LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*)privind reforma în domeniul sănătăţii(actualizată până la data de 19 iulie 2014*)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.  + Titlul I Sănătatea publică  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătăţii publice, obiectiv de interes social major.  + Articolul 2 (1) AsistenÅ£a de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societăţii în vederea protejării ÅŸi promovării sănătăţii populaÅ£iei. AsistenÅ£a de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor ÅŸi strategiilor adresate determinanÅ£ilor stării de sănătate, precum ÅŸi prin organizarea instituÅ£iilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2) Scopul asistenÅ£ei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi îmbunătăţirea calităţii vieÅ£ii. (3) Strategia sistemului sănătăţii publice urmăreÅŸte asigurarea sănătăţii populaÅ£iei în cadrul unor comunităţi sănătoase. (4) AsistenÅ£a de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică. (5) Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice. (6) ÃŽn cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea "Ministerul Sănătăţii" se înlocuieÅŸte cu denumirea "Ministerul Sănătăţii Publice", iar sintagma "ministrul sănătăţii", cu sintagma "ministrul sănătăţii publice". (7) AsistenÅ£a de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătăţii Publice ÅŸi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite ÅŸi organizate conform legii. (8) Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii, direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti ÅŸi altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi autorităţilor din administraÅ£ia publică locală.------------Alin. (8) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (9) AsistenÅ£a de sănătate publică este garantată de stat ÅŸi finanÅ£ată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.  + Articolul 3ProtecÅ£ia sănătăţii publice constituie o obligaÅ£ie a autorităţilor administraÅ£iei publice centrale ÅŸi locale, precum ÅŸi a tuturor persoanelor fizice ÅŸi juridice.  + Articolul 4 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) sănătatea publică - starea de sănătate a populaÅ£iei în raport cu determinanÅ£ii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea ÅŸi accesibilitatea serviciilor de sănătate; b) promovarea sănătăţii - procesul care oferă individului ÅŸi colectivităţilor posibilitatea de a-ÅŸi controla ÅŸi îmbunătăţi sănătatea sub raport fizic, psihic ÅŸi social ÅŸi de a contribui la reducerea inechităţilor în sănătate; c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica ÅŸi continua, analiza, interpretarea ÅŸi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populaÅ£iei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate priorităţile de sănătate publică ÅŸi sunt instituite măsurile de prevenire ÅŸi control; d) evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viaţă ÅŸi de muncă ÅŸi la cei rezultaÅ£i din stilul de viaţă individual ÅŸi comunitar influenÅ£ează starea de sănătate a populaÅ£iei; e) inspecÅ£ia sanitară de stat - exercitarea activităţilor de inspecÅ£ie privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică;------------Lit. e) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". f) principiul precauÅ£iei - instrumentul prin care direcÅ£ia de sănătate publică decide ÅŸi intervine în situaÅ£ii în care se apreciază că există un potenÅ£ial risc pentru sănătatea populaÅ£iei, în condiÅ£iile unei argumentaÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice insuficiente.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". g) protocoale standardizate la nivel naÅ£ional - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu consultarea societăţilor medicale de profil ÅŸi cu avizul Colegiului Medicilor din România, cu rol operaÅ£ional care structurează transpunerea la nivel naÅ£ional a recomandărilor pentru practică clinică, dezvoltate în mod transparent ÅŸi sistematic prin metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientării deciziei privind intervenÅ£iile în sănătate.-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 4 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) ÃŽn sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ele sanitare proprii se înÅ£elege autorităţile ÅŸi instituÅ£iile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul JustiÅ£iei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de InformaÅ£ii, Serviciul de InformaÅ£ii Externe, Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale, Academia Română, autorităţile administraÅ£iei publice locale ÅŸi universităţile de medicină ÅŸi farmacie acreditate ÅŸi facultăţile de medicină acreditate.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 5FuncÅ£iile principale ale asistenÅ£ei de sănătate publică vizează: a) dezvoltarea politicilor, strategiilor ÅŸi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice; b) monitorizarea ÅŸi analiza stării de sănătate a populaÅ£iei; c) planificarea în sănătatea publică; d) supravegherea epidemiologică, prevenirea ÅŸi controlul bolilor; e) managementul ÅŸi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică; f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea ÅŸi controlul aplicării acestei reglementări; g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică; h) cercetarea-dezvoltarea ÅŸi implementarea de soluÅ£ii inovatoare pentru sănătatea publică; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică; j) protejarea populaÅ£iei împotriva riscurilor din mediu; k) informarea, educarea ÅŸi comunicarea pentru promovarea sănătăţii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea ÅŸi rezolvarea problemelor de sănătate; m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficientei ÅŸi accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea ÅŸi planificarea resurselor umane ÅŸi dezvoltarea instituÅ£ională pentru sănătate publică; o) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile ÅŸi strategiile naÅ£ionale ÅŸi în strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă;-------------Lit. o) a art. 5 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau la ameninţările la adresa vieÅ£ii ÅŸi sănătăţii populaÅ£iei, inclusiv prin introducerea de restricÅ£ii de circulaÅ£ie a persoanelor ÅŸi bunurilor.  + Articolul 6Principalele domenii de intervenÅ£ie ale asistenÅ£ei de sănătate publică sunt următoarele: a) prevenirea, supravegherea ÅŸi controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile prin:1. asigurarea imunizărilor;2. controlul epidemiilor;3. supravegherea bolilor;4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea stării de sănătate prin:1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate;2. monitorizarea determinanÅ£ilor stării de sănătate;3. monitorizarea eficacităţii ÅŸi eficientei activităţilor din domeniul sănătăţii publice;4. evaluarea nevoilor populaÅ£iei privind serviciile de sănătate publică; c) promovarea sănătăţii ÅŸi educaÅ£ia pentru sănătate prin:1. campanii de informare-educare-comunicare;2. programe de educaÅ£ie pentru sănătate ÅŸi promovare a sănătăţii în comunităţi;3. dezvoltarea ÅŸi implicarea comunităţilor locale;4. pledoaria pentru sănătatea publică; d) sănătatea ocupaÅ£ională prin:1. definirea standardelor de sănătate ocupaÅ£ională;2. controlul aplicării reglementărilor sănătăţii în muncă; e) sănătatea în relaÅ£ie cu mediul prin:1. monitorizarea factorilor de mediu în relaÅ£ie cu sănătatea;2. reglementarea calităţii principalilor factori de mediu;3. stabilirea normelor de igienă ÅŸi sănătate publică comunitare;4. controlul aplicării reglementărilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primara ÅŸi secundară în domeniul sănătăţii publice prin:1. elaborarea, revizuirea, adaptarea ÅŸi implementarea legislaÅ£iei din domeniul sănătăţii publice;2. reglementarea circulaÅ£iei bunurilor ÅŸi serviciilor cu potenÅ£ial impact asupra sănătăţii publice; g) managementul sănătăţii publice bazat pe:1. managementul politicilor, planificării ÅŸi dezvoltării sistemului de sănătate publică;2. formularea ÅŸi implementarea politicilor de sănătate publică pe baze ÅŸtiinÅ£ifice;3. cercetarea în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al sistemelor de sănătate;4. colaborarea ÅŸi cooperarea internaÅ£ională în domeniul sănătăţii publice; h) servicii de sănătate publică specifice:1. servicii de sănătate ÅŸcolară;2. servicii de urgenţă în caz de dezastre ÅŸi calamitaÅ£i;3. servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice;4. servicii de planificare familială;5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;6. servicii prenatale ÅŸi postnatale;7. servicii de consiliere în domeniul sănătăţii publice;8. servicii de sănătate publică în transporturi;9. servicii de sănătate destinate copiilor;-----------Pct. 9 de la lit. h) a art. 6 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.10. servicii de securitate transfuzională.-----------Pct. 10 de la lit. h) a art. 6 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. i) servicii medicale ÅŸi tratament specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum ÅŸi în cazul transplantului de organe, Å£esuturi sau celule.-----------Lit. i) a art. 6 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul II Principiile asistenÅ£ei de sănătate publică  + Articolul 7Principiile care stau la baza asistenÅ£ei de sănătate publică sunt următoarele: a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică; b) focalizarea pe grupurile populaÅ£ionale ÅŸi prevenirea primară; c) preocuparea pentru determinanÅ£ii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali ÅŸi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinară ÅŸi intersectorială; e) parteneriat activ cu populaÅ£ia ÅŸi cu autorităţile publice centrale ÅŸi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ÅŸtiinÅ£ifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi); g) în condiÅ£ii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauÅ£iei; h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenÅ£a unui sistem informaÅ£ional ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice; j) creÅŸterea capacităţii de răspuns la calamităţi, dezastre ÅŸi situaÅ£ii de urgenţă, inclusiv cele determinate de schimbările climatice;-------------Lit. j) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. k) evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influenÅ£ează determinanÅ£ii stării de sănătate;-------------Lit. k) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. l) abordarea intersectorială pentru sănătate prin acÅ£iunea coordonată a tuturor instituÅ£iilor în vederea îmbunătăţirii sănătăţii populaÅ£iei.-------------Lit. l) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 8 (1) Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice; b) activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat;------------Lit. b) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate;-----------Lit. c) a art. 8 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populaÅ£iei; e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaÅ£iei. (2) Proiectele de acte normative care conÅ£in prevederi ce influenÅ£ează determinanÅ£ii stării de sănătate vor fi însoÅ£ite de studii de impact asupra sănătăţii, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 8 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 9*) (1) Programele naÅ£ionale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii ÅŸi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică. (2) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează populaÅ£iei ÅŸi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi prelungirea vieÅ£ii de bună calitate. (3) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează principalelor domenii de intervenÅ£ie ale sănătăţii publice ÅŸi răspund priorităţilor naÅ£ionale identificate prin Strategia naÅ£ională de sănătate.