, farmacotoxicologice şi clinice referitoare la testarea medicamentelor aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 906/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 17 august 2006, ce transpune în legislaţia naţională anexa I la Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/83/CE sau în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 726/2004/CE, rezumatul global privind calitatea, prevăzut în Partea I, modulul 2, pct. 2.3 din Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 906/2006, poate înlocui rezumatul privind documentaţia referitoare la substanţa activă sau la produsul medicinal, după caz.6. În cazul în care autoritatea competentă a anunţat în mod public că informaţiile chimice, farmaceutice şi biologice/microbiologice referitoare la produsul finit pot fi incluse în dosar doar în formatul documentului tehnic comun, rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice privind rezultatele testelor farmaceutice pot fi prezentate în formatul rezumatului global privind calitatea.7. În cazul unei cereri privind o specie de animale sau al unor instrucţiuni care reprezintă sectoare mai mici ale pieţii, formatul rezumatului global privind calitatea poate fi utilizat fără acordul prealabil al autorităţilor competente.  +  Partea a II-a INFORMAŢII FARMACEUTICE FIZICO-CHIMICE, BIOLOGICE SAU MICROBIOLOGICE (CALITATE)Principii şi cerinţe fundamentale1. Datele şi documentele care se anexează la cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare conform art. 12 alin. (5) lit. j) din norma sanitară veterinară, se prezintă în conformitate cu cerinţele de mai jos.2. Datele farmaceutice, respectiv fizico-chimice, biologice sau microbiologice includ pentru substanţa activă sau substanţele active şi pentru produsul finit informaţii privind procesul de fabricaţie, caracterizarea, proprietăţile, cerinţele şi procedurile de control al calităţii, stabilitatea, precum şi o descriere a compoziţiei, a dezvoltării şi a prezentării produsului medicinal veterinar.3. Sunt aplicabile toate monografiile, inclusiv monografiile generale şi capitolele generale din Farmacopeea europeană sau, dacă nu, din farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene.4. Toate metodele de testare îndeplinesc criteriile pentru analiza şi controlul calităţii materiilor prime şi ale produsului finit şi trebuie să ţină cont de orientările şi cerinţele stabilite. Se prezintă şi rezultatele studiilor de validare.5. Descrierea metodelor de testare trebuie să fie detaliată şi suficient de precisă, astfel încât să fie posibilă reproducerea acestora în cadrul testelor de control efectuate la solicitarea autorităţii competente; se descrie suficient de detaliat orice aparat sau echipament special care se poate utiliza şi, dacă este posibil, se prezintă şi o schemă a acestuia. Se adaugă formulele reactivilor de laborator pentru fiecare metodă de preparare, dacă acest lucru este necesar. Pentru metodele de testare incluse în Farmacopeea europeană sau în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, descrierea menţionată se poate înlocui printr-o trimitere detaliată la farmacopeea în cauză.6. În cazul în care este relevant, se utilizează materialele de referinţă chimice şi biologice din Farmacopeea europeană. În cazul în care sunt utilizate alte materiale şi standarde de referinţă, acestea se identifică şi se descriu detaliat.7. În cazuri în care substanţa activă a fost inclusă într-un produs medicinal de uz uman autorizat în conformitate cu cerinţele din Normele şi protocoalelor analitice, farmacotoxicologice şi clinice referitoare la testarea produselor medicinale aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 906/2006, informaţiile chimice, farmaceutice şi biologice/microbiologice prevăzute în modulul 3 din respectivele Norme şi protocoale analitice, farmacotoxicologice şi clinice referitoare la testarea medicamentelor, pot înlocui documentaţia referitoare la substanţa activă sau la produsul finit, după caz.8. Informaţiile chimice, farmaceutice şi biologice/microbiologice referitoare la substanţa activă sau produsul finit pot fi incluse în dosar doar în formatul documentului tehnic comun, în cazul în care autoritatea competentă a făcut publică această posibilitate.9. În cazul unei cereri privind o specie animală sau al unor instrucţiuni care reprezintă sectoare mai mici ale pieţii, formatul documentului tehnic comun poate fi utilizat fără acordul prealabil al autorităţilor competente.A. DATE CALITATIVE ŞI CANTITATIVE ALE CONSTITUENŢILOR1. Date calitative1.1. Datele calitative ale tuturor constituenţilor produsului medicinal veterinar reprezintă descrierea următoarelor: a) substanţele active; b) constituenţii excipienţilor, indiferent de natura lor sau de cantitatea utilizată, inclusiv coloranţi, conservanţi, adjuvanţi, stabilizatori, agenţi de creştere a vâscozităţii, emulgatori, substanţe aromatizante şi aromatice etc.; c) constituenţii învelişului exterior al produselor medicinale veterinare - cum ar fi capsule, capsule gelatinoase etc. - destinaţi ingerării de către animale sau administrării pe altă cale.1.2. La datele prevăzute la subpunctul 1.1. se adaugă orice alte date relevante referitoare la ambalajul primar şi, după caz, la ambalajul secundar şi, dacă este cazul, la modul de închidere, împreună cu detalii privind dispozitivele cu ajutorul cărora se utilizează sau se administrează produsul medicinal veterinar şi care se livrează împreună cu acesta.2. Terminologie uzualăTerminologia uzuală care trebuie folosită la descrierea constituenţilor produselor medicinale veterinare reprezintă, fără a aduce atingere aplicării prevederilor art. 12 alin (5) lit. c) din norma sanitară veterinară: a) pentru constituenţii care apar în Farmacopeea europeană sau, dacă nu, în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, titlul principal al monografiei în cauză, cu trimitere la farmacopeea respectivă; b) pentru alţi constituenţi denumirea internaţională nebrevetată - DIN - recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la care se poate adăuga altă denumire nebrevetată sau, în lipsa acestora, denumirea ştiinţifică exactă; constituenţii care nu au o denumire internaţională nebrevetată sau o denumire ştiinţifică exactă se descriu prin declararea modului de preparare a acestora şi a materiilor prime din care sunt preparate, la care se adaugă, după caz, orice alte detalii relevante; c) pentru coloranţi, desemnarea prin codul "E", care le este atribuit în Norma sanitară veterinară privind coloranţii care pot fi adăugaţi pentru colorarea produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 728/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 16 octombrie 2003, ce transpune Directiva Consiliului 78/25/CEE.3. Date cantitative3.1. Pentru a furniza datele cantitative privind toate substanţele active ale produselor medicinale veterinare, este necesar, în funcţie de forma farmaceutică în cauză, să se specifice, pentru fiecare substanţă activă, masa sau numărul de unităţi de activitate biologică, fie pe unitate de doză, fie pe unitate de masă sau volum. Unităţile de activitate biologică se utilizează pentru substanţele care nu pot fi definite chimic. Dacă a fost definită o unitate internaţională de activitate biologică de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aceasta va fi utilizată. În cazul în care nu există o unitate internaţională definită, unităţile de activitate biologică se exprimă într-un mod care să ofere informaţii clare cu privire la activitatea substanţei prin utilizarea, după caz, a unităţilor din Farmacopeea europeană. Ori de câte ori este posibil, activitatea biologică se indică pe unităţi de masă sau volum. La informaţiile menţionate se adaugă: a) pentru preparatele cu doză unică, masa sau unităţile de activitate biologică pentru fiecare substanţă activă din fiecare recipient unitar, luând în considerare volumul utilizabil al produsului medicinal, după reconstituire, unde este cazul; b) pentru produse medicinale veterinare care urmează să fie administrate sub formă de picături, masa sau unităţile de activitate biologică pentru fiecare substanţă activă conţinută într-o picătură sau conţinută în numărul de picături ce corespund la 1 ml sau 1 g de preparat; c) pentru siropuri, emulsii, preparate granulate şi alte forme farmaceutice care trebuie administrate în cantităţi măsurate, masa sau unităţile de activitate biologică pentru fiecare substanţă activă pe cantitatea măsurată.3.2. Substanţele active prezente sub formă de compuşi sau derivaţi sunt indicate cantitativ cu ajutorul masei totale a acestora şi, dacă este necesar sau relevant, cu ajutorul masei radicalului sau radicalilor activi ai moleculei.3.3. Pentru produsele medicinale veterinare care conţin o substanţă activă care face pentru prima dată obiectul unei cereri pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare într-un stat membru al Uniunii Europene, datele cantitative cu privire la o substanţă activă care este o sare sau un hidrat se exprimă întotdeauna prin masa radicalului sau radicalilor activi din moleculă. Compoziţia cantitativă a tuturor produselor medicinale veterinare, autorizate ulterior în statele membre ale Uniunii Europene, se stabileşte în acelaşi mod pentru aceeaşi substanţă activă.4. Dezvoltarea farmaceuticăTrebuie furnizată o explicaţie privind alegerea compoziţiei, a constituenţilor, a ambalajului primar, a unui eventual ambalaj suplimentar şi, dacă este cazul, a unui ambalaj exterior, a funcţiei excipienţilor în produsul finit şi a metodei de fabricaţie a produsului finit. Explicaţia respectivă trebuie susţinută cu date ştiinţifice referitoare la dezvoltarea farmaceutică. Trebuie să se declare supradozarea la fabricaţie şi să se prezinte justificarea acesteia. Trebuie demonstrat faptul că instrucţiunile de utilizare şi caracteristicile microbiologice - puritatea microbiologică şi activitatea antimicrobiană - sunt adecvate pentru utilizarea prevăzută a produsului medicinal veterinar, după cum este specificat în dosarul cererii pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare.B. DESCRIEREA METODEI DE FABRICAŢIE1. Trebuie indicate denumirea, adresa şi responsabilitatea fiecărui producător şi fiecare loc de producţie propus sau instalaţie asociată cu procesul de fabricare şi testare.2. Descrierea metodei de fabricaţie care se anexează la cererea pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare, conform art. 12 alin. (5) lit. d) din norma sanitară veterinară, se redactează astfel încât să ofere o imagine corespunzătoare cu privire la natura operaţiilor utilizate.3. În acest sens, descrierea include cel puţin următoarele: a) menţionarea diferitelor etape de fabricaţie, astfel încât să se poată aprecia dacă procesele utilizate la fabricarea formei farmaceutice respective ar fi putut să determine o modificare nedorită a constituenţilor; b) pentru fabricaţia continuă, toate detaliile referitoare la măsurile de precauţie luate pentru asigurarea omogenităţii produsului finit; c) formula de fabricare concretă, cu datele cantitative ale tuturor substanţelor utilizate, cantităţile de excipienţi indicate, prin valori aproximative, în măsura în care sunt necesare pentru forma farmaceutică respectivă; se menţionează orice substanţă care ar putea să dispară în timpul fabricaţiei; se indică şi se justifică orice supradozare; d) se precizează etapele de producţie în care se recoltează mostre pentru testele de control intermediar şi limitele aplicabile, dacă alte date din documentele care susţin cererea indică necesitatea efectuării acestor teste pentru controlul calităţii produsului finit; e) studii experimentale de validare a procesului de fabricaţie şi, după caz, o schemă de validare a procesului de fabricaţie pentru loturi la scară de producţie; f) pentru produse medicinale sterile, în cazul în care sunt utilizate condiţii standard de sterilizare care nu corespund farmacopeei, detalii privind procesele de sterilizare şi/sau procedurile aseptice utilizate.C. CONTROLUL MATERIILOR PRIME1. Cerinţe generaleÎn sensul prezentei secţiuni, materiile prime reprezintă toţi constituenţii produsului medicinal veterinar şi, dacă este necesar, ai recipientului acestuia, inclusiv ai sistemului de închidere a acestuia, menţionat la secţiunea A, pct. 1.Dosarul include specificaţiile şi informaţiile privind testele care trebuie efectuate pentru controlul calităţii tuturor loturilor de materii prime.Controalele de rutină efectuate pentru fiecare lot de materii prime trebuie să fie conforme cu declaraţiile din cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare. În cazul în care se utilizează alte controale decât cele menţionate în farmacopee, trebuie furnizate dovezile îndeplinirii de către materiile prime respective a cerinţelor de calitate prevăzute în farmacopee.În cazul în care a fost emis un certificat de conformitate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor - EDQM - pentru o materie primă, substanţa activă sau excipient, acest certificat constituie referinţă la monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană.În cazul în care se face trimitere la un certificat de conformitate, producătorul prezintă solicitantului, în scris, asigurarea că procesul de fabricaţie nu a fost modificat de la acordarea certificatului de conformitate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor.Certificatele de analiză sunt prezentate pentru materiile prime pentru a demonstra conformitatea cu specificaţia definită.1.1. Substanţe activeTrebuie indicate denumirea, adresa şi responsabilitatea fiecărui producător şi fiecare loc de producţie propus sau instalaţie asociată cu procesul de fabricare şi testare a unei substanţe active.Pentru o substanţă activă bine definită, producătorul substanţei active sau solicitantul poate să prezinte informaţiile următoare într-un document separat, adresat direct autorităţilor competente sub forma unui dosar standard al substanţei active: a) o descriere detaliată a procesului de fabricaţie; b) o descriere a controlului calităţii în timpul fabricării; c) o descriere a validării procesului.