-----------Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (4) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt finanÅ£ate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, din venituri proprii, donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, precum ÅŸi din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi/sau Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate, după caz.-------------Alin. (5) al art. 9 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.------------- a) achitarea obligaÅ£iilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru programele naÅ£ionale de sănătate a căror finanÅ£are se asigură până la data de 1 martie 2013 prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate; b) achitarea obligaÅ£iilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru Programul naÅ£ional de boli transmisibile a cărui finanÅ£are se asigură până la data de 1 martie 2013 din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate.Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013 prevede că termenele prevăzute la literele a) ÅŸi b) ale articolului VII din OrdonanÅ£a de urgenţă a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea ÅŸi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 27 decembrie 2012, se prorogă până la data de 31 martie 2013, inclusiv.  + Articolul 10 (1) Autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice elaborează proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice ÅŸi avizează reglementări ale altor ministere ÅŸi instituÅ£ii referitoare la activităţi cu impact asupra sănătăţii publice. (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrală de sănătate publică elaborează sau participă la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt: a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabilă ÅŸi de îmbăiere, aerul ambiant ÅŸi interior, zgomot, locuinţă ÅŸi habitat, substanÅ£e chimice, produse cosmetice, radiaÅ£ii ionizante, vectori, deÅŸeuri etc.; b) monitorizarea stării de sănătate; c) promovarea sănătăţii; d) calitatea alimentului; e) calitatea unităţilor ÅŸi serviciilor turistice; f) calitatea mediului de muncă ÅŸi sănătatea în muncă; g) colectivităţile de copii ÅŸi tineri; h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populaÅ£iei; i) asigurarea condiÅ£iilor de igienă în unităţi sanitare; j) servicii de laborator; k) planificare familială; l) siguranÅ£a transfuziei sanguine; m) norme privind alte domenii ale sănătăţii publice; n) prevenirea consumului ilegal de droguri. (3) Ministerul Sănătăţii, prin aparatul propriu ÅŸi prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, verifică respectarea reglementărilor în domeniul sănătăţii publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplică măsuri conform legii.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  + Capitolul III Autorităţile sistemului de sănătate publică  + Articolul 11ÃŽn sensul prezentei legi, prin autorităţi ale sistemului de sănătate publică se înÅ£elege: a) Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului; b) alte instituÅ£ii ÅŸi structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, regional sau local.-------------Lit. b) a art. 11 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.------------Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 12*)DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. ÃŽn mod similar se pot organiza direcÅ£ii de sănătate publică în cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, care colaborează cu unităţile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii.--------------Art. 12 a fost modificat de art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009.  + Articolul 13*) (1) Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituÅ£ii publice regionale sau naÅ£ionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, ÅŸi care coordonează tehnic ÅŸi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării ÅŸi implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile ÅŸi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naÅ£ional ÅŸi/sau regional.*)-------------- (2) Institutele naÅ£ionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu personalitate juridică ÅŸi funcÅ£ionează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.-------------*) Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" se înlocuieÅŸte cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". Această modificare anulează practic dispoziÅ£iile alin. (3) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, care nu s-au mai putut pune în aplicare la data funcÅ£ionării instituÅ£iilor prevăzute la alin. (1) al art. III.  + Articolul 14Centrul NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii, instituÅ£ie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, se desfiinÅ£ează, ca urmare a comasării prin absorbÅ£ie ÅŸi a preluării activităţii de către Institutul NaÅ£ional de Sănătate Publică*).--------------Art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 2 iulie 2010.  + Articolul 15InstituÅ£iile ÅŸi structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, judeÅ£ean ÅŸi local, cu personalitate juridică, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, cu excepÅ£ia CNAS ÅŸi a caselor de asigurări de sănătate, se înfiinÅ£ează, se reorganizează ÅŸi se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului.-------------Art. 15 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 16*) (1) Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenÅ£ei de sănătate publică, are în principal următoarele atribuÅ£ii ÅŸi responsabilităţi: a) stabileÅŸte priorităţile naÅ£ionale de sănătate publică;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. b) elaborează ÅŸi avizează reglementări în domeniul sanitar; c) evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaÅ£iei;-----------Lit. c) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. d) asigură activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat;------------Lit. d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". e) coordonează, implementează ÅŸi monitorizează proiectele finanÅ£ate în cadrul fondurilor comunitare, precum ÅŸi acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sănătăţii ÅŸi alte acorduri internaÅ£ionale în domeniul de competenţă; f) coordonează din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, reÅ£eaua de asistenţă medicală; g) aprobă, prin ordin al ministrului, protocoalele standardizate la nivel naÅ£ional, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu consultarea societăţilor medicale de profil.-----------Lit. g) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. h) exercită funcÅ£ia de unitate de achiziÅ£ii centralizate prin structura de specialitate potrivit OrdonanÅ£ei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziÅ£ii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013;-----------Lit. h) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. i) elaborează politica ÅŸi strategiile în sistemul informatic ÅŸi informaÅ£ional din sănătate, în vederea implementării ÅŸi utilizării integrate ÅŸi interoperabile a componentelor acestuia.-----------Lit. i) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(1^1) ÃŽn exercitarea atribuÅ£iilor ÅŸi responsabilităţilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătăţii ÅŸi structurile de specialitate ale acestuia au acces nemijlocit ÅŸi utilizează datele din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecÅ£ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ÅŸi libera circulaÅ£ie a acestor date, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.-----------Alin. (1^1) al art. 16 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) Membrii comisiilor de specialitate prevăzuÅ£i la alin. (1) lit. f) beneficiază de o indemnizaÅ£ie lunară de 10% din indemnizaÅ£ia secretarului de stat, care se acordă proporÅ£ional cu numărul de participări efective la ÅŸedinÅ£e. Cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de instituÅ£iile publice în care persoanele sunt încadrate sau unde acestea desfăşoară activitate prin integrare clinică. Cheltuielile de deplasare din alte localităţi, ocazionate de participarea în comisia de specialitate de medicină de familie, sunt suportate de Ministerul Sănătăţii. Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare ÅŸi atribuÅ£iile comisiilor de specialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. a) de la titlul 20 "Bunuri ÅŸi servicii", pentru activităţile implementate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi instituÅ£iile publice din subordine; b) de la titlul 20 "Bunuri ÅŸi servicii", pentru activităţile implementate în baza contractelor încheiate între structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii ÅŸi unităţile de specialitate, altele decât cele din subordinea Ministerului Sănătăţii; c) de la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraÅ£iei publice", pentru activităţile implementate de unităţile sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Sănătăţii.  + Articolul 17 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătăţii, care pun în aplicare politica ÅŸi programele naÅ£ionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează ÅŸi implementează acÅ£iuni locale de sănătate publică*).-------------Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) ÃŽn scopul îndeplinirii acestor obiective, direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti au, în principal, următoarele atribuÅ£ii*):-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ a) controlează ÅŸi evaluează modul de asigurare a asistenÅ£ei medicale curative ÅŸi profilactice; b) controlează aplicarea normelor de funcÅ£ionare a unităţilor medicale ÅŸi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, ÅŸi aplică măsuri în caz de neconformitate; c) urmăresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale; d) coordonează ÅŸi controlează asistenÅ£a gravidei, lăuzei ÅŸi nou-născutului; e) evaluează resursele umane de la nivelul asistenÅ£ei medicale în relaÅ£ie cu nevoile comunitare identificate prin acÅ£iuni specifice; f) participă activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică ÅŸi a populaÅ£iei; g) organizează acÅ£iuni de prevenire a îmbolnăvirilor ÅŸi de promovare a sănătăţii; h) organizează activităţile preventive în teritoriul judeÅ£ului ÅŸi, respectiv, al municipiului BucureÅŸti; i) colectează ÅŸi înregistrează date privind sănătatea populaÅ£iei, utilizând informaÅ£iile în scopul identificării problemelor de sănătate ale acesteia; j) identifică posibilele probleme de sănătate publică sau ameninţări la adresa sănătăţii unei comunităţi; k) intervin în rezolvarea problemelor de sănătate publică apărute în rândul persoanelor aparÅ£inând grupurilor defavorizate; l) coordonează studii asupra problemelor de sănătate ale populaÅ£iei din teritoriul dat; m) stabilesc relaÅ£ii de colaborare cu instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii în vederea desfăşurării de acÅ£iuni comune în domeniul sănătăţii publice; n) colectează ÅŸi înregistrează datele privind tipurile, cantitatea ÅŸi modul de gestionare a deÅŸeurilor generate în unităţile medicale din zona de jurisdicÅ£ie. o) asigură implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică derulate prin structurile proprii, precum ÅŸi coordonarea, monitorizarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică derulate în baza contractelor încheiate cu instituÅ£ii publice, furnizori de servicii medicale din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi cu furnizori de servicii medicale privaÅ£i, în condiÅ£iile prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică;-----------Lit. o) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(2^1) Abrogat.