În acest caz, producătorul trebuie, totuşi, să furnizeze solicitantului toate datele care ar putea să-i fie necesare acestuia din urmă pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru produsul medicinal veterinar. Fabricantul confirmă, în scris, solicitantului că asigură producerea unor loturi constante şi faptul că procesul de fabricaţie sau specificaţiile tehnice nu se modifică fără informarea solicitantului. Documentele şi datele care vin în sprijinul cererii pentru o astfel de modificare trebuie furnizate autorităţilor competente; aceste documente şi date trebuie furnizate, de asemenea, solicitantului, în cazul în care se referă la partea privind modificările din dosarul standard al substanţei active.În plus, trebuie furnizate informaţii privind metoda de fabricaţie, controlul calităţii şi impurităţile, precum şi o demonstrare a structurii moleculare, în cazul în care nu este disponibil un certificat de conformitate pentru substanţa activă.Informaţiile privind procesul de fabricaţie includ o descriere a procesului de fabricaţie a substanţei active care reprezintă angajamentul solicitantului pentru fabricarea substanţei active. Se enumeră toate materialele necesare pentru fabricarea substanţei, respectiv substanţelor active, identificându-se etapa în care se utilizează fiecare material în cadrul procesului. Se furnizează informaţii cu privire la calitatea şi controlul acestor materiale. Se furnizează informaţii care să demonstreze că materialele sunt conforme cu standardele corespunzătoare pentru utilizarea prevăzută.Informaţiile privind controlul calităţii conţin testele, inclusiv criteriile de acceptare efectuate în fiecare etapă critică, informaţii privind calitatea şi controlul produşilor intermediari şi validarea procesului şi/sau studiile de evaluare, după caz. De asemenea, acestea conţin date de validare pentru metodele de analiză aplicate substanţei active, după caz.Informaţiile privind impurităţile indică impurităţile previzibile împreună cu nivelurile şi natura impurităţilor observate. De asemenea, acestea conţin, după caz, informaţii privind siguranţa acestor impurităţi.Pentru produsele medicinale veterinare biotehnologice, demonstrarea structurii moleculare include secvenţa schematică a aminoacizilor şi masa moleculară relativă.1.1.1. Substanţe active enumerate în farmacopeiMonografiile generale şi specifice ale Farmacopeii europene se aplică pentru toate substanţele active care sunt prezentate în aceasta.Constituenţii care îndeplinesc cerinţele din Farmacopeea europeană sau din farmacopeea unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene pot fi consideraţi conformi cu art. 12 alin. (5) lit. i) din norma sanitară veterinară. În acest caz, descrierea metodelor de analiză şi a procedurilor este înlocuită în fiecare secţiune corespunzătoare cu o trimitere adecvată la farmacopeea în cauză.În cazurile în care o specificaţie dintr-o monografie din Farmacopeea europeană sau din farmacopeea naţională a unui stat membru al Uniunii Europene este insuficientă pentru asigurarea calităţii substanţei, autorităţile competente pot solicita mai multe specificaţii corespunzătoare, inclusiv limitele stabilite cu ajutorul procedurilor de analiză validate, care se aplică impurităţilor specifice.Autorităţile competente informează autorităţile care răspund de farmacopeea în cauză. Deţinătorul autorizaţiei de comercializare prezintă autorităţilor care răspund de farmacopeea în cauză detalii privind presupusa insuficienţă şi specificaţiile suplimentare aplicate.În cazul în care nu există o monografie în Farmacopeea europeană pentru o substanţă activă, dar această substanţă este descrisă în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, această monografie poate fi utilizată.În cazurile în care o substanţă activă nu este descrisă nici în Farmacopeea europeană, nici în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, se poate accepta şi conformitatea cu o monografie din farmacopeea unei ţări terţe, dacă conformitatea acesteia este demonstrată; în astfel de cazuri, solicitantul prezintă o copie a monografiei însoţită de o traducere, după caz. Trebuie prezentate date care să demonstreze capacitatea monografiei de a controla în mod adecvat calitatea unei substanţe active.1.1.2. Substanţe active care nu figurează într - o farmacopeeConstituenţii care nu sunt prezentaţi în nicio farmacopee se descriu sub forma unei monografii care trebuie să conţină următoarele date: a) denumirea constituentului, care îndeplineşte condiţiile din secţiunea A pct. 2, la care se adaugă orice sinonime comerciale sau ştiinţifice; b) definiţia substanţei, stabilită conform Farmacopeii europene, însoţită de orice documente explicative necesare, în special de cele referitoare la structura moleculară. Dacă descrierea substanţelor este posibilă numai prin metoda de fabricaţie, descrierea trebuie să fie suficient de detaliată pentru a caracteriza o substanţă cu compoziţie şi efecte constante; c) metodele de identificare se pot descrie sub forma procedeelor tehnice complete utilizate pentru producerea substanţei şi sub forma metodelor de testare care trebuie să se aplice în mod obişnuit; d) testele pentru determinarea purităţii se descriu cu referire la impuritatea previzibilă pentru fiecare impuritate în parte, în special cele care pot avea un efect dăunător şi, dacă este necesar, cele care, având în vedere combinaţia de substanţe la care se referă cererea, ar putea să influenţeze negativ stabilitatea produsului medicinal sau să denatureze rezultatele analitice; e) testele şi limitele pentru controlul parametrilor relevanţi ai produsului finit, cum ar fi dimensiunea particulelor şi sterilitatea, sunt descrise în metodele validate, după caz; f) în ceea ce priveşte substanţele complexe de origine vegetală sau animală, trebuie să se facă o distincţie între situaţia în care efectele farmacologice multiple necesită controlul chimic, fizic sau biologic al componentelor principale şi situaţia în care substanţele conţin una sau mai multe grupe de principii cu activitate similară, caz în care poate fi acceptată o metodă generală de analiză.Aceste date demonstrează că setul de metode de testare propus este suficient pentru a controla calitatea substanţei active pornind de la sursa definită.1.1.3. Caracteristicile fizico-chimice care pot afecta biodisponibilitateaÎn cazul în care biodisponibilitatea produsului medicinal veterinar depinde de acestea, se furnizează următoarele informaţii referitoare la substanţele active, fie că sunt sau nu cuprinse în farmacopei, ca parte a descrierii generale a substanţelor active: a) forma cristalină şi coeficienţii de solubilitate; b) dimensiunea particulelor, după caz, după pulverizare; c) starea de hidratare; d) coeficientul de repartiţie ulei/apă; e) valorile pK/pH.Prevederile de la lit. a) - c) nu se aplică substanţelor utilizate numai în soluţie.1.2. Excipienţi1.2.1. Monografiile generale şi specifice ale Farmacopeii europene se aplică pentru toate substanţele care sunt prezentate în aceasta.1.2.2. Excipienţii respectă cerinţele monografiei adecvate din Farmacopeea europeană. În cazul în care nu există o astfel de monografie, se poate face trimitere la farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene. În lipsa unei astfel de monografii, se poate face trimitere la farmacopeea unei ţări terţe. În acest caz, conformitatea acestei monografii trebuie demonstrată. Dacă este cazul, teste suplimentare pentru controlul parametrilor, cum ar fi dimensiunea particulelor, sterilitatea şi solvenţii reziduali, completează cerinţele monografiei. În lipsa unei monografii care figurează într-o farmacopee, o specificaţie este propusă şi justificată. Trebuie îndeplinite cerinţele privind specificaţiile, astfel cum sunt stabilite la pct. 1, subpunctul 1.1.2 lit. a) - e), privind substanţa activă. Metodele propuse şi datele de validare care le susţin sunt prezentate.1.2.3. Coloranţii care vor fi incluşi în produsele medicinale veterinare trebuie să respecte cerinţele normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 728/2003, cu excepţia anumitor produse medicinale veterinare pentru uz topic, cum ar fi zgărzile insecticide şi crotaliile, în cazul în care utilizarea altor coloranţi este justificată.1.2.4. Coloranţii îndeplinesc criteriile de puritate stabilite în Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva Comisiei 95/45/CE.1.2.5. Pentru excipienţii noi, respectiv excipienţii utilizaţi pentru prima dată într-un produs medicinal veterinar sau pe o cale de administrare nouă, se furnizează detalii complete cu privire la fabricaţie, caracterizare şi controale, cu trimiteri la datele de siguranţă relevante, atât clinice, cât şi nonclinice.1.3. Sistemul de închidere a recipientului1.3.1. Substanţa activăSunt furnizate informaţii privind sistemul de închidere a recipientului substanţei active. Nivelul de informaţii solicitat este determinat de starea fizică, lichidă sau solidă a substanţei active.1.3.2. Produsul finit1.3.2.1. Sunt furnizate informaţii privind sistemul de închidere a recipientului produsului finit. Nivelul de informaţii solicitat este determinat de calea de administrare a produsului medicinal veterinar şi starea fizică, lichidă sau solidă a formei de dozare.1.3.2.2. Materialele pentru ambalaje respectă cerinţele monografiei adecvate din Farmacopeea europeană. În cazul în care nu există o astfel de monografie, se poate face trimitere la farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene. În lipsa unei astfel de monografii, se poate face trimitere la farmacopeea unei ţări terţe. În acest caz, conformitatea acestei monografii trebuie demonstrată.1.3.2.3. În lipsa unei monografii care figurează într-o farmacopee, o specificaţie este propusă şi justificată pentru materialul ambalajului. Sunt prezentate date ştiinţifice privind alegerea şi conformitatea ambalajului.1.3.2.4. Pentru materialele noi care intră în contact cu medicamentul, sunt prezentate informaţii privind compoziţia, fabricarea şi siguranţa acestora.1.3.2.5. Specificaţiile şi, după caz, datele privind performanţa sunt prezentate pentru orice dispozitiv de dozare sau administrare furnizat împreună cu produsul medicinal veterinar.1.4. Substanţe de origine biologică1.4.1. Dacă în procesul de fabricaţie a produselor medicinale veterinare sunt folosite materiale sursă, cum ar fi microorganismele, ţesuturile de origine vegetală sau animală, celulele sau fluidele (inclusiv sângele) de origine umană sau animală sau construcţiile celulare biotehnologice, se furnizează o descriere şi o documentaţie privind originea şi istoricul acestor materii prime.1.4.2. Descrierea materiilor prime include strategia de fabricaţie, procedurile de purificare/inactivare cu validarea acestora şi procedurile de control interfazic prevăzute pentru asigurarea calităţii, a siguranţei şi a conformităţii constante a loturilor de produse finite.1.4.3. Când se utilizează bănci de celule, se atestă menţinerea caracteristicilor celulare neschimbate la nivelul 4pasajului5 utilizat pentru fabricaţie şi dincolo de acesta.1.4.4. Sistemul de loturi de tulpini, băncile de celule şi loturile de ser şi, ori de câte ori este posibil, materialele sursă din care sunt derivate, acestea se analizează pentru determinarea agenţilor externi.1.4.5. În cazul în care se utilizează materii prime de origine animală sau umană, se descriu măsurile necesare pentru a asigura necontaminarea acestora cu agenţi patogeni potenţiali.1.4.6. Dacă prezenţa unor agenţi externi, posibil patogeni, este inevitabilă, materialul se utilizează numai dacă prelucrarea ulterioară asigură eliminarea şi/sau inactivarea acestora şi acesta este validat.1.4.7. Se furnizează documentaţie în vederea demonstrării faptului că sistemul de loturi de tulpini, celulele, loturile de ser şi alte materiale provenite de la speciile de animale relevante pentru transmiterea encefalopatiei spongiforme transmisibile - EST - se conformează cerinţelor prevăzute în Nota explicativă privind minimalizarea riscului de transmitere a agenţilor encefalopatiei spongiforme la animale prin intermediul produselor medicinale de uz uman şi veterinar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 24 din 28 ianuarie 2004, precum şi cerinţelor prevăzute în monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană. Certificatele de conformitate emise de Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor, împreună cu trimiterile la monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană, pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea.D. TESTELE DE CONTROL REALIZATE ÎN ETAPE INTERMEDIARE ALE PROCESULUI DE FABRICAŢIE1. Dosarul include date privind testele de control al produsului medicinal veterinar ce ar putea fi realizate în etapele intermediare ale procesului de fabricaţie în vederea asigurării consecvenţei caracteristicilor tehnice şi a procesului de producţie.2. Aceste teste sunt esenţiale pentru verificarea conformităţii produsului medicinal veterinar cu formula, când în mod excepţional, un solicitant propune o metodă analitică pentru testarea produsului finit care nu include determinarea tuturor substanţelor active sau a tuturor componentelor excipienţilor care îndeplinesc aceleaşi condiţii ca substanţele active.3. Acelaşi lucru este valabil în situaţia în care controlul calităţii produsului finit depinde de testele de control intermediar, în special dacă substanţa este definită în principal prin metoda de fabricaţie a sa.4. În cazul în care un produs intermediar poate fi păstrat înainte de prelucrarea ulterioară sau asamblarea primară, este definit un termen de valabilitate al acestuia pe baza datelor care reies din studiile de stabilitate.E. TESTELE DE CONTROL PENTRU PRODUSUL FINITPentru controlul produsului finit, un lot de produse finite conţine toate unităţile unei forme farmaceutice care s-au obţinut din aceeaşi cantitate iniţială de material şi au suferit aceeaşi serie de operaţii în procesul de fabricaţie şi/sau sterilizare sau, pentru un proces de producţie continuu, toate unităţile obţinute într-un termen dat.În cererea pentru autorizaţia de comercializare se enumeră testele care se efectuează, în mod obişnuit, pe fiecare lot de produse medicinale finite. Se precizează frecvenţa testelor care nu se efectuează în mod obişnuit. Trebuie să se indice valorile-limită pentru eliberare.La momentul eliberării, dosarul include date privind testele de control asupra produsului finit. Acestea se prezintă în conformitate cu următoarele cerinţe.Se aplică dispoziţiile cuprinse în monografiile relevante şi capitolele generale din Farmacopeea europeană sau, dacă nu, din farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, pentru toate produsele medicinale definite în acestea.Dacă se utilizează alte proceduri de testare şi alte valori-limită decât cele menţionate în monografiile relevante şi capitolele generale din Farmacopeea europeană sau, dacă nu din aceasta, din farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, acest lucru trebuie justificat prin prezentarea de dovezi care să ateste că produsul finit ar putea, dacă este testat conform acestor monografii, să îndeplinească condiţiile de calitate din acea farmacopee, pentru forma farmaceutică în cauză.1. Caracteristicile generale ale produsului finit1.1. Printre testările produsului finit se includ obligatoriu câteva teste pentru controlul caracteristicilor generale ale unui produs medicinal veterinar. Aceste teste se referă, după caz, la verificarea maselor medii şi a abaterilor maxime, la teste mecanice, fizice sau microbiologice, la determinarea caracteristicilor organoleptice, a caracteristicilor fizice, cum ar fi densitatea, pH, indicele de refracţie. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici şi pentru fiecare caz special, solicitantul trebuie să specifice standardele şi limitele de toleranţă.1.2. În cazul în care nu sunt prezentate în Farmacopeea europeană sau în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, se descriu în detaliu condiţiile de testare, după caz, precum şi echipamentele/aparatura utilizate şi standardele; acelaşi lucru este valabil pentru cazul în care nu este posibilă aplicarea metodelor prevăzute de aceste farmacopei.1.3. În plus, formele farmaceutice solide ce trebuie să fie administrate oral fac obiectul unor studii in vitro pentru determinarea vitezei de eliberare şi de dizolvare a substanţei sau a substanţelor active, exceptând cazurile în care se justifică contrariul. Aceste studii se efectuează, de asemenea, în situaţiile în care administrarea se realizează pe altă cale, dacă autorităţile competente ale statului membru al Uniunii Europene în cauză consideră necesar acest lucru.2. Identificarea şi analiza cantitativă a substanţelor active2.1. Identificarea şi analiza cantitativă a substanţelor active se realizează fie pe un eşantion reprezentativ din lotul din producţie, fie pe câteva doze standard analizate individual.2.2. Cu excepţia cazului în care există o justificare corespunzătoare, abaterea maximă admisibilă pentru conţinutul de substanţă activă din produsul finit nu poate depăşi ± 5% la momentul fabricaţiei.2.3. Pe baza testelor de stabilitate, producătorul propune şi justifică valorile-limită ale deviaţiei maxime admisibile pentru conţinutul de substanţă activă din produsul finit până la expirarea termenului de valabilitate propus.2.4. În anumite cazuri de amestecuri deosebit de complexe, în care analiza cantitativă a substanţelor active care sunt foarte numeroase sau prezente în cantităţi foarte mici ar necesita o cercetare complicată, dificil de realizat pe fiecare lot de producţie, se poate omite analiza cantitativă a uneia sau mai multor substanţe active din produsul finit, cu condiţia ca aceste analize cantitative să se realizeze în etape intermediare ale procesului de producţie. Acest procedeu simplificat nu se poate extinde la caracterizarea substanţelor în cauză. Procedeului simplificat i se adaugă o metodă de determinare cantitativă, care să permită autorităţii competente să verifice, după introducerea pe piaţă a produsului medicinal veterinar, dacă acesta este conform cu specificaţia sa.2.5. O determinare cantitativă a activităţii biologice in vivo sau in vitro este obligatorie atunci când metodele fizico-chimice nu pot furniza informaţii suficiente privind calitatea produsului medicinal. Această determinare include, pe cât posibil, materiale de referinţă şi analize statistice care să permită calcularea limitelor de siguranţă. În cazul în care aceste teste nu se pot efectua pe produsul finit, ele pot fi efectuate într-o etapă intermediară, cât mai spre sfârşitul procesului de fabricaţie.2.6. În cazul în care are loc o degradare în timpul fabricaţiei produsului finit, se indică nivelurile totale şi individuale maxime acceptate ale produselor de degradare, imediat după fabricare.2.7. În cazul în care datele prezentate în secţiunea B indică faptul că se practică o supradozare semnificativă a unei substanţe active la fabricarea produsului medicinal sau în cazul în care datele privind stabilitatea arată că analiza cantitativă a substanţei active scade în timpul depozitării, descrierea testelor de control pentru produsul finit include, unde este cazul, analiza chimică şi, dacă este necesar, studiul toxico-farmacologic pentru determinarea modificărilor suferite de substanţa şi, eventual, caracterizarea şi/sau analiza cantitativă a produselor de degradare.3. Identificarea şi analiza constituenţilor excipienţilorVor fi supuse unui test de identificare şi unui test de limită superioară şi inferioară fiecare conservant antimicrobian şi fiecare excipient care poate afecta biodisponibilitatea substanţei active, cu excepţia cazului în care biodisponibilitatea este garantată de alte teste adecvate. Un test de identificare şi un test de limită superioară sunt obligatorii pentru orice antioxidant şi pentru orice excipient care ar putea avea efecte adverse asupra funcţiilor fiziologice, antioxidanţii fiind, de asemenea, supuşi unui test de limită inferioară la momentul eliberării.4. Teste de siguranţăÎn afară de testele toxicofarmacologice prezentate împreună cu cererea pentru autorizaţia de introducere pe piaţă, se includ, ca date analitice, date cu privire la testele de siguranţă, precum cele de sterilitate şi endotoxină bacteriană, oriunde aceste teste trebuie să se realizeze în mod normal pentru verificarea calităţii produsului medicinal.F. TEST DE STABILITATE1. Substanţele active1.1. Se specifică o perioadă de retestare şi condiţiile de depozitare pentru substanţa activă, cu excepţia cazului în care substanţa activă face obiectul unei monografii din Farmacopeea europeană şi fabricantul produsului finit retestează în întregime substanţa activă imediat înainte de utilizarea acesteia pentru fabricarea produsului finit.1.2. Date privind stabilitatea trebuie prezentate pentru a justifica perioada de retestare şi condiţiile de depozitare definite. Sunt prezentate tipul de studii efectuate privind stabilitatea, protocoalele utilizate, procedurile analitice folosite şi validarea acestora împreună cu rezultatele detaliate. Trebuie prezentat un angajament privind stabilitatea şi un rezumat al protocolului.1.3. Cu toate acestea, în cazul în care este disponibil un certificat de conformitate pentru substanţa activă care provine de la sursa propusă şi acesta prevede o perioadă de retestare şi condiţiile de depozitare, datele privind stabilitatea pentru substanţa activă provenită de la acea sursă nu sunt necesare.2. Produsul finit2.1. Se prezintă o descriere a cercetărilor prin care s-au determinat termenul de valabilitate, condiţiile de depozitare recomandate şi specificaţiile la expirarea termenului de valabilitate, propuse de către solicitant.2.2. Este prezentat tipul de studii efectuate privind stabilitatea, protocoalele utilizate, procedurile analitice folosite şi validarea acestora împreună cu rezultatele detaliate.2.3. Dacă un produs finit trebuie reconstituit sau diluat înaintea administrării, sunt necesare detalii cu privire la termenul de valabilitate şi specificaţiile produsului reconstituit/diluat, coroborate cu informaţiile relevante cu privire la stabilitate.2.4. În cazul recipientelor cu doze multiple, dacă este cazul, sunt prezentate datele privind stabilitatea pentru a justifica termenul de valabilitate al produsului medicinal după prima deschidere şi o specificaţie a utilizării trebuie definită.2.5. Dacă un produs finit poate genera produse de degradare, solicitantul trebuie să declare care sunt acestea şi să precizeze metodele de identificare şi procedurile de testare.2.6. Concluziile trebuie să conţină rezultatele analizelor, care trebuie să justifice termenul de valabilitate propus şi, după caz, durata de utilizare în condiţiile de depozitare recomandate şi specificaţiile pentru produsul finit la expirarea termenului de valabilitate şi a duratei de utilizare, dacă este cazul, în condiţiile de depozitare recomandate.2.7. Se precizează nivelurile individuale şi totale maxime acceptate ale produselor de degradare la expirarea termenului de valabilitate.2.8. Se prezintă un studiu cu privire la interacţiunea între produs şi recipient, oriunde se consideră că există riscul acestei interacţiuni, în special dacă sunt în cauză preparate injectabile.2.9. Trebuie prezentat un angajament privind stabilitatea şi un rezumat al protocolului.G. ALTE INFORMAŢII1. Pot fi incluse în dosar informaţii privind calitatea produsului medicinal veterinar, care nu fac obiectul secţiunilor anterioare.2. Pentru premixurile medicamentate, produse medicinale destinate a fi încorporate în furajele medicamentate, se prezintă informaţii privind rata de includere, instrucţiunile privind încorporarea, omogenitatea, compatibilitatea sau caracterul adecvat al furajelor şi stabilitatea în furaje şi durata de valabilitate propusă. De asemenea, trebuie furnizată o specificaţie pentru furajele medicamentate, fabricate pe baza acestor preamestecuri în conformitate cu instrucţiunile de utilizare recomandate.  +  Partea a III-a TESTE PRIVIND SIGURANŢA ŞI REZIDUURILEDatele şi documentele care se anexează la cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare conform art. 12 alin. (5) lit. j) din norma sanitară veterinară se prezintă în conformitate cu cerinţele de mai jos.A. Teste de siguranţă  +  Capitolul IEFECTUAREA TESTELORÎn documentaţia referitoare la siguranţa trebuie să figureze următoarele date: a) posibila toxicitate a produsului medicinal veterinar şi orice efecte periculoase sau nedorite care pot să apară la animale în condiţiile propuse de utilizare; se recomandă evaluarea acestora în raport cu gravitatea stării patologice în cauză; b) posibilele efecte vătămătoare asupra oamenilor pe care le pot avea reziduurile produselor sau substanţelor medicinale veterinare din alimentele obţinute de la animalele tratate şi dificultăţile pe care ar putea să le creeze aceste reziduuri în prelucrarea industrială a produselor alimentare; c) posibilele riscuri care ar putea rezulta în urma expunerii oamenilor la produsul medicinal veterinar, de exemplu în timpul administrării acestuia la animal; d) posibilele riscuri pentru mediu care ar putea rezulta din utilizarea produsului medicinal veterinar.Toate rezultatele trebuie să fie fiabile şi general valabile. Ori de câte ori este cazul, se utilizează metode matematice şi statistice pentru conceperea metodelor experimentale şi pentru evaluarea rezultatelor. Pe lângă aceasta, trebuie oferite informaţii cu privire la potenţialul terapeutic al produsului medicinal veterinar şi la riscurile legate de utilizarea acestuia.În unele cazuri ar putea fi necesară testarea metaboliţilor compusului de bază, dacă aceştia reprezintă reziduuri ce pot ridica probleme.Un excipient utilizat în domeniul farmaceutic pentru prima dată este considerat drept substanţă activă.1. Identificarea precisă a produsului medicinal veterinar şi a substanţelor active ale acestuia: a) denumirea nebrevetată internaţional - DNI; b) denumirea dată de Uniunea internaţională de chimie pură şi aplicată - IUPAC; c) numărul acordat de Serviciul rezumatelor chimice - CAS; d) clasificarea terapeutică, farmacologică şi chimică; e) sinonime şi abrevieri; f) formula structurală; g) formula moleculară; h) greutatea moleculară; i) gradul de impuritate; j) compoziţia calitativă şi cantitativă a impurităţilor; k) descrierea proprietăţilor fizice; l) punctul de topire; m) punctul de fierbere; n) presiunea vaporilor; o) solubilitatea în apă şi în solvenţii organici, exprimată în g/l, indicându-se temperatura; p) densitatea; r) spectrele de refracţie, rotaţie etc.; s) formula produsului medicinal.2. FarmacologieStudiile farmacologice sunt de o importanţă fundamentală pentru clarificarea mecanismelor prin care produsele medicinale veterinare produc efecte terapeutice şi, în consecinţă, în partea a IV - a vor fi incluse studiile farmacologice realizate la speciile de animale de laborator şi ţintă.Cu toate acestea, studiile farmacologice pot contribui şi la înţelegerea fenomenelor toxicologice. Mai mult, în cazul în care un produs medicinal veterinar are efecte farmacologice în absenţa unui răspuns toxic sau în doze mai mici decât cele necesare pentru a determina toxicitate, aceste efecte farmacologice vor fi luate în considerare pe parcursul evaluării siguranţei produsului medicinal veterinar.