-----------Alin. (2^1) al art. 17 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti administrează, în numele Ministerului Sănătăţii, locuinÅ£ele construite de către AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru LocuinÅ£e în cadrul Programului de construcÅ£ii de locuinÅ£e pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcÅ£ia locuinÅ£elor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezidenÅ£i ÅŸi alÅ£i tineri specialiÅŸti din sistemul de sănătate, sau prin alte surse de finanÅ£are pe terenurile aflate în domeniul public al statului ÅŸi în administrarea Ministerului Sănătăţii. Activitatea de administrare se reglementează prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.------------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 17^1 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de directori coordonatori adjuncÅ£i. (2) Persoanele care ocupă funcÅ£ii dintre cele prevăzute la alin. (1) sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii, în urma evaluării cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi abilităţilor manageriale, în condiÅ£iile legii. (3) FuncÅ£iile prevăzute la alin. (1) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum 4 ani. (4) FuncÅ£iile de director coordonator ÅŸi director coordonator adjunct sunt incompatibile cu: a) exercitarea oricăror altor funcÅ£ii remunerate, neremunerate sau/ÅŸi indemnizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ÅŸtiinÅ£ifice, al creaÅ£iei literar artistice ÅŸi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru ÅŸi care nu au legătură cu funcÅ£ia deÅ£inută; b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcÅ£ii de conducere, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea oricărei funcÅ£ii în cadrul organizaÅ£iilor sindicale sau patronale de profil. (5) Constituie conflict de interese deÅ£inerea de către directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct de părÅ£i sociale, acÅ£iuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relaÅ£ii comerciale cu direcÅ£ia de sănătate publică la care persoana în cauză exercită funcÅ£ia de director coordonator sau director coordonator adjunct. (6) Prevederile alin. (5) se aplică ÅŸi în cazul în care părÅ£ile sociale, acÅ£iunile sau interesele sunt deÅ£inute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea ai directorului coordonator sau ai directorului coordonator adjunct. (7) Dacă directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariÅ£ia acestora. ÃŽn caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept, iar Ministerul Sănătăţii poate cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Art. 17^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 7 octombrie 2009.  + Articolul 18*) (1) ÃŽn subordinea direcÅ£iilor de sănătate publică funcÅ£ionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepÅ£ia unităţilor sanitare publice de interes naÅ£ional sau a celor aparÅ£inând ministerelor ori instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, organizează ÅŸi coordonează asistenÅ£a medicală în caz de calamităţi, catastrofe ÅŸi situaÅ£ii deosebite.------------Art. 18 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 19*) (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti colaborează cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea asistenÅ£ei medicale. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentiÅŸti, asistenÅ£ilor medicali ÅŸi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente ÅŸi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală ÅŸi dentară din unităţile de învăţământ. (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. (4) Spitalele publice din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale încheie contracte cu direcÅ£iile de sănătate publică în condiÅ£iile prevăzute la art. 190^1 ÅŸi art. 190^2.-------------Art. 19 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.------------  + Articolul 20*) (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti organizează culegerea ÅŸi prelucrarea informaÅ£iilor statistice medicale primite de la unităţile sanitare publice sau private ÅŸi transmit rapoarte statistice lunare către instituÅ£iile desemnate în acest scop. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică teritoriale întocmesc rapoarte privind starea de sănătate a comunităţii, care sunt înaintate Ministerului Sănătăţii, precum ÅŸi partenerilor instituÅ£ionali la nivel local. (3) Autorităţile administraÅ£iei publice locale sunt obligate să transmită instituÅ£iilor Ministerului Sănătăţii datele ÅŸi documentele din care rezultă informaÅ£iile necesare întocmirii rapoartelor prevăzute la alin. (1), precum ÅŸi cele stabilite prin reglementările legale în vigoare pentru care România are obligaÅ£ia raportării la nivelul Comisiei Europene.-----------Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (4) Netransmiterea informaÅ£iilor prevăzute la alin. (1) de către unităţile sanitare publice ÅŸi/sau private reprezintă contravenÅ£ie ÅŸi se sancÅ£ionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.-----------Alin. (4) al art. 20 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.------------Art. 20 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 21*)DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din obligaÅ£iile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană ÅŸi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii.------------Art. 21 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 22*)Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare, precum ÅŸi structura organizatorică ale direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 22 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 23*)Institutele/centrele naÅ£ionale ÅŸi/sau regionale prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, aflate în subordinea ÅŸi/sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, îndeplinesc, în principal, următoarele atribuÅ£ii: a) asigură îndrumarea tehnică ÅŸi metodologică a reÅ£elei de sănătate publică, în funcÅ£ie de domeniul lor de competenţă; b) participă la elaborarea strategiilor ÅŸi politicilor din domeniul lor de competenţă; c) elaborează proiecte de acte normative, norme, metodologii ÅŸi instrucÅ£iuni privind domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; d) efectuează expertize, oferă asistenţă tehnică ÅŸi realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice; e) supraveghează starea de sănătate a populaÅ£iei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară; f) asigură sistemul de supraveghere epidemiologică, precum ÅŸi de alertă precoce ÅŸi răspuns rapid ÅŸi participă la schimbul de informaÅ£ii în cadrul reÅ£elei europene de supraveghere epidemiologică în domeniul bolilor transmisibile; g) participă la efectuarea de investigaÅ£ii epidemiologice de teren, din proprie iniÅ£iativă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii sau a direcÅ£iilor locale de sănătate publică**);------------Lit. g) a art. 23 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". h) elaborează metodologia, instrumentele ÅŸi indicatorii de monitorizare ÅŸi evaluare a serviciilor ÅŸi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii ÅŸi de educaÅ£ie pentru sănătate; i) participă la procesul de învăţământ medical de specializare ÅŸi perfecÅ£ionare în domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; j) desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al managementului sanitar; k) colectează, analizează ÅŸi diseminează date statistice privind sănătatea publică; l) asigură existenÅ£a unui sistem informaÅ£ional ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.  + Articolul 24 (1) InstituÅ£iile ÅŸi unităţile sanitare care asigură asistenÅ£a de sănătate publică, în cazul apariÅ£iei unui focar de boală transmisibilă, precum ÅŸi în situaÅ£ia iminenÅ£ei izbucnirii unei epidemii, au obligaÅ£ia să dispună măsuri specifice. (2) Măsurile privind prevenirea ÅŸi gestionarea situaÅ£iilor de urgenţă generate de epidemii, precum ÅŸi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.*)------------  + Capitolul IVInspecÅ£ia sanitară de stat------------Denumirea Cap. IV din Titlul I a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".  + Articolul 25 (1) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se organizează pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul controlului la nivel naÅ£ional ÅŸi regional, conform competenÅ£elor. (2) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se realizează pe următoarele domenii: a) calitatea serviciilor de asistenţă medicală; b) sănătate publică; c) farmaceutic; d) dispozitive medicale.------------Art. 25 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".  + Articolul 26 (1) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniul inspecÅ£iei sanitare de stat, conform normelor generale ÅŸi specifice elaborate de către acestea ÅŸi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".(1^1) Furnizorii de servicii medicale din sectorul public ÅŸi privat, precum ÅŸi toate unităţile supuse inspecÅ£iei sanitare, conform legislaÅ£iei în vigoare din domeniul sănătăţii publice, au obligaÅ£ia de a permite accesul persoanelor împuternicite de către Ministerul Sănătăţii în vederea efectuării inspecÅ£iei.------------Alin. (1^1) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (2) Pentru exercitarea activităţii de inspecÅ£ie sanitară de stat, personalul împuternicit are drept de:------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 26 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaÅ£ii, conform competenÅ£elor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică; c) a constata ÅŸi a sancÅ£iona contravenÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia din domeniul sănătăţii publice. (3) ÃŽn situaÅ£ii de risc pentru sănătatea publică, personalul împuternicit poate interzice punerea în consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporară sau definitivă a activităţilor, retragerea sau anularea autorizaÅ£iei sanitare de funcÅ£ionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi ÅŸi produse ÅŸi poate dispune orice alte măsuri pe care situaÅ£ia le impune. (4) ÃŽn situaÅ£ii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecÅ£ii ÅŸi contacÅ£ii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum ÅŸi alte măsuri de limitare a circulaÅ£iei persoanelor. (5) Concluziile activităţilor de inspecÅ£ie, abaterile de la normele legale, recomandările ÅŸi termenele de remediere a deficienÅ£elor, precum ÅŸi alte măsuri legale aplicate se consemnează în procese-verbale de constatare a condiÅ£iilor igienico-sanitare, rapoarte de inspecÅ£ie ÅŸi procese-verbale de constatare a contravenÅ£iilor, dacă este cazul.------------Alin. (5) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (6) ÃŽn exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenÅ£ialităţii datelor, cu excepÅ£ia situaÅ£iilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal. (7) Refuzul de a permite accesul personalului împuternicit în vederea efectuării inspecÅ£iei sau de a accepta efectuarea inspecÅ£ie ori de a pune la dispoziÅ£ia acestui personal documentele ÅŸi informaÅ£iile necesare realizării atribuÅ£iilor de inspecÅ£ie se sancÅ£ionează conform legislaÅ£iei în vigoare.------------Alin. (7) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".-------------Art. 26 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 27Activitatea de avizare, autorizare ÅŸi notificare a activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populaÅ£iei are ca scop certificarea conformării cu normele de sănătate publică a produselor, serviciilor ÅŸi activităţilor, în scopul protejării sănătăţii populaÅ£iei.  + Articolul 28Activitatea de evaluare a impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaÅ£iei reprezintă instrumentul de integrare a priorităţilor de sănătate publică în dezvoltarea durabilă a societăţii.  + Capitolul V AsistenÅ£a medicală  + Articolul 29 (1) AsistenÅ£a medicală profilactică ÅŸi curativă se asigură prin: a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie ÅŸi de alte specialităţi, centre de diagnostic ÅŸi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum ÅŸi prin alte unităţi sanitare publice ÅŸi private; b) unităţi sanitare publice ÅŸi private cu paturi. (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaÅ£ia asigurării condiÅ£iilor de mobilitate a informaÅ£iei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. ÃŽn situaÅ£ia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaÅ£i să asigure condiÅ£iile de securitate ÅŸi confidenÅ£ialitate în procesul de transmitere a datelor. (3) Modalitatea de utilizare ÅŸi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.-----------Alin. (3) al art. 29 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 23 din 13 mai 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 15 mai 2014.-----------Art. 29 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 30Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secÅ£ii, compartimente ÅŸi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum ÅŸi prin societăţi de turism balnear ÅŸi de recuperare, constituite conform legii.  + Articolul 31AsistenÅ£a medicală de urgenţă se asigură de unităţi specializate de urgenţă ÅŸi transport sanitar publice sau private, precum ÅŸi prin structurile de primire a urgenÅ£elor, organizate în acest scop.  + Articolul 32AsistenÅ£a medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguină sau alte servicii de asistenţă medicală ÅŸi prestaÅ£ii autorizate se asigură prin unităţi specializate în acest scop.  + Articolul 33AsistenÅ£a medicală preventivă din colectivităţile de copii preÅŸcolari, ÅŸcolari ÅŸi studenÅ£i se asigură prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unităţile de învăţământ preÅŸcolar, ÅŸcolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.  + Articolul 34Activităţile de asistenţă de sănătate publică se finanÅ£ează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, contracte cu terÅ£ii, precum ÅŸi din contribuÅ£ii personale ÅŸi plăţi directe, după caz, potrivit legii.  + Capitolul VI AsistenÅ£a farmaceutică  + Articolul 35AsistenÅ£a farmaceutică se asigură în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea ÅŸi eliberarea medicamentelor ÅŸi a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare ÅŸi alte asemenea produse.  + Articolul 36Punerea pe piaţă a medicamentelor, precum ÅŸi activitatea de farmacovigilenţă se realizează conform legii.  + Capitolul VII ObligaÅ£iile persoanelor fizice ÅŸi juridice  + Articolul 37Orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile ÅŸi condiÅ£iile necesare pentru: a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sănătate publică ÅŸi securitate în muncă; b) aplicarea măsurilor de igienă, dezinfecÅ£ie, dezinsecÅ£ie ÅŸi deratizare periodică; c) vaccinarea ÅŸi profilaxia specifică impusă de riscurile de la locul de muncă.  + Articolul 38Cetăţenii români ÅŸi orice altă persoană aflată pe teritoriul României, precum ÅŸi unităţile ÅŸi agenÅ£ii economici au obligaÅ£ia să se supună măsurilor de prevenire ÅŸi combatere a bolilor transmisibile, să respecte întocmai normele de igienă ÅŸi sănătate publică, să ofere informaÅ£iile solicitate ÅŸi să aplice măsurile stabilite privind instituirea condiÅ£iilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi pentru promovarea sănătăţii individului ÅŸi a populaÅ£iei.  + Articolul 39 (1) InformaÅ£iile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcÅ£iile de sănătate publică teritoriale, la autorităţile de sănătate publică ale ministerelor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi la instituÅ£iile desemnate ÅŸi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populaÅ£iei*).------------Alin. (1) al art. 39 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) Folosirea în alte scopuri a informaÅ£iilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiÅ£ii: a) există o dispoziÅ£ie legală în acest sens; b) există acordul persoanei în cauza; c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunităţii, după caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale. (3) Păstrarea confidenÅ£ialităţii informaÅ£iilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toÅ£i salariaÅ£ii care prin activitatea pe care o desfăşoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.  + Articolul 40 (1) Pentru situaÅ£ii speciale cu implicaÅ£ii asupra sănătăţii publice se constituie rezerva Ministerului Sănătăţii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale ÅŸi alte materiale specifice, iar la nivelul direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, rezerva antiepidemică*).------------Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------(1^1) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele ÅŸi alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaÅ£ii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 40 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (2) Normele metodologice de constituire, păstrare ÅŸi utilizare a rezervei Ministerului Sănătăţii ÅŸi a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 41 (1) Pentru servicii de asistenţă de sănătate publică, efectuate de către direcÅ£iile de sănătate publică la cererea unor persoane fizice ÅŸi juridice, se percep tarife potrivit reglementărilor în vigoare*).------------Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) Veniturile proprii obÅ£inute potrivit alin. (1) se folosesc în condiÅ£iile legii.  + Capitolul VIII Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice  + Articolul 42 (1) Campaniile de informare, educare ÅŸi comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe să rezerve gratuit spaÅ£iul de emisie necesar promovării campaniilor de informare, educare ÅŸi comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică. (3) ÃŽn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reÅ£ea sanitară proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalităţile ÅŸi spaÅ£iul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.  + Capitolul IX DispoziÅ£ii tranzitorii ÅŸi finale  + Articolul 43 (1) ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sănătăţii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcÅ£ii de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a inspecÅ£iei sanitare de stat.------------Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (2) ÃŽn termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Sănătăţii va elabora reglementările legale privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea instituÅ£iilor prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.  + Articolul 43^1Normele metodologice privind activitatea de sănătate publică se elaborează de structurile de sănătate publică ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Art. 43^1 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 44 (1) Prevederile prezentului titlu se aplică ÅŸi ministerelor cu reÅ£ea sanitară proprie. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaÅ£iei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificările ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenţă de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, precum ÅŸi orice alte dispoziÅ£ii contrare.  + Titlul II*) Programele naÅ£ionale de sănătate------------  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 45 (1) ÃŽn sensul prezentului titlu, termenii ÅŸi expresiile de mai jos au următoarele semnificaÅ£ii: a) programele naÅ£ionale de sănătate - ansamblu de acÅ£iuni multianuale orientate spre principalele domeniile de intervenÅ£ie ale asistenÅ£ei de sănătate publică; b) derularea programelor naÅ£ionale de sănătate - procesul de implementare, coordonare, monitorizare, evaluare ÅŸi control al programelor naÅ£ionale de sănătate; c) implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate - procesul de organizare a resurselor umane, materiale ÅŸi financiare, la nivelul unităţilor de specialitate, în scopul asigurării de bunuri, servicii sau schimbări ale comportamentelor ÅŸi mediului de viaţă ÅŸi muncă pentru beneficiarii acestor programe, ca răspuns la anumite nevoi de sănătate identificate din date obiective; d) unitate de specialitate - structură din cadrul sistemului de sănătate publică cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate; e) unitatea naÅ£ională/regională de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate - structura organizatorică fără personalitate juridică din cadrul instituÅ£iilor publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, înfiinÅ£ată prin ordin al ministrului sănătăţii, cu atribuÅ£ii în asigurarea asistenÅ£ei tehnice ÅŸi managementului programelor naÅ£ionale de sănătate; f) asistenÅ£a tehnică - totalul activităţilor de pregătire ÅŸi informare a unităţilor de specialitate cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate, precum ÅŸi orice alte activităţi întreprinse în vederea îmbunătăţirii implementării programelor naÅ£ionale de sănătate; g) cheltuieli eligibile - cheltuielile de natura bunurilor ÅŸi serviciilor efectuate de către unităţile de specialitate cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate, potrivit prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează domeniilor de intervenÅ£ie în sănătatea publică după cum urmează: a) programe naÅ£ionale de sănătate publică, care au drept scop:(i) prevenirea, supravegherea ÅŸi controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile;(ii) monitorizarea stării de sănătate a populaÅ£iei;(iii) promovarea sănătăţii ÅŸi a unui stil de viaţă sănătos;(iv) monitorizarea factorilor determinanÅ£i din mediul de viaţă ÅŸi muncă;(v) asigurarea serviciilor de sănătate publică specifice;(vi) asigurarea tratamentului specific pentru TBC ÅŸi HIV/SIDA;(vii)realizarea procedurilor de transplant de organe, Å£esuturi sau celule; b) programe naÅ£ionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC ÅŸi HIV/SIDA ÅŸi transplant de organe, Å£esuturi ÅŸi celule.-----------Art. 45 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 46Elaborarea programelor naÅ£ionale de sănătate are la baza următoarele obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naÅ£ională de sănătate a Ministerului Sănătăţii; b) utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor ÅŸi indicatorilor aprobaÅ£i; c) fundamentarea programelor pe nevoile populaÅ£iei, evidenÅ£iate din date obiective; d) asigurarea concordanÅ£ei cu politicile, strategiile ÅŸi recomandările instituÅ£iilor ÅŸi organizaÅ£iilor internaÅ£ionale în domeniu.  + Articolul 47 (1) Pentru proiectarea ÅŸi realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate se înfiinÅ£ează structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), care funcÅ£ionează în structura Ministerului Sănătăţii, cu rang de direcÅ£ie. (2) Pentru realizarea atribuÅ£iilor, structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*) colaborează cu Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei, ProtecÅ£iei Sociale ÅŸi Persoanelor Vârstnice, precum ÅŸi cu alte instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii guvernamentale ÅŸi neguvernamentale.------------Art. 47 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".  + Articolul 48 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, iar derularea acestora se realizează distinct, după cum urmează: a) de către Ministerul Sănătăţii pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) de către Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative.-------------Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(1^1) Se autorizează Ministerul FinanÅ£elor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sănătăţii ÅŸi a bugetului activităţilor finanÅ£ate integral din venituri proprii anexat la acesta ÅŸi în volumul ÅŸi structura bugetului Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate pe anul 2008, fără afectarea deficitului bugetului de stat ÅŸi a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.------------Alin. (1^1) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate aprobate pe anul 2008.