În consecinţă, documentaţia referitoare la siguranţă este întotdeauna precedată de detalii privind analizele farmacologice efectuate pe animalele de laborator şi de toate informaţiile relevante observate pe parcursul studiilor clinice desfăşurate asupra animalului ţintă.2.1. FarmacodinamieSe vor furniza informaţii privind mecanismul de acţiune al substanţelor active, împreună cu informaţii privind efectele farmacodinamice primare şi secundare, pentru a permite o mai bună înţelegere a oricărui efect advers în studiile realizate pe animale.2.2. FarmacocineticăSe vor furniza date privind transformarea substanţei active şi a metaboliţilor acesteia la speciile utilizate pentru studiile toxicologice, în ceea ce priveşte absorbţia, distribuţia, metabolismul şi excreţia - ADME. Datele vor fi corelate cu concluziile privind raportul doză/efect al studiilor farmacologice şi toxicologice, în scopul de a determina nivelul adecvat de expunere. Se include în partea a IV-a o comparaţie cu datele farmacocinetice care provin din studiile realizate pe speciile ţintă - partea a 4 - a capitolul I secţiunea A, pct. 2. - pentru a determina relevanţa rezultatelor obţinute în studiile de toxicologie privind toxicitatea pentru speciile ţintă.3. ToxicologieDocumentaţia privind toxicologia respectă ghidurile publicate de Agenţia Europeană pentru Medicamente privind abordarea generală în materie de testare şi ghidurile privind studiile specifice. Ghidurile conţin:Testele de bază solicitate pentru toate produsele medicinale veterinare noi destinate utilizării la animalele de la care se obţin alimente, pentru a evalua siguranţa oricăror reziduuri prezente în alimentele pentru consum uman;Teste suplimentare pot fi solicitate în funcţie de aspecte toxicologice specifice, cum ar fi cele asociate structurii, clasei şi modului de acţiune a/ale substanţei/substanţelor active;Teste speciale care pot să contribuie la interpretarea datelor obţinute în testele de bază sau suplimentare.Studiile se efectuează pe substanţele active, şi nu pe produsul medicinal finit. În cazul în care sunt necesare studii ale produsului medicinal finit, acest lucru este specificat în cele ce urmează.3.1. Toxicitatea dozei unice3.1.1. Studiile privind toxicitatea dozei unice pot fi utilizate pentru a preconiza: a) posibilele efecte ale supradozajului acut la specia ţintă; b) posibilele efecte ale administrării accidentale la om; c) dozele care ar putea fi folosite în mod util în studiile privind dozele repetate.3.1.2. Studiile privind toxicitatea dozei unice ar trebui să indice efectele toxice acute ale substanţei şi durata de timp care precedă apariţia şi remisia lor.3.1.3. Studiile care trebuie efectuate se selectează în vederea furnizării de informaţii privind siguranţa utilizatorului, de exemplu, dacă este anticipată o expunere importanta a utilizatorului produsului medicinal veterinar prin inhalare sau contact cu pielea, aceste căi de expunere ar trebui studiate.3.2. Toxicitatea dozei repetate3.2.1. Obiectivul testelor de toxicitate la doze repetate este evidenţierea modificărilor fiziologice şi/sau patologice induse de administrarea repetată a substanţei active sau a unei combinaţii de substanţe active studiate şi determinarea relaţiei dintre modificările respective şi dozele administrate.3.2.2. În cazul substanţelor active din punct de vedere farmacologic sau al produselor medicinale veterinare destinate exclusiv utilizării la animale de la care nu se obţin alimente, în mod normal este suficient un studiu de toxicitate la doze repetate la o singură specie de animale de laborator. Acest studiu poate fi înlocuit cu un studiu realizat pe specia ţintă. Frecvenţa şi calea de administrare, precum şi durata studiului sunt alese luându-se în considerare condiţiile propuse de utilizare clinică. Investigatorul prezintă motivele pentru gradul de extindere şi durata studiilor şi pentru dozele alese.3.2.3. În cazul substanţelor sau al produselor medicinale veterinare destinate utilizării la animalele de la care se obţin alimente, un studiu de toxicitate la doze repetate - 90 de zile - este efectuat pe o specie de rozătoare şi o specie care nu aparţine ordinului rozătoarelor, pentru a identifica organele ţintă şi limitele toxicologice şi pentru a identifica speciile adecvate şi dozele care trebuie utilizate în testele de toxicitate cronică, dacă este cazul.3.2.4. Investigatorul prezintă motivele pentru speciile alese, având în vedere cunoştinţele disponibile cu privire la metabolismul produsului medicinal la animale şi la om. Substanţa care face obiectul testului se administrează pe cale orală. Investigatorul prezintă motivele pentru metoda şi frecvenţa administrării şi pentru durata studiului.3.2.5. Doza maximă se alege astfel încât să permită evidenţierea efectelor nocive. Doza minimă nu ar trebui să producă niciun semn de toxicitate.3.2.6. Evaluarea efectelor toxice se bazează pe observarea comportamentului şi a dezvoltării, pe testele hematologice şi fiziologice, în special pe cele referitoare la organele de excreţie, şi, de asemenea, pe analiza rapoartelor de necropsie şi a datelor histologice care le însoţesc. Alegerea şi limitele fiecărei grupe de teste depind de speciile utilizate şi de nivelul cunoştinţelor ştiinţifice în momentul respectiv.3.2.7. Pentru noile combinaţii de substanţe cunoscute care au fost studiate conform dispoziţiilor din prezenta anexă, investigatorul poate modifica, după caz, testele de toxicitate la doze repetate pe termen lung, cu excepţia cazului în care testele de toxicitate au demonstrat existenţa unor efecte toxice amplificate sau noi şi prezintă motivele acestei modificări.3.3. Toleranţa la specia ţintăVa fi furnizat un rezumat al tuturor semnelor de intoleranţă care au fost observate în cursul studiilor efectuate, în general cu formula finală, la specia ţintă în conformitate cu cerinţele enunţate în partea a IV - a, capitolul I, secţiunea B. Studiile în cauză, dozele la care s-a produs intoleranţa şi speciile şi rasele în cauză trebuie identificate. De asemenea, vor fi furnizate detalii cu privire la toate modificările fiziologice neaşteptate. Rapoartele complete ale acestor studii vor fi incluse în partea a IV- a.3.4. Toxicitatea asupra reproducţiei, inclusiv teratogenicitatea3.4.1. Studiul efectelor asupra reproducţiei3.4.1.1. Obiectivul acestui studiu este acela de a identifica eventualele tulburări ale funcţiei reproductive masculine sau feminine sau eventualele efecte nocive asupra descendenţilor care ar putea rezulta din administrarea produselor medicinale veterinare sau a substanţelor studiate.3.4.1.2. În cazul substanţelor farmacologic active sau al produselor medicinale veterinare destinate utilizării la animalele de la care se obţin alimente, studiul efectelor asupra reproducţiei se realizează sub forma unui studiu pe mai multe generaţii, pentru a detecta orice efect asupra reproducţiei la mamifere. Acestea includ efecte asupra fertilităţii masculilor şi femelelor, împerecherii, conceperii, implantării, capacităţii de a duce o gestaţie la bun sfârşit, parturiţiei, lactaţiei, supravieţuirii, creşterii şi dezvoltării descendentului de la fătare până la înţărcare, maturizării sexuale şi funcţiei reproductive ulterioare a descendenţilor la vârsta adultă. Se utilizează cel puţin trei niveluri de doze. Doza maximă trebuie selectată astfel încât să evidenţieze efectele nocive. Doza minimă nu ar trebui să producă niciun semn evident de toxicitate.3.4.2. Studiu de teratogenicitate3.4.2.1. În cazul substanţelor farmacologic active sau al produselor medicinale veterinare destinate utilizării la animale de la care se obţin alimente, trebuie efectuate teste de teratogenicitate. Aceste teste sunt efectuate pentru a depista orice efect nociv asupra femelei gestante şi asupra dezvoltării embrionului şi a fetusului ca urmare a expunerii femelei, de la implantare până la ziua dinaintea fătării prevăzute, trecând prin perioada de gestaţie. Astfel de efecte adverse includ toxicitate crescută în raport cu cea observată la femelele negestante, decesul embrionului/fetusului, modificări ale creşterii fetusului şi modificări structurale ale fetusului. Trebuie efectuat un test de teratogenicitate pe şobolani. În funcţie de rezultat, poate fi necesară efectuarea unui studiu pe o altă specie, în conformitate cu ghidul stabilit.3.4.2.2. În cazul substanţelor farmacologic active sau al produselor medicinale veterinare care nu sunt destinate utilizării la animale de la care se obţin alimente, este necesar să se realizeze un studiu de teratogenicitate, la cel puţin o specie, care poate fi specia ţintă, dacă produsul medicinal este destinat femelelor care ar putea fi folosite pentru reproducţie. Cu toate acestea, în cazul în care utilizarea produsului medicinal veterinar ar conduce la o expunere importantă a utilizatorilor, trebuie efectuate studii standard de teratogenicitate.3.5. Genotoxicitatea3.5.1. Trebuie efectuate teste ale potenţialului genotoxic pentru a evidenţia modificările pe care o substanţă le-ar putea produce în materialul genetic al unei celule. Trebuie evaluate proprietăţile genotoxice ale oricărei substanţe destinate includerii într-un produs medicinal veterinar pentru prima dată.3.5.2. Substanţele active vor fi supuse unor serii standard de teste de genotoxicitate in vitro şi in vivo, în conformitate cu ghidul stabilit. În anumite cazuri, poate fi, de asemenea, necesară testarea unuia sau mai multor metaboliţi care apar sub formă de reziduuri în produsele alimentare.3.6. Carcinogenitatea3.6.1. Decizia privind necesitatea testelor de carcinogenitate trebuie să ţină cont de rezultatele testelor de genotoxicitate, raportul dintre structură şi activităţi şi concluziile testelor sistemice de toxicitate care pot fi relevante pentru leziunile neoplazice în studii pe termen mai lung.3.6.2. Trebuie luată în considerare orice specificitate de specie care este cunoscută a mecanismului de toxicitate, precum şi orice diferenţă de metabolism între speciile utilizate pentru studii, speciile ţintă şi om.3.6.3. În cazul în care sunt necesare studii de carcinogenitate, în general sunt solicitate un studiu de doi ani pe şobolani şi un studiu de 18 luni pe şoareci. În condiţiile în care sunt oferite justificări de natură ştiinţifică adecvate, studiile de carcinogenitate pot fi efectuate doar pe o specie de rozătoare, preferabil pe şobolani.3.7. ExcepţiiDacă un produs medicinal veterinar este destinat utilizării topice, trebuie studiată absorbţia sistemică la speciile ţintă. Dacă se dovedeşte că absorbţia sistemică este nesemnificativă, se pot omite testele de toxicitate la dozele repetate, testele de toxicitate reproductivă şi testele de carcinogenitate, exceptând cazurile în care: a) în condiţiile de utilizare stabilite, este prevăzută administrarea pe cale orală a produsului medicinal veterinar; sau b) în condiţiile de utilizare stabilite, este prevăzută expunerea utilizatorului la produsul medicinal veterinar pe alte căi decât calea dermică; sau c) substanţa activă sau metaboliţii pot ajunge în produsele alimentare care provin de la animalul tratat.4. Alte cerinţe4.1. Studii speciale4.1.1. Pentru anumite grupuri de substanţe sau dacă efectele observate în timpul studiilor cu doze repetate la animale includ modificări care indică, de exemplu, o imunotoxicitate, o neurotoxicitate sau disfuncţii endocrine, sunt necesare teste suplimentare, de exemplu studii de sensibilizare sau teste de neurotoxicitate întârziată. În funcţie de natura produsului medicinal, poate fi necesară efectuarea de studii suplimentare pentru a evalua mecanismul care stă la baza efectului toxic sau a potenţialului de iritare. Astfel de studii sunt efectuate în general odată cu formula finală.4.1.2. La conceperea testelor şi la evaluarea rezultatelor acestora se iau în considerare stadiul cunoştinţelor ştiinţifice şi ghidurile stabilite.4.2. Proprietăţile microbiologice ale reziduurilor.4.2.1. Posibilele efecte asupra florei intestinale umane. Riscul microbiologic potenţial prezentat de reziduurile compuşilor antimicrobieni pentru flora intestinală umană se studiază în conformitate cu ghidurile stabilite.4.2.2. Posibilele efecte asupra microorganismelor utilizate pentru prelucrarea industrială a alimentelor. În anumite cazuri, poate fi necesară realizarea de teste pentru a stabili dacă reziduurile active din punct de vedere microbiologic pot interfera cu procesele tehnologice de prelucrare industrială a produselor alimentare.4.3. Observaţii la om.Trebuie furnizate informaţii care să indice dacă substanţele farmacologic active sunt utilizate ca produse medicinale în terapia umană; în caz afirmativ, ar trebui realizată o compilaţie cu privire la toate efectele observate la oameni, inclusiv reacţiile adverse şi la cauzele lor, în măsura în care ar putea fi importante pentru evaluarea siguranţei produsului medicinal veterinar, incluzând, după caz, rezultate ale unor studii publicate; în cazurile în care constituienţii produselor medicinale veterinare nu sunt utilizaţi sau nu mai sunt utilizaţi ca produse medicinale în terapia umană, trebuie specificate motivele pentru aceasta.4.4. Dezvoltarea rezistenţei.4.4.1. În cazul produselor medicinale veterinare, este necesară furnizarea de date privind apariţia potenţială a unor bacterii rezistente care pot afecta sănătatea umană. Mecanismul de dezvoltare a rezistenţei este deosebit de important din acest punct de vedere. În cazul în care este necesar, se propun măsuri de limitare a dezvoltării rezistenţei pentru utilizările prevăzute ale produsului medicinal veterinar.4.4.2. Rezistenţa în cadrul unei utilizări clinice a produsului medicinal se abordează în conformitate cu partea a IV-a. În cazul în care acest lucru este relevant, se face trimitere la datele care fac obiectul părţii a IV-a.5. Siguranţa utilizatorului.Această secţiune cuprinde o analiză a efectelor constatate în secţiunile anterioare şi asociază efectele respective la tipul şi amploarea expunerii umane la produsul medicinal veterinar, în vederea formulării unor avertismente adecvate adresate utilizatorilor şi a altor măsuri de gestionare a riscurilor.6. Evaluarea riscului de mediu6.1. Evaluarea riscului de mediu al produselor medicinale veterinare care nu conţin sau nu constau în organisme modificate genetic.6.1.1. Se efectuează o evaluare a riscului de mediu pentru a evalua potenţialele efecte nocive pe care utilizarea produsului medicinal veterinar le-ar putea avea asupra mediului şi pentru a identifica riscul acestor efecte. De asemenea, evaluarea identifică orice măsură de precauţie care poate fi necesară în vederea reducerii acestui risc.6.1.2. Această evaluare se desfăşoară în mod normal în două etape. Prima etapă a evaluării se efectuează întotdeauna. Detaliile privind evaluarea se furnizează în conformitate cu ghidurile acceptate. Evaluarea indică expunerea potenţială a mediului la produsul medicinal veterinar, precum şi nivelul de risc asociat unei asemenea expuneri, luând în considerare, în special, următoarele elemente: a) speciile ţintă şi utilizările propuse; b) metoda de administrare, în special măsura în care produsul medicinal veterinar va pătrunde probabil direct în sistemele de mediu; c) posibila excreţie a produsului medicinal, a substanţelor active ale acestuia sau a metaboliţilor în mediu, de către animalele tratate; persistenţa acestora în excremente; d) eliminarea produselor medicinale veterinare neutilizate sau a altor deşeuri ale acestora.6.1.3. În a doua etapă, se realizează o investigaţie o anchetă specifică a evoluţiei şi a efectelor produsului medicinal asupra ecosistemelor individuale, în conformitate cu ghidurile stabilite. Se ia în considerare nivelul de expunere al produsului medicinal veterinar la mediu şi informaţiile disponibile privind proprietăţile fizico/chimice, farmacologice şi/sau toxicologice ale substanţelor în cauză, inclusiv metaboliţii, în cazul unui risc identificat, care au fost obţinute în timpul desfăşurării celorlalte teste şi studii solicitate prin prezenta anexă.6.2. Evaluarea riscului de mediu al produselor medicinale veterinare care conţin sau constau în organisme modificate genetic.