------------Alin. (1^2) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Structura programelor naÅ£ionale de sănătate, obiectivele acestora, precum ÅŸi orice alte condiÅ£ii ÅŸi termene necesare implementării ÅŸi derulării se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate se aprobă după cum urmează: a) prin ordin al ministrului sănătăţii pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) prin ordin al preÅŸedintelui Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative.-------------Alin. (3) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (4) ÃŽn situaÅ£ii de risc epidemiologic, beneficiarii programelor naÅ£ionale de sănătate publică, cu excepÅ£ia procedurilor de transplant de organe, Å£esuturi sau celule, sunt toÅ£i cetăţenii români cu domiciliul în Å£ară, cetăţenii străini ÅŸi apatrizii care au solicitat ÅŸi obÅ£inut prelungirea dreptului de ÅŸedere temporară sau au domiciliul în România, precum ÅŸi toÅ£i cetăţenii aflaÅ£i în tranzit pe teritoriul României.-------------Alin. (4) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (5) Abrogat.-------------Alin. (5) al art. 48 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (6) Abrogat.-------------Alin. (6) al art. 48 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.--------------Art. 48 [cu alineatele (1)-(3)] a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  + Articolul 49 (1) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentei legi, unităţile de specialitate sunt: a) instituÅ£ii publice; b) furnizori publici de servicii medicale; c) furnizori privaÅ£i de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale; d) furnizori privaÅ£i de medicamente ÅŸi dispozitive medicale. (3) Unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot angaja personal pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate ca acÅ£iuni multianuale pe toată perioada de implementare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (4) Pentru realizarea atribuÅ£iilor ÅŸi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot încheia contracte de prestări de servicii cu medici, asistenÅ£i medicali ÅŸi alte categorii de personal, după caz, precum ÅŸi cu persoane juridice, potrivit dispoziÅ£iilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, ÅŸi în condiÅ£iile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (5) Contractele de prestări de servicii/ConvenÅ£iile civile încheiate în condiÅ£iile alin. (4) de către unităţile de specialitate stabilite la alin. (2) prevăd acÅ£iuni multianuale, sunt de natură civilă ÅŸi se încheie pentru toată perioada de implementare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (3) ÅŸi (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 49 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 49^1 (1) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică se realizează din sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, după cum urmează: a) prin instituÅ£ii publice ÅŸi furnizori de servicii medicale din subordinea Ministerului Sănătăţii; b) prin furnizori de servicii medicale din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, instituÅ£ii publice, precum ÅŸi furnizori de servicii medicale privaÅ£i, cu respectarea art. 49 alin. (2) lit. c), în baza contractelor încheiate cu direcÅ£iile de sănătate publică sau, după caz, cu instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii. (2) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate curative se realizează din sumele alocate din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate prin furnizorii de servicii medicale, medicamente ÅŸi dispozitive medicale evaluaÅ£i, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.-------------Art. 49^1 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul II AtribuÅ£ii în realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate  + Articolul 50AtribuÅ£iile Ministerului Sănătăţii în domeniul programelor naÅ£ionale de sănătate sunt următoarele: a) aprobă strategia programelor naÅ£ionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naÅ£ionale de sănătate; b) propune Guvernului spre aprobare programele naÅ£ionale de sănătate; c) aprobă normele metodologice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică; d) avizează normele metodologice de realizare a programelor naÅ£ionale curative elaborate de Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate; e) organizează la nivel naÅ£ional proceduri de achiziÅ£ii publice pentru achiziÅ£ionarea de bunuri ÅŸi servicii necesare implementării programelor naÅ£ionale de sănătate, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale în vigoare privind achiziÅ£iile publice; f) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică; g) asigură finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate publică.-------------Art. 50 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 51AtribuÅ£iile structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii, responsabile de elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate, sunt următoarele: a) participă la elaborarea strategiei programelor naÅ£ionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naÅ£ionale de sănătate; b) elaborează structura programelor naÅ£ionale de sănătate, în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate; c) fundamentează necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică pe baza propunerilor unităţilor regionale/naÅ£ionale de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi/sau direcÅ£iilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică, elaborate în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; e) realizează coordonarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică direct sau prin unităţile regionale/naÅ£ionale de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; f) propune ministrului sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea derulării programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 51 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 52AtribuÅ£iile Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate în domeniul programelor naÅ£ionale de sănătate sunt următoarele: a) participă la elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programelor naÅ£ionale de sănătate; b) elaborează ÅŸi aprobă normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate curative, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii; c) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate curative; d) asigură finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate curative; e) transmite structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate, trimestrial, anual ÅŸi ori de câte ori este nevoie, indicatorii programelor naÅ£ionale curative, precum ÅŸi analiza modului în care acestea sunt derulate.-------------Art. 52 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 53 (1) Ministerul Sănătăţii desemnează instituÅ£ii publice din subordinea sa pentru asigurarea asistenÅ£ei tehnice ÅŸi managementului programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi înfiinÅ£ează unităţi de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate în cadrul instituÅ£iilor desemnate, prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Unităţile de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate se pot înfiinÅ£a la nivel naÅ£ional sau regional, după caz. (3) ÃŽn cadrul unei instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii se înfiinÅ£ează o singură unitate de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate care poate asigura asistenţă tehnică ÅŸi management pentru unul sau mai multe programe naÅ£ionale de sănătate, după caz. (4) Structura organizatorică a unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, atribuÅ£iile acestora, precum ÅŸi orice alte condiÅ£ii necesare funcÅ£ionării lor se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (5) Cheltuielile privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate sunt incluse în sumele alocate programelor naÅ£ionale de sănătate pe care le gestionează, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Pentru realizarea atribuÅ£iilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, instituÅ£iile publice prevăzute la alin. (1) pot angaja personal, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat la nivelul Ministerului Sănătăţii ÅŸi al instituÅ£iilor subordonate, ÅŸi/sau pot încheia contracte de prestări de servicii/convenÅ£ii civile potrivit prevederilor art. 49 alin. (3) - (6), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.-------------Art. 53 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul III FinanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate  + Articolul 54 (1) FinanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate se realizează astfel: a) de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) de la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative; c) din alte surse, inclusiv din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, în condiÅ£iile legii. (2) Sumele alocate programelor naÅ£ionale de sănătate multianuale sunt aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanÅ£ele publice, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (3) ÃŽn cazul programelor naÅ£ionale de sănătate publică, categoriile de cheltuieli eligibile ÅŸi modul de finanÅ£are a acestora se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică. (4) ÃŽn cazul programelor naÅ£ionale de sănătate curative, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acordă beneficiarilor cuprinÅŸi în programele naÅ£ionale curative, se suportă din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul preÅ£ului de decontare. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinÅŸi în programele naÅ£ionale de sănătate, se suportă la nivelul preÅ£ului de achiziÅ£ie, care pentru medicamente nu poate depăşi preÅ£ul de decontare. (6) AchiziÅ£ionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale ÅŸi altele asemenea prevăzute la alin. (5) se realizează prin proceduri de achiziÅ£ie publică organizate de Ministerul Sănătăţii sau de unităţile sanitare cu paturi care implementează programele naÅ£ionale de sănătate, după caz, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale în vigoare privind achiziÅ£iile publice. (7) Lista medicamentelor care se asigură în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (8) Modalitatea privind includerea, extinderea indicaÅ£iilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menÅ£ionată la alin. (7) este prevăzută la art. 232^1.-----------Alin. (8) al art. 54 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 23 din 13 mai 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 15 mai 2014.-------------Art. 54 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 55 (1) Sumele alocate pentru programele naÅ£ionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri ÅŸi cheltuieli ale unităţilor de specialitate prin care acestea se implementează. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii. (3) Unităţile de specialitate publică pe site-ul propriu bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli ÅŸi execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli, pentru programele naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 55 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 56Unităţile de specialitate care implementează programe naÅ£ionale de sănătate au obligaÅ£ia utilizării fondurilor în limita bugetului alocat ÅŸi potrivit destinaÅ£iei specificate, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale, precum ÅŸi obligaÅ£ia gestionării eficiente a mijloacelor materiale ÅŸi băneÅŸti ÅŸi a organizării evidenÅ£ei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program, pe subdiviziunile clasificaÅ£iei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât ÅŸi în execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli.-------------Art. 56 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 57 (1) Ministerul Sănătăţii asigură fondurile pentru finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate publică la solicitările unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate asigură fondurile pentru finanÅ£area programelor naÅ£ionale curative la solicitările caselor de asigurări de sănătate. (3) Solicitările de finanÅ£are a programelor naÅ£ionale de sănătate prevăzute la alin. (1) ÅŸi (2) sunt întocmite pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate, care vor solicita finanÅ£area în funcÅ£ie de realizarea indicatorilor ÅŸi cu încadrarea în limita fondurilor aprobate cu această destinaÅ£ie.-------------Art. 57 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul IV DispoziÅ£ii finale  + Articolul 58ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aprobă Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 58 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".  + Titlul III AsistenÅ£a medicală primară  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 59 (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenÅ£ei medicale primare, asigurată prin serviciile de medicină de familie. (2) Termenul asistenţă medicală primară defineÅŸte furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaÅ£ii continue cu pacienÅ£ii, în prezenÅ£a bolii sau în absenÅ£a acesteia. (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialităţii medicină de familie.  + Articolul 60ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) asistenÅ£a medicală primară - segmentul de asistenţă medicală care furnizează îngrijiri ce întrunesc toate caracteristicile menÅ£ionate la art. 59 alin. (2) ÅŸi având ca furnizor specializat ÅŸi de sine stătător cabinetul de medicină de familie; b) medicină de familie - specialitatea medicală clinică, de practică publică autorizată, dobândită în condiÅ£iile legii; c) medicul specialist de medicină de familie - medicul care a obÅ£inut specialitatea medicina de familie, în condiÅ£iile legii; d) medic de medicină generală - absolvent al facultăţii de medicină sau pediatrie din România, promoÅ£ie anterioară anului 2005, care nu a dobândit calificarea de medic specialist, dar a întrunit condiÅ£iile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi. De aceste prevederi beneficiază ÅŸi titularii diplomei de medic, obÅ£inută anterior anului 2005 în străinătate ÅŸi echivalată în România, care nu au dobândit calificarea de medic specialist, dar au întrunit condiÅ£iile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi;------------Lit. d) a art. 60 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^1. e) medic de familie - medicul specialist de medicină de familie ÅŸi, prin asimilare, medicul de medicină generală; acest termen nu constituie un titlu profesional; f) cabinet de medicină de familie - unitatea sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistenÅ£a medicală primară, organizată în condiÅ£iile legii. Prin excepÅ£ie, ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie îşi pot înfiinÅ£a în structură cabinete de medicină de familie, ca unităţi sanitare publice.------------Lit. f) a art. 60 a fost modificată de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. g) grupul de practică - asocierea formală a doi sau mai mulÅ£i medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, în vederea furnizării de servicii ÅŸi/sau a utilizării în comun a unor resurse; h) patrimoniul de afectaÅ£iune profesională - totalitatea bunurilor, drepturilor ÅŸi obligaÅ£iilor medicului afectate scopului exercitării profesiei sale, constituite ca o fracÅ£iune distinctă a patrimoniului medicului, separată de gajul general al creditorilor acestuia; i) praxisul de medicină de familie - reuneÅŸte patrimoniul de afectaÅ£iune profesională, infrastructura cabinetului, aflată în proprietatea sau în folosinÅ£a medicului, ÅŸi clientelă; j) episodul de îngrijire - totalitatea consultaÅ£iilor/intervenÅ£iilor determinate de o problemă de sănătate, din momentul apariÅ£iei sale până la remisiunea completă; k) serviciile de medicină de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicină de familie unei populaÅ£ii desemnate; l) cabinete santinelă - cabinete de medicină de familie care utilizează sisteme speciale de înregistrare continuă a episoadelor de îngrijire la nivelul asistenÅ£ei medicale primare, pentru populaÅ£iile deservite. m) medic titular al cabinetului de medicină de familie - medicul deÅ£inător al patrimoniului de afectaÅ£iune profesională sau al unei părÅ£i a acestuia.------------Lit. l) a art. 60 a fost introdusă de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Capitolul II Medicul de familie  + Articolul 61 (1) Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care coordonează ÅŸi integrează serviciile medicale furnizate pacienÅ£ilor de către el însuÅŸi sau de către alÅ£i furnizori de servicii de sănătate. (2) Medicul de familie asigură accesul în sistemul sanitar pentru pacienÅ£ii săi, la nivelurile de competenţă cele mai adecvate nevoilor acestora.  + Articolul 62Medicul de familie acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei ÅŸi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.  + Articolul 63Caracteristicile asistenÅ£ei acordate de medicul de familie sunt următoarele: a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacienÅ£ilor ÅŸi ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora; b) foloseÅŸte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonând asistenţă medicală acordată pacienÅ£ilor; colaborează cu ceilalÅ£i furnizori de servicii din asistenţă medicală primara ÅŸi asigură legătura cu celelalte specialităţi; c) este orientată către individ, familie ÅŸi comunitate; d) se bazează pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relaÅ£ii interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menÅ£inerea/restabilirea propriei sănătăţi; e) asigură continuitatea asistenÅ£ei medicale primare prin consultaÅ£ii de urgenţă înregistrate prin sistemul naÅ£ional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, precum ÅŸi în regim de gardă, prin intermediul centrelor de permanenţă;------------Lit. e) a art. 63 a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. f) rezolva problemele de sănătate acute ÅŸi cronice ale pacienÅ£ilor; g) promovează sănătatea ÅŸi starea de bine a pacienÅ£ilor prin intervenÅ£ii adecvate ÅŸi eficiente; h) urmăreÅŸte rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.  + Articolul 64 (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional să furnizeze îngrijirile cuprinzătoare de care are nevoie o persoană. (2) ÃŽncepând cu promoÅ£ia 2005 de absolvenÅ£i licenÅ£iaÅ£i ai instituÅ£iilor de învăţământ superior medical, competenÅ£ele profesionale în specialitatea medicină de familie se dobândesc numai prin rezidenÅ£iat. (3) Medicii de medicină generală prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d), care la data aderării României la Uniunea Europeană furnizează servicii de asistenţă medicală primară în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, îşi pot continua activitatea în aceleaÅŸi condiÅ£ii ÅŸi după această dată.  + Articolul 65Pentru medicii de medicină generală cu drept de liberă practică, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmaÅ£i rezidenÅ£i în specialitatea medicină de familie, dar furnizează în regim salarial sau independent servicii de medicină de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, sau care au întrerupt temporar, în condiÅ£iile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalităţi flexibile de formare în specialitatea medicină de familie.  + Capitolul III Cabinetul de medicină de familie  + Articolul 66AsistenÅ£a medicală primară ÅŸi continuitatea în acest domeniu se desfăşoară în cabinete de medicină de familie ÅŸi centre de permanenţă înfiinÅ£ate în condiÅ£iile legii.------------Art. 66 a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 67AsistenÅ£a medicală primară se poate asigura prin practică individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locaÅ£ii comune sau prin integrarea funcÅ£ională a unor cabinete cu locaÅ£ii distincte.  + Articolul 68Activitatea cabinetelor de medicină de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat ÅŸi colaboratorii externi.  + Articolul 69 (1) ÃŽnfiinÅ£area unui nou cabinet de medicină de familie într-o localitate se realizează în conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileÅŸte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Contractarea ÅŸi decontarea serviciilor de medicină de familie de către casele de asigurări de sănătate judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, SiguranÅ£ei NaÅ£ionale ÅŸi Autorităţii JudecătoreÅŸti se fac pentru următoarele categorii de medici:------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 69 a fost modificată de pct. 1 al art. 16 din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 8 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 28 februarie 2013. a) medicii prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d); b) medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European sau ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene, în înÅ£elesul art. 370 lit. b) ÅŸi al art. 371 alin. (1), formaÅ£i în profesie în unul dintre aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabiliÅ£i pe teritoriul României ÅŸi care, în urma recunoaÅŸterii calificării profesionale beneficiau, la această dată, de dreptul de exercitare în cadrul sistemului naÅ£ional al asigurărilor de sănătate a activităţilor din domeniul specialităţii medicină de familie, fără titlul de medic specialist medicină de familie; c) medicii confirmaÅ£i specialiÅŸti în una dintre specialităţile medicină generală adulÅ£i, medicină generală copii, medicină generală, medicină generală/medicină de familie, medicină de familie; d) medicii titulari ai certificatului care atestă formarea specifică a medicului generalist, dobândită în unul dintre statele prevăzute la lit. b), precum ÅŸi medicii titulari ai certificatului de drept câştigat de medic generalist, eliberat de unul dintre aceste state, în cazul cărora s-au aplicat procedurile prevăzute la art. 388-390, art. 396 ÅŸi art. 397.------------Alin. (2) a art. 69 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^2. (3) Preluarea activităţii unui praxis existent de către un alt medic de familie, în condiÅ£iile încetării activităţii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaÅ£iune profesională deÅ£inut către medicul care preia praxisul. Noul deÅ£inător va aduce la cunoÅŸtinţă direcÅ£iilor de sănătate publică teritoriale, caselor de asigurări de sănătate, respectiv pacienÅ£ilor, preluarea praxisului. Criteriile ÅŸi metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii*).------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------Art. 69 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------  + Articolul 69^1 (1) Autorităţile administraÅ£iei publice locale pot acorda facilităţi ÅŸi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării ÅŸi funcÅ£ionării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispoziÅ£iile legale în vigoare. (2) ÃŽn baza dispoziÅ£iilor alin. (1), autorităţile administraÅ£iei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 70 (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2) Cabinetele de medicină de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile ÅŸi metodologia vor fi precizate în normele prevăzute la art. 69 alin. (1).  + Capitolul IV Serviciile furnizate în cadrul asistenÅ£ei medicale primare  + Articolul 71Cabinetul de medicină de familie furnizează servicii medicale către pacienÅ£ii: a) asiguraÅ£i, înscriÅŸi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasiguraÅ£i.  + Articolul 72Cabinetul de medicină de familie poate desfăşura următoarele activităţi: a) intervenÅ£ii de primă necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale, precum ÅŸi în afecÅ£iunile acute;------------Lit. a) a art. 72 a fost modificată de pct. 34 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. b) activităţi de medicină preventivă; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de îngrijire la domiciliu; e) activităţi de îngrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de învăţământ în specialitatea medicină de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică; j) activităţi de suport; k) acordarea de consultaÅ£ii prevăzute la lit. a) înregistrate prin sistemul naÅ£ional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie.------------Lit. k) a art. 72 a fost introdusă de pct. 35 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 73Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacienÅ£ilor, în centrele de permanenţă, în alte locaÅ£ii special amenajate ÅŸi autorizate sau la locul solicitării, în cazul intervenÅ£iilor de prima necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.  + Articolul 74Cabinetul de medicină de familie poate oferi servicii medicale esenÅ£iale, servicii medicale extinse ÅŸi servicii medicale adiÅ£ionale.  + Articolul 75 (1) Serviciile medicale esenÅ£iale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenţă al asistenÅ£ei medicale primare, care sunt oferite de toÅ£i medicii de familie în cadrul consultaÅ£iei medicale. (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele: a) intervenÅ£ii de prima necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale; b) asistenÅ£a curentă a solicitărilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripÅ£ii de tratament medicamentos ÅŸi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie; d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evoluÅ£iei sarcinii ÅŸi lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecÅ£iuni selecÅ£ionate conform dovezilor ÅŸtiinÅ£ifice, supraveghere medicală activă, la adulÅ£i ÅŸi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă ÅŸi sex.  + Articolul 76Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenÅ£ei medicale primare în mod opÅ£ional ÅŸi/sau în anumite condiÅ£ii de organizare, precum: a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familială; c) unele proceduri de mică chirurgie; d) servicii medico-sociale: îngrijiri la domiciliu, îngrijiri terminale.  + Articolul 77Serviciile medicale adiÅ£ionale reprezintă manopere ÅŸi tehnici însuÅŸite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare ÅŸi/sau care necesită dotări speciale.  + Articolul 78 (1) Colectarea ÅŸi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizează prin sisteme informaÅ£ionale de rutina, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de către toÅ£i furnizorii de servicii medicale ÅŸi al căror conÅ£inut, metodologie de colectare ÅŸi raportare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologică detaliată ÅŸi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de către pacienÅ£i reprezintă un serviciu distinct ÅŸi se realizează prin cabinetele santinelă. Acestea pot contracta servicii cu instituÅ£iile interesate.  + Articolul 79Cabinetele de medicina de familie în care îşi desfăşoară activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestaÅ£ii de formare medicală, în cadrul colaborării cu instituÅ£ii de învăţământ superior medical sau cu organizaÅ£ii acreditate ca furnizori de educaÅ£ie medicală continuă, precum ÅŸi activităţi de cercetare, conform dispoziÅ£iilor legale în vigoare.  + Capitolul V FinanÅ£area medicinei de familie  + Articolul 80Cabinetul de medicină de familie poate realiza venituri din: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiÅ£iile Contractului-cadru;--------------Lit. a) a art. 80 a fost modificată de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. b) contracte încheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familială, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în faza terminală ÅŸi postspitaliceÅŸti*);------------Lit. b) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate; d) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică sau instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică;-------------Lit. d) a art. 80 a fost modificată de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. e) contracte încheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară*);------------Lit. e) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ f) contracte încheiate cu terÅ£i, pentru servicii aferente unor competente suplimentare; g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terÅ£i plătitori; h) coplata aferentă unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactică în educaÅ£ia universitară ÅŸi postuniversitară; k) donaÅ£ii, sponsorizări; l) alte surse, conform dispoziÅ£iilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.  + Articolul 81Sumele alocate pentru finanÅ£area asistenÅ£ei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naÅ£ionale de sănătate publică.--------------Art. 81 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.  + Articolul 81^1 (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, se pot finanÅ£a cheltuieli pentru investiÅ£ii în infrastructură, în localităţile rurale, în vederea construcÅ£iei, reabilitării, dotării minime standard a spaÅ£iilor medicale ÅŸi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară.-------------Alin. (1) al art. 81^1 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) Ministerul Sănătăţii alocă sumele prevăzute la alin. (1) sub formă de transferuri prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene către autorităţile administraÅ£iei publice locale*).------------Alin. (2) al art. 81^1 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------------------Art. 81^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Capitolul VI Rolul ÅŸi obligaÅ£iile asistenÅ£ei medicale primare în sistemul sanitar  + Articolul 82ÃŽn procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaborează cu toate celelalte specialităţi medicale, cu respectarea specificului specialităţii ÅŸi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.  + Articolul 83ObligaÅ£iile personalului ÅŸi cabinetelor de medicină de familie se reglementează prin acte normative, după cum urmează: a) obligaÅ£iile de etică ÅŸi deontologie profesională - prin legile ÅŸi codurile de deontologie profesională care guvernează exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar; b) obligaÅ£iile privind sănătatea publică - conform reglementărilor legale în vigoare ÅŸi dispoziÅ£iilor direcÅ£iilor de sănătate publică*);------------Lit. b) a art. 83 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ c) obligaÅ£iile faţă de sistemul asigurărilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare ÅŸi contractele cu casele de asigurări; d) obligaÅ£iile privind relaÅ£iile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramură sanitară ÅŸi contractele individuale/colective de muncă ale angajaÅ£ilor, precum ÅŸi prin alte prevederi legale speciale; e) obligaÅ£iile faţă de pacienÅ£i - prin îndeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) ÅŸi c), precum ÅŸi din legislaÅ£ia privind drepturile pacientului; f) obligaÅ£iile privind managementul evidenÅ£ei medicale primare ÅŸi a informaÅ£iei medicale gestionate - prin reglementările legale în vigoare; g) obligaÅ£iile privind protecÅ£ia mediului ÅŸi gestionarea deÅŸeurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementările legale în vigoare; h) obligaÅ£ia de educaÅ£ie/formare continuă ÅŸi de dezvoltare profesională a resursei umane din asistenÅ£a medicală primară - prin reglementările legale în vigoare.  + Capitolul VII DispoziÅ£ii finale  + Articolul 84ÃŽn termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sănătăţii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotărâre a Guvernului.  + Articolul 85La data intrării în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziÅ£ie contrară prevederilor prezentei legi se abrogă.  + Titlul IV Sistemul naÅ£ional de asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + SecÅ£iunea 1 DefiniÅ£ii  + Articolul 86 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) Sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme ÅŸi relaÅ£ii, organizate după aceleaÅŸi principii ÅŸi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat ÅŸi/sau calificat; b) asistenÅ£a publică integrată de urgenţă - asistenÅ£a asigurată de instituÅ£iile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne ÅŸi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum ÅŸi de Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale prin DirecÅ£ia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2. Ea include ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic, tehnic ÅŸi medical, destinate în principal salvării ÅŸi păstrării vieÅ£ii; c) asistenÅ£a medicală privată de urgenţă - ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic ÅŸi medical, având ca scop principal salvarea ÅŸi păstrarea vieÅ£ii, asigurată de serviciile private de urgenţă aparÅ£inând unor organizaÅ£ii nonguvernamentale, care funcÅ£ionează în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaÅ£ii ori persoane fizice, care funcÅ£ionează în scop comercial; d) asistenÅ£a medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice ÅŸi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici ÅŸi asistenÅ£i medicali cu diferite grade de pregătire; e) urgenÅ£a medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat ÅŸi/sau a asistenÅ£ei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde este necesară/sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenÅ£ie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeÅ£ean ori regional, sau urgenţă fără pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceÅŸti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu funcÅ£iile vitale instabile sau cu afecÅ£iuni care pot avea complicaÅ£ii ireversibile ÅŸi care necesită intervenÅ£ie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secÅ£ie de terapie intensivă generală sau specializată; g) primul ajutor de bază - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicaÅ£iile personalului din dispeceratele de urgenţă; h) primul ajutor calificat - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare ÅŸi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcÅ£ionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituÅ£ionalizat; i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei ÅŸocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanÅŸarea ÅŸocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală ÅŸi/sau scrisă a defibrilatorului; j) spital local/centru local de urgenţă - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraÅŸ, respectiv centru de permanenţă, cu competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale necesare rezolvării unei părÅ£i din urgenÅ£ele locale, urmând ca urgenÅ£ele ce nu pot fi rezolvate definitiv să fie stabilizate ÅŸi transferate către spitalul judeÅ£ean sau direct către spitalul regional, după caz, în conformitate cu protocoalele în vigoare; k) spital judeÅ£ean de urgenţă - spitalul aflat în reÅŸedinÅ£a unui judeÅ£, care deÅ£ine competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive de urgenţă pentru majoritatea cazurilor care provin din judeÅ£ul respectiv ÅŸi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, în spitalele municipale sau orăşeneÅŸti ori în centrele de permanenţă, în conformitate cu protocoalele în vigoare; l) spital regional de urgenţă - spitalul clinic judeÅ£ean cu competenÅ£e interjudeÅ£ene, care deÅ£ine competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenÅ£elor ÅŸi al pacienÅ£ilor aflaÅ£i în stare critică, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti, la nivelul judeÅ£ului respectiv, precum ÅŸi pentru toate cazurile din judeÅ£ele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeÅ£ene din cauza lipsei de resurse materiale ÅŸi/sau umane ori din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de urgenţă îndeplineÅŸte rolul spitalului judeÅ£ean de urgenţă în judeÅ£ul în care se află; m) serviciul de ambulanţă judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti - unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi a direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenţă, cu sau fără medic, ÅŸi un compartiment