În cazul produselor medicinale veterinare care conţin sau constau în organisme modificate genetic, cererea este însoţită de documentele cerute în temeiul art. 2 şi ale Capitolului III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Capitolul IIPREZENTAREA DATELOR ŞI A DOCUMENTELOR1. Dosarul testelor de siguranţă include următoarele: a) un index al tuturor studiilor cuprinse în dosar; b) o declaraţie prin care se confirmă faptul că sunt incluse toate datele cunoscute de solicitant la momentul înaintării cererii, atât cele favorabile, cât şi cele nefavorabile; c) justificarea omisiunii oricărui tip de studiu; d) o explicaţie cu privire la includerea unui tip de studiu alternativ; e) o expunere a contribuţiei pe care un studiu anterior studiilor realizate în conformitate cu bunele practici de laborator definite în Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, o poate aduce la evaluarea generală a riscurilor.2. Fiecare raport de studiu include: a) o copie a planului studiului/a protocolului; b) o declaraţie de conformitate cu bunele practici de laborator, după caz; c) o descriere a metodelor, a aparaturii şi a materialelor utilizate; d) o descriere şi o justificare a sistemului de testare; e) o descriere a rezultatelor obţinute, suficient de detaliată pentru a permite evaluarea critică a rezultatelor independent de interpretarea lor de către autor; f) o analiză statistică a rezultatelor, dacă este cazul; g) o examinare a rezultatelor, cu comentarii privind efectele observate şi cele neobservate, precum şi orice rezultat neobişnuit; h) o descriere detaliată şi o discuţie aprofundată a rezultatelor studiului privind profilul de siguranţă al substanţei active şi a relevanţei acestuia pentru evaluarea potenţialelor riscuri prezentate de reziduuri pentru oameni.B. Teste privind reziduurile  +  Capitolul IEFECTUAREA TESTELOR1. Introducere1.1. În sensul prezentei anexe, se aplică definiţiile din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 16 iunie 2009.1.2. Scopul studierii reducerii reziduurilor din cadrul ţesuturilor comestibile sau ouă, lapte şi miere care provin de la animalele tratate este de a determina în ce condiţii şi în ce măsură reziduurile pot să persiste în produsele alimentare care provin de la aceste animale. În plus, studiile vor permite determinarea perioadei de aşteptare.1.3. Pentru produsele medicinale veterinare destinate utilizării la animalele de la care se obţin alimente, documentaţia referitoare la reziduuri trebuie să demonstreze: a) în ce măsură şi pe ce durată persistă reziduurile produsului medicinal veterinar sau metaboliţii acestuia în ţesuturile comestibile ale animalului tratat sau în laptele, ouăle şi/sau mierea obţinute de la acesta; b) faptul că, pentru prevenirea oricăror riscuri pentru sănătatea consumatorului de produse alimentare obţinute de la animalele tratate sau a dificultăţilor pentru prelucrarea industrială a produselor alimentare, este posibil să se stabilească perioade de aşteptare realiste care pot fi respectate în condiţiile concrete din zootehnie; c) faptul că metodele analitice utilizate în studiile privind reducerea reziduurilor sunt validate pentru a oferi siguranţa necesară că datele privind reziduurile sunt adecvate pentru a stabili perioada de aşteptare.2. Metabolism şi cinetica reziduurilor.2.1. Farmacocinetica - absorbţie, distribuţie, metabolism, excreţie.2.1.1. Se va prezenta un rezumat al datelor farmacocinetice care să facă trimitere la studiile farmacocinetice la speciile ţintă prezentate în partea a IV- a. Nu este necesară prezentarea întregului raport de studiu.2.1.2. Obiectivul studiilor farmacocinetice cu privire la reziduurile produselor medicinale veterinare este acela de a evalua absorbţia, distribuţia, metabolismul şi excreţia produsului medicinal la specia ţintă.2.1.3. Produsul finit sau o formulă care are caracteristici comparabile în ceea ce priveşte biodisponibilitatea ca produs finit este administrată speciei ţintă în doza maximă recomandată.2.1.4. Având în vedere metoda de administrare, trebuie descrisă detaliat măsura absorbţiei produsului medicinal veterinar. Dacă se demonstrează că absorbţia sistemică a produselor medicinale veterinare pentru aplicare topică este nesemnificativă, nu sunt necesare alte studii.2.1.5. Este descrisă distribuţia produsului medicinal veterinar la specia ţintă; sunt luate în considerare posibilitatea fixării de proteinele plasmatice sau pătrunderea în lapte sau ouă şi acumularea de compuşi lipofili.2.1.6. Sunt descrise căile de excreţie a produsului medicinal de la specia ţintă. Se identifică şi se caracterizează principalii metaboliţi.2.2. Reducerea reziduurilor2.2.1. Obiectivul studiilor, care măsoară viteza cu care sunt eliminate reziduurile din specia ţintă după ultima administrare a produsului medicinal veterinar este acela de a permite stabilirea perioadelor de aşteptare.2.2.2. La diferite intervale, după ce animalul utilizat pentru testare a primit ultima doză de produs medicinal veterinar, se determină cantităţile de reziduuri prezente prin metode analitice validate; se specifică procedurile tehnice, fiabilitatea şi sensibilitatea metodelor utilizate.3. Metoda analitică de testare a reziduurilor3.1. Metodele analitice utilizate în studiile de reducere a reziduurilor şi validarea acestora sunt descrise în detaliu.3.2. Se descriu următoarele caracteristici: a) specificitatea; b) exactitatea; c) precizia; d) limita de detecţie; e) limita de cuantificare; f) practicabilitatea şi aplicabilitatea în condiţii obişnuite de laborator; g) susceptibilitatea la interferenţă; h) stabilitatea reziduurilor găsite.3.3. Caracterul adecvat al metodei analitice propuse se analizează prin prisma cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice disponibile la momentul depunerii cererii.3.4. Metoda analitică se prezintă într-un format convenit la nivel internaţional.  +  Capitolul IIPREZENTAREA DATELOR ŞI A DOCUMENTELOR1. Identificarea produsului medicinal1.1. Se va asigura identificarea produsului medicinal veterinar utilizat în cadrul testării, inclusiv: a) compoziţia; b) rezultatele testelor fizico-chimice - concentraţie şi puritate - pentru loturile relevante; c) identificarea lotului; d) relaţia cu produsul finit; e) activitatea specifică şi puritatea radiochimică a substanţelor etichetate; f) poziţia în moleculă a atomilor marcaţi.1.2. Dosarul testelor privind reziduurile include: a) un index al tuturor studiilor cuprinse în dosar; b) o declaraţie prin care se confirmă faptul că sunt incluse toate datele cunoscute de solicitant la momentul înaintării cererii, atât cele favorabile, cât şi cele nefavorabile; c) justificarea omiterii oricărui tip de studiu; d) o explicaţie cu privire la includerea unui tip de studiu alternativ; e) o analiză a contribuţiei pe care oricare dintre testele efectuate anterior celor realizate conform bunei practici de laborator o poate avea la evaluarea globală a riscurilor; f) o propunere privind perioada de aşteptare.1.3. Fiecare raport de studiu include: a) o copie a planului studiului/a protocolului; b) o declaraţie de conformitate cu bunele practici de laborator, după caz; c) o descriere a metodelor, a aparaturii şi a materialelor utilizate; d) o descriere a rezultatelor obţinute, suficient de detaliată pentru a permite evaluarea critică a rezultatelor independent de interpretarea lor de către autor; e) o analiză statistică a rezultatelor, dacă este cazul; f) descrierea rezultatelor; g) o analiză obiectivă a rezultatelor obţinute şi propuneri privind perioadele de aşteptare necesare pentru a garanta că în alimentele obţinute din animalele tratate nu este prezent niciun reziduu care ar putea constitui un pericol pentru consumatori.  +  Partea a IV-a TESTE PRECLINICE ŞI STUDII CLINICEDatele şi documentele care se anexează la cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare conform art. 12 alin. (5) lit. j) din norma sanitară veterinară se prezintă în conformitate cu cerinţele de mai jos.  +  Capitolul ICERINŢE PRECLINICETestele preclinice sunt necesare pentru a stabili acţiunea farmacologică şi toleranţa produsului medicinal veterinar.A. FarmacologieA.1 . Farmacodinamie1. Sunt caracterizate efectele farmacodinamice ale substanţei/substanţelor active incluse în produsul medicinal veterinar.2. În primul rând, trebuie descrise mecanismul de acţiune şi efectele farmacologice pe care se bazează aplicarea practică recomandată. Rezultatele se exprimă sub formă cantitativă, utilizând, de exemplu, curbele doză-efect, curbele timp-efect etc. şi, oriunde este posibil, în comparaţie cu o substanţă a cărei acţiune terapeutică este bine cunoscută. În cazul în care se revendică o eficacitate superioară pentru o substanţă activă, se demonstrează diferenţa şi se arată că aceasta este semnificativă din punct de vedere statistic.3. În al doilea rând, se furnizează o evaluare farmacologică globală a substanţei active, care să se refere, în mod special, la posibilitatea manifestării unor efecte farmacologice secundare. În general, se studiază potenţialele efecte avute asupra principalelor funcţii fiziologice.4. Se identifică orice efect potenţial al altor caracteristici ale produsului medicinal, precum calea de administrare sau formula, asupra acţiunii farmacologice a substanţei active.5. În cazul în care doza recomandată se apropie de o valoare susceptibilă de a provoca reacţii adverse, studiile se intensifică.6. Se efectuează o descriere amănunţită a metodelor experimentale, cu excepţia cazului în care acestea sunt metode standard, astfel încât să fie posibilă reproducerea acestora, iar investigatorul stabileşte validitatea acestora. Rezultatele experimentale se prezintă în mod clar, iar pentru anumite tipuri de teste se apreciază importanţa statistică a acestora.7. De asemenea, se studiază orice modificare cantitativă a răspunsurilor obţinute în urma administrării repetate a substanţei, cu excepţia cazului în care există motive întemeiate să se procedeze altfel.8. Combinaţiile fixe pot rezulta fie din premise de ordin farmacologic, fie din indicaţiile clinice. În primul caz, studiul farmacodinamic şi/sau farmacocinetic evidenţiază acele interacţiuni care ar putea crea o combinaţie valoroasă în întrebuinţarea clinică. În al doilea caz, dacă justificarea ştiinţifică a combinaţiei de produse medicinale veterinare se obţine prin experimentare clinică, studiul stabileşte dacă este posibilă demonstrarea efectelor anticipate ale combinaţiei asupra animalelor şi se cercetează, cel puţin, importanţa oricăror reacţii adverse potenţiale. În cazul în care o combinaţie include o substanţă activă nouă, aceasta din urmă trebuie să fi fost în prealabil studiată în profunzime.A.2 . Dezvoltarea rezistenţei1. În cazul în care acest lucru este relevant, datele privind posibilitatea apariţiei unor organisme rezistente relevante din punct de vedere clinic sunt necesare pentru produse medicinale veterinare. Mecanismele de dezvoltare a rezistenţei sunt deosebit de importante din acest punct de vedere. Solicitantul propune măsuri de limitare a dezvoltării rezistenţei pentru utilizările prevăzute ale produsului medicinal veterinar.2. În cazul în care acest lucru este relevant, se face trimitere la datele care fac obiectul părţii a III-a.A.3 . Farmacocinetică1. Datele farmacocinetice de bază referitoare la o substanţă activă nouă sunt solicitate în contextul evaluării siguranţei clinice şi a eficacităţii produsului medicinal veterinar.2. Obiectivele studiilor farmacocinetice asupra speciilor ţintă de animale pot fi clasificate în trei categorii principale: a) farmacocinetică descriptivă care permite stabilirea parametrilor de bază; b) utilizarea acestor parametri pentru studierea relaţiilor dintre regimul de administrare, concentraţia în plasmă şi în ţesuturi de-a lungul timpului şi efectele farmacologice, terapeutice sau toxice; c) după caz, compararea cineticii dintre diversele specii ţintă şi examinarea eventualelor diferenţe dintre specii, care au un impact asupra siguranţei specia ţintă şi asupra eficacităţii produsului medicinal veterinar.3. În cazul speciilor ţintă, sunt necesare, de regulă, studii farmacocinetice în completarea studiilor farmacodinamice pentru a sprijini stabilirea regimului de administrare eficace (calea şi locul de administrare, doza, intervalul de administrare a dozelor, numărul de administrări etc.). Se poate dovedi necesară efectuarea unor studii farmacocinetice suplimentare pentru a stabili regimurile de administrare, în funcţie de anumite variabile ale populaţiei.4. În cazul în care au fost incluse studii farmacocinetice în partea a III-a, se pot face trimiteri la acestea.5. Pentru noile combinaţii de substanţe cunoscute care au fost studiate conform dispoziţiilor din prezenta anexă, studiile farmacocinetice ale combinaţiei fixe nu sunt necesare dacă se poate demonstra că administrarea acestor substanţe active în combinaţie fixă nu le modifică proprietăţile farmacocinetice.6. Pentru a se stabili bioechivalenţa, se realizează studii adecvate ale biodisponibilităţii: a) atunci când se compară o nouă formulă a unui produs medicinal veterinar cu cea existentă; b) atunci când este necesar în vederea comparării unei noi metode sau căi de administrare cu una stabilită.B. Toleranţa la specia ţintăSe examinează toleranţa locală şi cea sistemică a produsului medicinal veterinar la specia/speciile ţintă. Scopul acestor studii este de a caracteriza simptomele de intoleranţă şi de a stabili o marjă adecvată de siguranţă prin utilizarea căii/căilor de administrare recomandate. Acest scop poate fi atins prin creşterea dozei terapeutice şi/sau a duratei tratamentului. Raportul privind aceste studii cuprinde cât mai multe detalii posibile referitoare la efectele farmacologice preconizate şi la toate reacţiile adverse anticipate.  +  Capitolul IICERINŢE CLINICE1. Principii generale1.1. Obiectivul studiilor clinice este acela de a demonstra sau de a confirma efectul produsului medicinal veterinar după administrarea acestuia conform regimului de administrare recomandat şi prin calea de administrare recomandată şi de a specifica indicaţiile şi contraindicaţiile acestuia în funcţie de specie, vârstă, rasă şi sex, instrucţiunile de utilizare, precum şi eventualele reacţii adverse pe care le-ar putea avea.1.2. Datele experimentale sunt confirmate de datele obţinute în condiţii normale de utilizare.1.3. În lipsa unei justificări, studiile clinice se realizează pe animale de control prin studii clinice controlate. Rezultatele obţinute privind eficacitatea trebuie să fie comparate cu cele obţinute la speciile ţintă de animale cărora le-a fost administrat un produs medicinal veterinar autorizat în Comunitate pentru aceleaşi indicaţii de utilizare la aceleaşi specii ţintă sau cărora li s-a administrat un tratament cu placebo sau niciun fel de tratament. Se raportează toate rezultatele obţinute, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative.1.4. În afara cazului în care se furnizează o justificare a folosirii unor alte principii, la redactarea protocolului, la analiza şi evaluarea studiilor clinice se utilizează principii statistice stabilite.1.5. În cazul unui produs medicinal veterinar destinat în principal utilizării în scopul optimizării randamentului, se acordă o atenţie deosebită: a) randamentului produselor de origine animală; b) calităţii produselor de origine animală - calităţi organoleptice, nutriţionale, igienice şi tehnologice; c) eficacităţii nutriţionale şi creşterii speciei ţintă de animale; d) stării generale de sănătate a speciei ţintă.2. Desfăşurarea studiilor clinice2.1. Toate studiile clinice veterinare sunt efectuate în conformitate cu un protocol detaliat al studiului.2.2. Studiile clinice efectuate pe teren se desfăşoară în conformitate cu principiile stabilite ale bunelor practici clinice, cu excepţia cazului în care sunt furnizate justificări de a proceda într-un alt mod.2.3. Înainte de începerea oricărui studiu efectuat pe teren, trebuie obţinut şi documentat consimţământul în cunoştinţă de cauză al proprietarului animalelor care urmează să fie utilizate pentru teste. În special, proprietarul animalelor este informat în scris cu privire la consecinţele participării la studiu pentru eliminarea ulterioară a animalelor tratate sau pentru obţinerea de produse alimentare de la animalele tratate. O copie a acestei notificări, contrasemnată şi datată de proprietarul animalelor, se include în documentaţia aferentă studiului.2.4. Exceptând cazurile în care studiul efectuat pe teren se realizează după metoda oarbă, dispoziţiile art. 59, 60 şi 61 din norma sanitară veterinară se aplică prin analogie cu etichetarea formulelor destinate utilizării în studiile veterinare efectuate pe teren. În toate cazurile, pe etichetă figurează, proeminent şi care nu poate fi şters, menţiunea "numai pentru uz în studii veterinare efectuate pe teren".  +  Capitolul IIIDATE ŞI DOCUMENTEDosarul privind eficacitatea include toată documentaţia preclinică şi clinică şi/sau rezultatele testelor şi ale studiilor, indiferent dacă acestea sunt în favoarea sau în defavoarea produsului medicinal veterinar, pentru a permite o evaluare globală obiectivă a raportului risc/beneficii cu privire la produsul medicinal veterinar în cauză.1. Rezultatele testelor preclinice1.1. Ori de câte ori este posibil, sunt furnizate date privind rezultatele: a) testelor care demonstrează acţiunile farmacologice; b) testelor care demonstrează mecanismele farmacodinamice care stau la baza efectului terapeutic; c) testelor care demonstrează profilul farmacocinetic principal; d) testelor care demonstrează siguranţa animalului ţintă; e) testelor de investigare a rezistenţei.1.2. Dacă pe parcursul testelor survin rezultate neaşteptate, acestea trebuie prezentate pe larg. În plus, în toate testele preclinice trebuie furnizate următoarele informaţii: a) un rezumat; b) un protocol experimental detaliat care cuprinde o descriere a metodelor, a aparaturii şi a materialelor utilizate, detalii cu privire la specia, vârsta, greutatea, sexul, numărul, rasa sau specia animalelor, identificarea animalelor, doza, calea şi programul de administrare; c) o analiză statistică a rezultatelor, dacă este relevantă; d) o analiză obiectivă a rezultatelor obţinute, care să permită formularea de concluzii cu privire la siguranţa şi eficacitatea produsului medicinal veterinar.Omiterea totală sau parţială a oricăreia dintre aceste date trebuie justificată.2. Rezultatele studiilor clinice2.1. Toate datele sunt prezentate de fiecare dintre investigatori implicaţi prin intermediul unor fişe de observaţii separate, în cazul tratamentului individual, şi al unor fişe de observaţii colective, în cazul tratamentului colectiv.2.2. Datele sunt prezentate sub forma următoare: a) numele, adresa, funcţia şi calificările investigatorului responsabil; b) locul şi data tratamentului; numele şi adresa proprietarului animalelor; c) detalii privind protocolul de studiu clinic, care cuprinde o descriere a metodelor utilizate, inclusiv a metodelor aleatorii, detalii privind, de exemplu, calea de administrare, modul de administrare, doza, identificarea animalelor care au făcut obiectul studiului, specia, rasa, vârsta, greutatea, sexul, starea fiziologică; d) metoda de creştere şi hrănire a animalelor, precizându-se compoziţia hranei acestora şi natura şi cantitatea tuturor aditivilor din hrana animalelor; e) un studiu de caz cât mai complet posibil, care să includă apariţia şi evoluţia eventualelor boli intercurente; f) diagnosticul şi mijloacele utilizate pentru stabilirea acestuia; g) semnele clinice, dacă este posibil, în funcţie de criterii convenţionale; h) identificarea precisă a formulei produsului medicinal veterinar utilizat în cadrul studiului clinic şi rezultatele testelor fizico-chimice pentru loturile relevante; i) dozajul produsului medicinal veterinar, metoda, calea şi frecvenţa de administrare şi, după caz, precauţiile care trebuie urmate pe parcursul administrării, durata injecţiei etc.; j) durata tratamentului şi a perioadei de observaţie ulterioară; k) toate detaliile privind alte produse medicinale veterinare care au fost administrate în perioada examinării fie înainte, fie simultan cu produsul testat şi, în acest ultim caz, detalii privind eventualele interacţiuni observate; l) toate rezultatele studiilor clinice, descrise în totalitate pe baza criteriilor de eficacitate şi a punctelor de control specificate în protocolul studiului clinic şi incluzând rezultatele analizelor statistice, dacă acest lucru este adecvat; m) toate datele legate de orice efecte neintenţionate, indiferent dacă sunt vătămătoare sau nu, şi de măsurile luate în consecinţă; dacă este posibil, se studiază legătura cauză-efect; n) efectul asupra randamentului animalelor, dacă acest lucru este relevant; o) efectele asupra calităţii alimentelor obţinute de la animalele tratate, mai ales în cazul produselor medicinale veterinare destinate utilizării în scopul optimizării randamentului; p) câte o concluzie privind siguranţa şi eficacitatea pentru fiecare caz în parte sau o concluzie rezumativă privind frecvenţa sau alte variabile adecvate, în cazul tratamentelor colective specifice; omiterea unuia sau mai multora dintre elementele menţionate la lit. a) - p) trebuie justificată.2.3. Deţinătorul autorizaţiei de comercializare ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că documentele originale, care au stat la baza datelor furnizate, sunt păstrate timp de cel puţin cinci ani de la data la care produsul medicinal veterinar nu mai este autorizat.2.4. Pentru fiecare studiu clinic, observaţiile clinice se rezumă într-un sinopsis al studiilor şi al rezultatelor acestora, indicându-se, în special: a) numărul de animale de control şi de animale tratate în cadrul testului, fie individual, fie colectiv, cu o clasificare în funcţie de specie, rasă, vârstă şi sex; b) numărul animalelor retrase prematur din studiu şi motivele acestei retrageri; c) în cazul animalelor de control, dacă acestea:(i) nu au primit niciun tratament; sau(ii) le-a fost administrat placebo; sau(iii) le-a fost administrat un alt produs medicinal veterinar autorizat în Comunitate cu aceleaşi indicaţii de utilizare la aceeaşi specie ţintă de animale; sau(iv) le-a fost administrată aceeaşi substanţă activă cu cea care face obiectul studiului, sub o altă formulă sau pe o altă cale de administrare; d) frecvenţa reacţiilor adverse observate; e) observaţii referitoare la efectul asupra randamentului animalelor, după caz; f) detalii privind animalele care au făcut obiectul testului şi care pot fi supuse unui risc mai ridicat din cauza vârstei, a modului de creştere sau alimentare sau a scopului pentru care sunt crescute sau a căror stare fiziologică sau patologică necesită o atenţie specială; g) o evaluare statistică a rezultatelor.2.5. În final, investigatorul formulează concluzii generale privind eficacitatea şi siguranţa produsului medicinal veterinar în cadrul condiţiilor de utilizare propuse şi, în mod special, precizează orice informaţii referitoare la indicaţii şi contraindicaţii, dozaj şi durata medie a tratamentului şi, după caz, la eventualele interacţiuni observate cu alte produse medicinale veterinare sau aditivi din hrana animalelor, precum şi orice precauţii speciale care trebuie luate în timpul tratamentului, precum şi simptomele clinice ale supradozării, atunci când acestea sunt observate.2.6. Pentru produsele în combinaţie fixă, investigatorul formulează concluzii şi cu privire la siguranţa şi la eficacitatea produsului medicinal veterinar în comparaţie cu administrarea separată a substanţelor active implicate.  +  Titlul II CERINŢE PRIVIND PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE IMUNOLOGICEFără a aduce atingere cerinţelor specifice prevăzute de legislaţia comunitară pentru combaterea şi eradicarea anumitor boli infecţioase ale animalelor, următoarele cerinţe se aplică produselor medicinale veterinare imunologice, cu excepţia cazurilor în care produsele medicinale respective sunt destinate utilizării la anumite specii de animale sau conform anumitor indicaţii specifice definite la titlul III şi în ghidurile relevante.  +  Partea I REZUMATUL DOSARULUIA. INFORMAŢII ADMINISTRATIVE1. Produsul medicinal veterinar imunologic care constituie obiectul cererii se identifică prin denumirea acestuia şi denumirea substanţelor active, împreună cu activitatea biologică, potenţa sau titrul, forma farmaceutică, calea şi, după caz, metoda de administrare şi o descriere a prezentării comerciale finale a produsului medicinal, inclusiv prin ambalaj, etichetă şi prospectul însoţitor. Diluanţii pot fi ambalaţi împreună cu flacoanele de vaccin sau separat.2. Informaţiile referitoare la diluanţii care sunt necesari pentru prepararea vaccinului final sunt incluse în dosar. Un produs medicinal veterinar imunologic este considerat drept un singur produs medicinal chiar şi în cazul în care sunt necesari mai mulţi diluanţi pentru obţinerea unor diferite preparate pe baza produsului finit, care pot fi administrate pe căi diferite sau prin metode diferite.3. Se prezintă numele şi adresa solicitantului, împreună cu numele şi adresele fabricantului şi ale sediilor implicate în diferite etape de fabricaţie şi control, inclusiv cele ale fabricantului produsului finit şi ale fabricantului/fabricanţilor substanţei/substanţelor active, şi, dacă este relevant, numele şi adresa importatorului.4. Solicitantul specifică numărul şi titlurile volumelor documentaţiei prezentate în sprijinul cererii şi indică mostrele prezentate, dacă acestea există.5. La informaţiile administrative se anexează copii ale documentelor care atestă că fabricantul este autorizat să producă produse medicinale veterinare imunologice, aşa cum este prevăzut la art. 47 din norma sanitară veterinară. În plus, se furnizează o listă a organismelor implicate în spaţiul de producţie.6. Solicitantul furnizează o listă a ţărilor în care a fost obţinută o autorizaţie şi o listă a ţărilor în care a fost transmisă o cerere sau în care a fost refuzată cererea.B. REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI MEDICINAL, ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL ÎNSOŢITOR1. Solicitantul propune un rezumat al caracteristicilor produsului medicinal, în conformitate cu art. 18 din norma sanitară veterinară.2. Se prezintă o propunere de text pentru eticheta de pe ambalajul primar şi cea de pe ambalajul secundar, în conformitate cu titlul V din norma sanitară veterinară, împreună cu un prospect însoţitor, în cazul în care acesta este cerut în temeiul art. 65 din norma sanitară veterinară. În plus, solicitantul furnizează una sau mai multe mostre sau machete ale prezentărilor finale ale produsului medicinal veterinar, în cel puţin una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene; macheta poate fi furnizată în alb şi negru şi pe suport electronic, în cazul în care a fost obţinut în acest sens acordul prealabil din partea autorităţii competente.C. REZUMATUL DETALIAT ŞI REZUMATUL ASPECTELOR CRITICE1. Fiecare rezumat detaliat sau rezumat al aspectelor critice menţionate la art. 12 alin. (6) din norma sanitară veterinară se redactează prin prisma cunoştinţelor ştiinţifice disponibile la momentul depunerii cererii. Aceste rezumate conţin o evaluare a diverselor teste şi studii efectuate, care constituie dosarul autorizaţiei de comercializare şi se referă la toate aspectele relevante pentru evaluarea calităţii, a siguranţei şi a eficacităţii produsului medicinal veterinar imunologic. Acestea prezintă detalii privind rezultatele testelor şi ale studiilor incluse la dosar, precum şi trimiteri bibliografice precise.2. Toate datele importante se prezintă pe scurt într-o anexă la rezumatul detaliat şi la cel al aspectelor critice, redactat, ori de câte ori este posibil, sub formă de tabele sau grafice. Rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice fac trimiteri precise la informaţiile cuprinse în documentaţia principală.3. Rezumatul detaliat şi cel al aspectelor critice sunt semnate şi datate şi se anexează la acestea informaţii privind educaţia, pregătirea şi experienţa profesională ale autorului acestora. Se declară relaţiile profesionale ale autorului cu solicitantul.  +  Partea a II-a INFORMAŢII CHIMICE, FARMACEUTICE ŞI BIOLOGICE/MICROBIOLOGICE (CALITATE)Toate metodele de testare vor îndeplini criteriile necesare pentru analiza şi controlul calităţii materiilor prime şi ale produsului finit şi vor fi validate. Se prezintă rezultatele studiilor de validare. Se descrie detaliat orice aparat sau echipament special care se poate utiliza şi, dacă este posibil, se prezintă şi o schemă a acestuia. Se prezintă formulele reactivilor de laborator, după caz, pentru fiecare metodă de fabricaţie.Pentru metodele de testare incluse în Farmacopeea europeană sau în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, descrierea mai sus menţionată se poate înlocui printr-o trimitere detaliată la farmacopeea în cauză.În cazul în care sunt disponibile, se utilizează materialele de referinţă chimice şi biologice din Farmacopeea europeană. În cazul în care sunt utilizate alte materiale şi standarde de referinţă, acestea se identifică şi se descriu detaliat.A. DATE CALITATIVE ŞI CANTITATIVE ALE CONSTITUENŢILOR1. Date calitative.Datele calitative ale tuturor constituenţilor produsului medicinal veterinar imunologic reprezintă descrierea următoarelor: a) substanţele active; b) constituenţii adjuvanţilor; c) constituenţii excipienţilor, indiferent de natura lor sau de cantitatea utilizată, inclusiv conservanţii, stabilizatorii, emulgatorii, coloranţii, substanţele aromatizante, substanţele aromatice, marcatorii etc.; d) constituenţii formei farmaceutice administrate animalelor.La aceste date se adaugă orice alte date relevante referitoare la recipient şi, după caz, la modul de închidere a acestuia, împreună cu detalii privind dispozitivele cu ajutorul cărora se utilizează sau se administrează produsele medicinale veterinare imunologice şi care se livrează împreună cu produsul. În cazul în care dispozitivul nu se livrează împreună cu produsul medicinal veterinar imunologic, se furnizează informaţii relevante privind dispozitivul, în cazul în care acestea sunt necesare în vederea evaluării produsului medicinal veterinar.2. Terminologie uzuală.Terminologia uzuală care trebuie folosită la descrierea constituenţilor produselor medicinale veterinare imunologice reprezintă, fără a aduce atingere prevederilor art. 12 alin. (5) lit. c) din norma sanitară veterinară: a) pentru substanţele care apar în Farmacopeea europeană sau, dacă nu, în farmacopeea unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene, titlul principal al monografiei în cauză, cu trimitere la farmacopeea respectivă; b) pentru alte substanţe, denumirea internaţională nebrevetată recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la care se poate adăuga altă denumire nebrevetată sau, în lipsa acestora, denumirea ştiinţifică exactă; substanţele care nu au o denumire internaţională nebrevetată sau o denumire ştiinţifică exactă se descriu prin declararea modului de preparare a acestora şi a materiilor prime din care sunt preparate, la care se adaugă, după caz, orice alte detalii relevante; c) pentru coloranţi, desemnarea prin codul "E", care le este atribuit în Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 728/2003.3. Date cantitative3.1. Pentru a furniza datele cantitative privind substanţele active ale unui produs medicinal veterinar imunologic, este necesar să se specifice, ori de câte ori este posibil, numărul organismelor, conţinutul de proteina specifică, masa, numărul de unităţi internaţionale sau de unităţi de activitate biologică, fie pe unitate de doză, fie pe volum, şi luându-se în considerare adjuvantul şi constituenţii excipienţilor, masa sau volumul fiecăruia dintre aceştia, avându-se în vedere detaliile prevăzute la secţiunea B.3.2. Dacă a fost definită o unitate internaţională de activitate biologică, aceasta va fi utilizată.3.3. Unităţile de activitate biologică pentru care nu există date publicate se exprimă astfel încât să ofere informaţii clare cu privire la activitatea ingredientelor, de exemplu, precizându-se efectul imunologic pe care se bazează metoda de stabilire a dozei.4. Prepararea produsului medicinalSe oferă o explicaţie cu privire la compoziţie, componente şi recipiente, explicaţie susţinută cu date ştiinţifice referitoare la prepararea produsului medicinal. Trebuie să se declare supradozarea la fabricaţie şi să se prezinte justificarea acesteia.B. DESCRIEREA METODEI DE FABRICAŢIEDescrierea metodei de fabricaţie anexată la cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare în temeiul art. 12 alin. (5) lit. d) din norma sanitară veterinară se redactează astfel încât să ofere o descriere corespunzătoare a naturii operaţiilor utilizate. În acest sens, descrierea include cel puţin următoarele: a) diferitele etape de fabricaţie, inclusiv procedurile de producere a antigenului şi de purificare, astfel încât să se poată aprecia reproductibilitatea procedurii de fabricaţie şi riscurile efectelor adverse ale produsului finit, cum ar fi contaminarea microbiologică; se demonstrează validarea etapelor cheie ale procesului de fabricaţie, precum şi validarea procesului de fabricaţie în ansamblu, prin furnizarea rezultatelor obţinute pentru 3 loturi succesive prin utilizarea metodei descrise; b) pentru fabricaţia continuă, toate detaliile referitoare la măsurile de precauţie luate pentru asigurarea omogenităţii şi constanţei fiecărui lot de produs finit; c) o listă a substanţelor şi a etapelor adecvate în care acestea au fost utilizate, inclusiv pentru substanţele care nu se pot recupera în cursul fabricaţiei; d) detalii privind amestecul, cu date cantitative referitoare la toate substanţele utilizate; e) definirea etapelor din procesul de fabricaţie în care sunt prelevate probe pentru controalele de pe parcursul fabricaţiei.C. PRODUCŢIA ŞI CONTROLUL MATERIILOR PRIMEÎn sensul prezentei secţiuni, materiile prime reprezintă toate componentele utilizate la producerea produsului medicinal veterinar imunologic. Mediile de cultură care sunt formate din mai multe componente utilizate pentru producţia substanţei active se consideră a fi o singură materie primă. Cu toate acestea, se prezintă compoziţia calitativă şi cantitativă a oricărui mediu de cultură în măsura în care autorităţile consideră că aceste informaţii sunt relevante pentru calitatea produsului finit, precum şi eventualele riscuri asociate. În cazul în care sunt utilizate la prepararea acestor medii de cultură materii de origine animală, trebuie specificate specia animalelor respective şi ţesutul utilizat.Dosarul include specificaţiile, informaţiile privind testele care trebuie efectuate pentru controlul calităţii tuturor loturilor de materii prime şi rezultatele pentru un lot din toate componentele utilizate şi se transmite în conformitate cu dispoziţiile cuprinse mai jos.1. Materiile prime prezentate în farmacopei1.1. Monografiile Farmacopeii europene se aplică tuturor materiilor prime care sunt prezentate în aceasta.1.2. În privinţa altor substanţe, fiecare stat membru al Uniunii Europene poate solicita consultarea propriei farmacopei naţionale pentru produsele medicinale fabricate pe teritoriul său.1.3. Constituenţii care îndeplinesc condiţiile din Farmacopeea europeană sau din farmacopeea unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene pot fi consideraţi conformi cu art. 12 alin. (5) lit. i) din norma sanitară veterinară. În acest caz, descrierea metodelor de analiză se poate înlocui cu o trimitere detaliată la farmacopeea în cauză.1.4. Coloranţii trebuie să îndeplinească, în toate cazurile, cerinţele prevăzute în Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului 728/2003.1.5. Controalele de rutină efectuate pentru fiecare lot de materii prime trebuie să fie conforme cu declaraţiile din cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare. În cazul în care se utilizează alte controale decât cele menţionate în farmacopee, trebuie furnizate dovezile îndeplinirii de către materiile prime respective a condiţiilor de calitate prevăzute în farmacopee.1.6. În cazurile în care o specificaţie sau alte dispoziţii dintr-o monografie a Farmacopeii europene sau din farmacopeea naţională a unui stat membru al Uniunii Europene pot să fie insuficiente pentru asigurarea calităţii substanţei, autorităţile competente pot solicita specificaţii mai detaliate. Presupusa insuficienţă este raportată autorităţilor care răspund de farmacopeea în cauză.1.7. În cazurile în care o materie primă nu este descrisă nici în Farmacopeea europeană, nici în farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, se poate accepta şi conformitatea cu o monografie din farmacopeea unei ţări terţe; în aceste cazuri, solicitantul prezintă o copie a monografiei, la care adaugă, în cazul în care este necesar, validarea metodelor de testare conţinute în monografie şi, după caz, o traducere a acestora.1.8. În cazul în care sunt utilizate materiile prime de origine animală, acestea sunt conforme cu monografiile relevante, inclusiv cu monografiile generale şi cu capitolele generale din Farmacopeea europeană. Testele şi controalele efectuate trebuie să corespundă materiilor prime.1.9. Solicitantul furnizează documentaţia în vederea demonstrării faptului că materiile prime şi procesul de fabricaţie a produsului medicinal veterinar se conformează cerinţelor prevăzute în ghidul privind reducerea riscului de transmitere a agenţilor encefalopatiei spongiforme la animale prin intermediul produselor medicinale de uz uman şi veterinar, precum şi cerinţelor prevăzute în monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană. Certificatele de conformitate emise de Directoratul European pentru Calitatea Produselor Medicinale, împreună cu trimiterile la monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană, pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea.2. Materiile prime care nu figurează într-o farmacopee2.1. Materiile prime de origine biologică.Descrierea este prezentată sub forma unei monografii.2.1.1. Oricând este posibil, producţia vaccinului trebuie să se bazeze pe existenţa unui sistem de loturi de tulpini şi pe bănci de celule stabilizate. Pentru fabricaţia produselor medicinale veterinare imunologice care constau în seruri, se indică originea, starea generală a sănătăţii şi starea imunologică a animalelor producătoare şi se utilizează amestecuri definite de materiale sursă.2.1.2. Se face o descriere a originii, inclusiv a regiunii geografice, şi a istoricului materiilor prime şi se documentează. Pentru materiile prime obţinute prin ingineria genetică, aceste informaţii includ detalii, cum ar fi descrierea celulelor sursă sau a tulpinilor, crearea vectorului de expresie - denumire, origine, funcţia repliconului, agentul/agenţii de reglare a promotorului şi alte elemente de reglare, controlul secvenţei de ADN sau ARN efectiv inserate, secvenţele oligonucleotidice ale plasmidelor vector din celule, plasmida utilizată pentru cotransfecţie, genele adăugate sau eliminate, proprietăţile biologice ale structurii finale şi ale genelor exprimate, numărul de copii şi stabilitatea genetică.2.1.3. Sistemul de loturi de tulpini, inclusiv băncile de celule şi serul brut pentru producţia de antiser, este supus testelor de identificare şi testelor pentru agenţii externi.2.1.4. Sunt prezentate informaţii cu privire la toate substanţele de origine biologică întrebuinţate în oricare dintre etapele procesului de producţie. Aceste informaţii includ următoarele: a) detalii cu privire la sursa materialelor; b) detalii cu privire la toate procesele de prelucrare, purificare şi inactivare aplicate, cu informaţii privind validarea acestor procese şi controalele de pe parcursul producţiei; c) detalii privind toate testele de contaminare efectuate pe fiecare lot de substanţă.2.1.5. Dacă se constată sau se presupune prezenţa unor agenţi externi, materialul corespunzător este îndepărtat sau se utilizează, în circumstanţe excepţionale, numai dacă prelucrarea ulterioară a produsului medicinal asigură eliminarea şi/sau inactivarea acestora; eliminarea şi/sau inactivarea acestor agenţi externi trebuie demonstrată.2.1.6. Când se utilizează bănci de celule, se atestă menţinerea caracteristicilor celulare neschimbate până la nivelul cel mai înalt de pasare utilizat pentru fabricaţie.2.1.7. Pentru vaccinurile atenuate vii, stabilitatea caracteristicilor de atenuare trebuie să fie demonstrată pe loturile de tulpini.2.1.8. Se furnizează documentaţie în vederea demonstrării faptului că sistemul de loturi de tulpini, celulele, loturile de ser şi alte materiale provenite de la speciile de animale relevante pentru transmiterea encefalopatiei spongiforme transmisibile se conformează cerinţelor prevăzute în ghidul privind reducerea riscului de transmitere a agenţilor encefalopatiei spongiforme la animale prin intermediul produselor medicinale de uz uman şi veterinar, precum şi cerinţelor prevăzute în monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană. Certificatele de conformitate emise de Directoratul European pentru Calitatea Produselor Medicinale, împreună cu trimiterile la monografia corespunzătoare din Farmacopeea europeană, pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea.2.1.9. Dacă este necesar, sunt prezentate probe ale materiilor prime de origine biologică sau ale reagenţilor utilizaţi în procedurile de testare, pentru a permite autorităţii competente să ia măsurile necesare pentru realizarea de teste de control.2.2. Materiile prime de origine nonbiologică. Descrierea este prezentată sub forma unei monografii, cu următoarele date: a) denumirea materiei prime, care îndeplineşte cerinţele prevăzute la secţiunea A pct. 2, la care se adaugă orice sinonime comerciale sau ştiinţifice; b) descrierea materiei prime, într-o formă similară celei utilizate în articolele descriptive din Farmacopeea europeană; c) funcţia materiei prime; d) metodele de identificare; e) toate precauţiile speciale care ar putea să fie necesare în timpul depozitării materiei prime, dacă este necesar, se indică valabilitatea acesteia.D. TESTELE DE CONTROL PE PARCURSUL PROCESULUI DE FABRICAŢIE1. În dosar se includ date privind controalele care sunt efectuate asupra produselor intermediare în vederea verificării constanţei procesului de fabricaţie şi a produsului finit.2. Pentru vaccinurile inactivate sau detoxificate, inactivarea sau detoxifierea se testează în fiecare etapă a producţiei, cât mai rapid posibil după încheierea procesului de inactivare sau detoxifierea şi după neutralizare, dacă aceasta are loc, dar înaintea următoarei etape de producţie.E. TESTELE DE CONTROL AL PRODUSULUI FINITPentru toate testele, descrierea tehnicilor de analiză a produsului finit cuprinde detalii suficient de precise pentru evaluarea calităţii.Dosarul include date privind testele de control asupra produsului finit. Dacă există monografii adecvate, când se utilizează alte proceduri de testare şi valori-limită decât cele menţionate în monografiile din Farmacopeea europeană sau, în absenţa acesteia, din farmacopeea unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie prezentată dovada că produsul finit îndeplineşte condiţiile de calitate din acea farmacopee, pentru forma farmaceutică în cauză. În cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare se prezintă testele care se realizează, în mod obişnuit, pe fiecare lot de produse finite. Se precizează frecvenţa testelor care nu se realizează pe fiecare lot. Trebuie să se indice valorile-limită pentru eliberare.În cazul în care sunt disponibile, se utilizează materialele de referinţă chimice şi biologice din Farmacopeea europeană. În cazul în care sunt utilizate alte materiale şi standarde de referinţă, acestea se identifică şi se descriu detaliat.1. Caracteristicile generale ale produsului finitTestele privind caracteristicile generale se referă, ori de câte ori acestea sunt aplicabile, la verificarea masei medii şi a deviaţiilor maxime, la teste mecanice, fizice sau chimice, la determinarea caracteristicilor fizice, cum ar fi densitatea, pH-ul, vâscozitatea etc. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici şi pentru fiecare caz special, solicitantul trebuie să stabilească specificaţiile şi limitele de încredere adecvate.2. Identificarea substanţelor activeDacă este necesar, se realizează un test specific de identificare.3. Titrul sau potenţa lotuluiSe efectuează o cuantificare a substanţei active pe fiecare lot pentru a demonstra că fiecare prezintă gradul adecvat de potenţa sau titrul adecvat pentru a asigura eficacitatea şi siguranţa lotului.4. Identificarea şi analiza cantitativă a adjuvanţilorÎn măsura în care sunt disponibile metode de testare, cantitatea şi natura adjuvantului şi a componentelor acestuia se verifică pe produsul finit.5. Identificarea şi analiza componentelor excipienţilorÎn măsura în care este necesar, excipienţii fac obiectul cel puţin al unor teste de identificare. Pentru agenţii de conservare, este obligatoriu un test al limitei superioare şi al celei inferioare. Un test al limitei superioare este obligatoriu pentru orice alte componente ale excipienţilor susceptibile de a cauza o reacţie adversă.6. Teste de siguranţăPe lângă rezultatele testelor prezentate în conformitate cu partea a III- a a prezentului titlu, trebuie prezentate informaţii cu privire la testele de siguranţă efectuate asupra loturilor. De preferinţă, aceste teste sunt studii de supradozare efectuate pe cel puţin una dintre cele mai sensibile specii ţintă şi cel puţin pe calea recomandată de administrare care prezintă cel mai mare risc. În cazul în care s-a produs un număr suficient de loturi consecutive, acestea fiind considerate conforme în urma testului, se poate renunţa la aplicarea de rutină a testului de siguranţă a loturilor, în interesul bunăstării animalelor.7. Testul de sterilitate şi puritateSe realizează teste adecvate pentru a demonstra absenţa contaminării cu agenţi externi sau alte substanţe, în funcţie de natura produsului medicinal veterinar imunologic, de metoda şi condiţiile de fabricaţie. În cazul în care pentru fiecare lot se efectuează în mod obişnuit mai puţine teste decât numărul prevăzut în Farmacopeea europeană, pentru testele efectuate, conformitatea cu monografia va avea o importanţă esenţială. Trebuie furnizate dovezi conform cărora produsul medicinal veterinar imunologic ar îndeplini cerinţele în cazul în care ar fi testat în totalitate în conformitate cu monografia.8. Umiditatea rezidualăPentru fiecare lot de produs liofilizat, se testează umiditatea reziduală.9. InactivareaPentru vaccinurile inactivate, testul pentru verificarea inactivării se efectuează pe produs în recipientul final al acestuia, cu excepţia cazului în care un astfel de test a fost efectuat într-una dintre ultimele etape de fabricaţie.F. CONSTANŢA LOTURILORPentru a asigura o calitate constantă a produsului medicinal de la un lot la altul şi pentru a demonstra conformitatea cu specificaţiile, se furnizează un protocol complet pentru trei loturi consecutive, prezentând rezultatele tuturor testelor efectuate pe parcursul fabricaţiei şi asupra produsului finit.G. TESTE DE STABILITATE1. Datele şi documentele care se anexează la cererea de acordare a autorizaţiei de comercializare conform art. 12 alin. (5) lit. f) şi i) din norma sanitară veterinară se prezintă în conformitate cu următoarele cerinţe: a) este prezentată o descriere a testelor efectuate pentru a dovedi termenul de valabilitate propus de solicitant; aceste teste reprezintă întotdeauna studii în timp real; ele se realizează pe un număr suficient de loturi obţinute în conformitate cu procesul de producţie descris şi pe produsele medicinale păstrate în recipientul/recipientele final/finale; aceste teste includ teste de stabilitate biologică şi fizico-chimică; b) concluziile conţin rezultatele analizelor, justificând termenul de valabilitate propus în toate condiţiile de depozitare propuse; c) pentru produsele medicinale administrate în hrana animalelor, este necesară şi furnizarea de informaţii cu privire la termenul de valabilitate a produsului medicinal, în diferite etape ale amestecului, când acesta este amestecat în conformitate cu instrucţiunile recomandate; d) dacă un produs finit trebuie reconstituit înaintea administrării sau dacă este administrat în apa de băut, sunt necesare detalii cu privire la termenul propus de valabilitate a produsului medicinal reconstituit. Sunt prezentate date în sprijinul termenului propus de valabilitate a produsului medicinal reconstituit.2. Datele privind stabilitatea obţinute în cazul produselor medicinale combinate se pot utiliza drept date preliminare pentru produsele medicinale derivate care conţin unul sau mai multe componente identice.3. Termenul de valabilitate propus trebuie justificat.4. Se demonstrează eficacitatea oricărui sistem de conservare.5. Pot fi suficiente informaţiile privind eficacitatea conservanţilor în cazul altor produse medicinale veterinare imunologice similare produse de acelaşi fabricant.H. ALTE INFORMAŢIIPot fi incluse în dosar informaţii privind calitatea produsului medicinal veterinar imunologic care nu fac obiectul secţiunilor anterioare.  +  Partea a III-a TESTE DE SIGURANŢĂA. INTRODUCERE ŞI CERINŢE GENERALE1. Testele de siguranţă indică potenţialele riscuri prezentate de produsul medicinal veterinar imunologic, care ar putea apărea la animale în condiţiile propuse de utilizare. Acestea se evaluează în raport cu beneficiile potenţiale ale produsului medicinal.2. În cazul în care produsele medicinale veterinare imunologice constau în organisme vii, mai ales cele transmisibile prin animalele vaccinate, se evaluează riscul potenţial pentru animalele nevaccinate din aceeaşi specie sau din oricare altă specie potenţial expusă.3. Studiile de siguranţă se realizează pe specia ţintă. Doza care trebuie utilizată reprezintă cantitatea de produs medicinal recomandată pentru utilizare, iar lotul utilizat pentru testul de siguranţă este selectat dintre loturile produse în conformitate cu procesul de fabricaţie descris în partea a doua a cererii.4. În cazul produselor medicinale veterinare imunologice care conţin un organism viu, doza care trebuie utilizată în testele de laborator descrise în secţiunile B pct. 1 şi B pct. 2 reprezintă cantitatea de produs medicinal care conţine titrul maxim. În cazul în care este necesar, concentraţia necesară a antigenului poate fi ajustată pentru a obţine doză cerută. Pentru vaccinurile inactivate, doza care trebuie utilizată reprezintă cantitatea recomandată pentru utilizare având un conţinut maxim de antigen; orice utilizare a unei doze diferite trebuie să fie justificată.5. Documentaţia privind siguranţa se utilizează pentru evaluarea riscurilor care ar putea rezulta în urma expunerii oamenilor la produsul medicinal veterinar, de exemplu în timpul administrării acestuia la animale.B. TESTELE DE LABORATOR1. Siguranţa administrării unei singure doze1.1. Produsul medicinal veterinar imunologic se administrează în doza recomandată şi pe fiecare cale de administrare recomandată la animalele din fiecare specie şi categorie cărora le este destinat produsul medicinal, inclusiv la animalele cu vârsta minimă necesară pentru administrare. Animalele sunt ţinute sub observaţie şi examinate în vederea studierii semnelor de reacţii sistemice şi locale. După caz, aceste studii includ examinări detaliate post-mortem, macroscopice şi microscopice, ale zonei în care a fost efectuată administrarea/injecţia. Se înregistrează alte criterii obiective, cum ar fi temperatura rectală şi măsurători privind randamentul.1.2. Animalele sunt ţinute sub observaţie şi examinate până în momentul în care nu se mai preconizează nicio reacţie, însă, în orice caz, perioada de observaţie şi examinare este de cel puţin 14 zile după administrare.1.3. Acest studiu poate face parte din studiul privind dozele repetate prevăzut la pct. 3 sau poate fi omis în cazul în care pe parcursul studiului privind supradozarea prevăzut la pct. 2 nu au fost constatate semne de reacţii sistemice sau locale.2. Siguranţa unei singure administrări a unei supradoze2.1. Numai produsele medicinale veterinare imunologice vii necesită efectuarea testului privind supradozarea.2.2. Categoriilor celor mai sensibile de animale din speciile ţintă li se administrează, pe fiecare dintre căile de administrare recomandate, o supradoză din produsul medicinal veterinar imunologic, cu excepţia cazului în care se justifică selectarea celei mai sensibile dintre mai multe căi de administrare asemănătoare. În cazul produselor medicinale veterinare imunologice administrate prin injectare, dozele şi căile de administrare se aleg avându-se în vedere volumul maxim care poate fi administrat în oricare dintre zonele de injectare. Animalele sunt ţinute sub observaţie şi examinate timp de cel puţin 14 zile după administrare, în vederea studierii semnelor de reacţii sistemice şi locale. Se înregistrează alte criterii, precum temperatura rectală şi măsurători privind randamentul.2.3. După caz, aceste studii includ examinări detaliate post-mortem, macroscopice şi microscopice, ale zonei unde a fost efectuată injecţia, în cazul în care aceste examinări nu au fost efectuate conform pct. 1.3. Siguranţa administrării repetate a unei doze3.1. În cazul produselor medicinale veterinare imunologice care trebuie administrate de mai multe ori în cadrul unui regim de vaccinare de bază, este necesară efectuarea unui studiu privind administrarea repetată a unei singure doze pentru a detecta eventualele efecte adverse pe care aceasta le-ar putea avea. Aceste teste se efectuează pe cele mai sensibile categorii ale speciei ţintă, precum anumite rase sau grupe de vârstă, pe fiecare cale recomandată de administrare.3.2. Animalele sunt ţinute sub observaţie şi examinate cel puţin 14 zile după ultima administrare, în vederea studierii semnelor de reacţii sistemice şi locale. Se înregistrează alte criterii obiective, precum temperatura rectală şi măsurători privind randamentul.4. Studiul funcţiei reproductiveUn studiu al funcţiei reproductive este luat în considerare dacă datele sugerează că materia primă din care este preparat produsul ar putea reprezenta un posibil factor de risc. Funcţia reproductivă a masculilor şi a femelelor negestante şi gestante se studiază la doza recomandată şi pe calea cea mai sensibilă de administrare. În plus, se studiază efectele nocive asupra descendenţilor, precum şi efectele teratogene şi avortive. Aceste studii pot face parte din studiile privind siguranţa prevăzute la pct. 1, 2 şi 3 sau din studiile efectuate pe teren prevăzute la secţiunea C.5. Examinarea funcţiilor imunologiceDacă produsul medicinal veterinar imunologic ar putea avea efecte adverse asupra răspunsului imun al animalului vaccinat sau al descendenţilor acestuia, se realizează teste adecvate ale funcţiilor imunologice.6. Cerinţe speciale pentru vaccinurile vii6.1. Răspândirea tulpinii vaccinaleSe studiază răspândirea tulpinii vaccinale de la animalele ţintă vaccinate la cele nevaccinate, utilizându-se calea de administrare recomandată, care este cea mai susceptibilă să cauzeze această răspândire. În plus, ar putea fi necesară studierea răspândirii la specii de animale altele decât cele ţintă care ar putea fi extrem de sensibile la tulpina unui vaccin viu.6.2. Diseminarea în animalul vaccinatPentru detectarea prezenţei microorganismului, se testează, după caz, fecalele, urina, laptele, ouăle, secreţiile orale, nazale şi alte secreţii. Pe lângă aceasta, ar putea fi necesare studii cu privire la diseminarea tulpinii vaccinale în organism, acordându-se atenţie deosebită zonelor de predilecţie pentru replicarea microorganismului. În cazul vaccinurilor vii pentru zoonoze, în sensul Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici aprobată prin Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 34/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare ce transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/99/CE, care trebuie utilizate la animalele din care se produc alimente, aceste studii trebuie să ţină cont îndeosebi de persistenţa microorganismului la locul de inoculare.6.3. Reversia la virulenţă a vaccinurilor atenuateReversia la virulenţă se cercetează pe tulpina matcă. În cazul în care tulpina matcă nu este disponibilă într-o cantitate suficientă, se examinează tulpina de pasaj care este cea mai apropiată de tulpina matcă utilizată pentru producţie. Utilizarea unei alte opţiuni de pasaj trebuie justificată. Vaccinarea iniţială se efectuează utilizându-se calea de administrare cea mai susceptibilă de a produce reversia la virulenţă. Pasajele în serie se efectuează la animal