pentru consultaÅ£ii medicale de urgenţă la domiciliu ÅŸi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţă medicală de urgenţă funcÅ£ionează în regim de lucru continuu, în aÅŸteptarea solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă*);------------Lit. m) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ n) transport medical asistat - transportul de urgenţă al pacienÅ£ilor care necesită monitorizare ÅŸi îngrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizând ambulanÅ£e tip B sau C; o) transport sanitar neasistat - transportul pacienÅ£ilor care nu se află în stare critică ÅŸi nu necesită monitorizare ÅŸi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectuează cu ambulanÅ£e tip A1 sau A2, precum ÅŸi cu alte tipuri de autovehicule decât ambulanÅ£ele tip B ÅŸi C, aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă; p) ambulanÅ£a tip C - ambulanÅ£a destinată intervenÅ£iei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel ÅŸi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotată cu echipamente, materiale ÅŸi medicamente de terapie intensivă. Echipajul ambulanÅ£ei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părÅ£ile, targa fiind amplasată în mijloc, cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta ÅŸi la stânga ÅŸi ridicării ei la o înălÅ£ime care să permită acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă în mod corespunzător. AmbulanÅ£ele de transport al nou-născuÅ£ilor aflaÅ£i în stare critică fac parte din categoria ambulanÅ£elor tip C; q) ambulanţă tip B - ambulanţă destinată intervenÅ£iei de urgenţă ÅŸi transportului medical asistat al pacienÅ£ilor. Ea poate fi, după caz, utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă. Dotarea ambulanÅ£ei tip B este formată din echipamente ÅŸi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual ÅŸi medicamentele necesare resuscitării ÅŸi acordării asistenÅ£ei medicale de urgenţă; r) ambulanţă tip A1 - ambulanţă destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie; s) ambulanţă tip A2 - ambulanţă destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienÅ£i pe targa ÅŸi/sau scaune, fiind dotată cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie; t) Serviciul mobil de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD) - unitatea de intervenÅ£ie publică integrata, de importanţă strategică, fără personalitate juridică, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistenÅ£ei medicale ÅŸi tehnice de urgenţă, precum ÅŸi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcÅ£ionează în cadrul inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaÅ£ie ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele judeÅ£ene, regionale ÅŸi cu autorităţile publice locale; u) unitate de primire a urgenÅ£elor (UPU) - secÅ£ia sau secÅ£ia clinică aflată în structura unui spital judeÅ£ean, regional sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenţă al pacienÅ£ilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaÅ£i de ambulanÅ£e; v) compartiment de primire a urgenÅ£elor (CPU) - secÅ£ia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenţă al pacienÅ£ilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaÅ£i de ambulanÅ£e; w) Sistemul naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenţă - 1-1-2 ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetăţeanului la sistemul public de urgenţă prin care este activat răspunsul adecvat de urgenţă. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenţă ÅŸi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de intervenÅ£ie; x) centrul unic de apel de urgenţă - structura specializată de preluare ÅŸi transfer al apelurilor de urgenţă primite la numărul unic de apel 1-1-2 ÅŸi la numărul de apel 961 redirecÅ£ionat către 1-1-2 până la transformarea acestuia în număr comercial la dispoziÅ£ia serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti; y) dispecerat medical de urgenţă - structura specializată de preluare ÅŸi tratare a apelurilor de urgenţă cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenţă sau la un număr propriu, în cazul serviciilor private de ambulanţă. Dispeceratele medicale de urgenţă sunt coordonate de personal cu pregătire medicală superioară, în serviciu permanent; z) dispeceratul integrat de urgenţă - structura specializată care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenţă, asigură alarmarea ÅŸi coordonarea echipajelor de intervenÅ£ie ale tuturor serviciilor specializate de intervenÅ£ie, cu caracter medical ÅŸi nemedical, din aceeaÅŸi locaÅ£ie fizica. Coordonarea se face de către personal special pregătit, având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanţă sau SMURD, în serviciu permanent. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) centre de expertiza ÅŸi coordonare medicală la distanta centrele aflate în structura unor dispecerate medicale sau în structura unor centre de apel unic 1-1-2, destinate furnizării de informaÅ£ii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenţă din teren ÅŸi/sau spitalelor de urgenţă, precum ÅŸi coordonării la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informaÅ£iilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informaÅ£iilor ÅŸi a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date; b) misiuni de salvare aeriană - intervenÅ£ii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizând aeronave special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării unei/unor vieÅ£i aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute ori care se află într-un mediu ostil vieÅ£ii; c) misiuni de ambulanţă aeriană - transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacienÅ£ilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriană. Misiunile de ambulanţă aeriană pot include ÅŸi cazurile critice transportate pe distanÅ£e lungi, ce nu pot fi efectuate decât cu avionul sanitar; d) misiuni de salvare navală - misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcaÅ£iuni special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute; e) consultaÅ£ia de urgenţă la domiciliu - asistenţă medicală de urgenţă acordată de compartimentul de consultaÅ£ii ÅŸi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, în colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenţă care nu pun viaÅ£a pacientului în pericol imediat ÅŸi care, cel mai probabil, nu necesită transportul la o unitate sanitară; f) personal paramedical - personalul fără pregătire medicală, instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizând echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activând în echipe, într-un cadru instituÅ£ionalizat; g) ambulanÅ£ierul - personal fără pregătire medicală care a absolvit cursurile de ambulanÅ£ieri, autorizate de Ministerul Sănătăţii, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanta; h) accident colectiv - evenimentul care implică un număr de victime, care necesită declanÅŸarea unui plan special de intervenÅ£ie utilizând forÅ£e de intervenÅ£ie suplimentare faţă de cele aflate de gardă la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care este necesară declanÅŸarea unui plan special de intervenÅ£ie diferă de la caz la caz, luându-se în considerare resursele umane ÅŸi materiale de intervenÅ£ie disponibile în zona în care are loc accidentul. (3) FuncÅ£iile de medic-ÅŸef UPU, medic-ÅŸef UPU - SMURD sau medic ÅŸef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puÅ£in 5 ani în specialitate. Prin excepÅ£ie, în perioada 2008-2010 aceste funcÅ£ii pot fi ocupate ÅŸi de medici cu o vechime de cel puÅ£in 3 ani în specialitate.------------Alin. (3) al art. 86 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + SecÅ£iunea a 2-a Primul ajutor de bază ÅŸi primul ajutor calificat  + Articolul 87 (1) Acordarea primului ajutor de baza, fără echipamente specifice, se efectuează de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabila acÅ£ionând la indicaÅ£iile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD ÅŸi serviciului de ambulanţă judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti, având ca scop prevenirea complicaÅ£iilor ÅŸi salvarea vieÅ£ii până la sosirea unui echipaj de intervenÅ£ie. (2) Fiecare cetăţean are obligaÅ£ia să anunÅ£e direct sau să se asigure că un caz de urgenţă a fost anunÅ£at deja, la numărul 1-1-2, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicaÅ£iile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenţă. (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectuează în regim public, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetăţeanului ÅŸi nu poate fi efectuată în scop comercial. (4) Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru instituÅ£ionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, în colaborare cu autorităţile publice locale ÅŸi structurile Ministerului Sănătăţii. (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomată. (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi ambulanÅ£ierii vor fi formaÅ£i ÅŸi autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulante tip B, conform normelor ÅŸi standardelor naÅ£ionale ÅŸi europene în vigoare, ÅŸi autospeciale de intervenÅ£ie fără capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate. (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenÅ£iei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenţă; b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenţă. (9) OrganizaÅ£iile nonguvernamentale ÅŸi cele nonprofit pot participa în această activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi cu autorităţile publice locale. (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană, Unitatea Specială de intervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă din subordinea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi alte instituÅ£ii publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor calificat, care acÅ£ionează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste instituÅ£ii.  + Articolul 88 (1) Persoanele fără pregătire medicală care acordă primul ajutor de bază în mod voluntar, pe baza indicaÅ£iilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoÅŸtinÅ£e în domeniul primului ajutor de baza, acÅ£ionând cu buna-credinţă ÅŸi cu intenÅ£ia de a salva viaÅ£a sau sănătatea unei persoane, nu răspund penal sau civil. (2) Personalul paramedical nu răspunde penal ori civil, după caz, dacă se constata, potrivit legii, îndeplinirea de către acesta, cu buna-credinţă, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor ÅŸi procedurilor stabilite în condiÅ£iile legii.  + Articolul 89 (1) Personalul paramedical care activează în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregătit în instituÅ£iile de învăţământ ÅŸi în centrele de formare specializate aflate în structura Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi/sau în alte centre de formare autorizate ÅŸi acreditate aflate în structura instituÅ£iilor publice care deÅ£in echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi. (2) Formarea personalului specializat în acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă, acreditat ÅŸi autorizat de Ministerul Sănătăţii ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei NaÅ£ionale. Acesta include condiÅ£iile de certificare ÅŸi recertificare a personalului, precum ÅŸi necesităţile de formare continuă.  + Articolul 90FinanÅ£area activităţii echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor publice locale ÅŸi din alte resurse financiare prevăzute în lege, inclusiv sponsorizări ÅŸi donaÅ£ii.  + SecÅ£iunea a 3-a Asistenţă medicală publică de urgenţă  + Articolul 91 (1) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi de cel al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, a autorităţilor publice locale ÅŸi a spitalelor judeÅ£ene ÅŸi regionale.(1^1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene pot fi organizate ÅŸi pot acÅ£iona în structuri zonale sau interjudeÅ£ene în baza unor criterii operative.------------Alin. (1^1) al art. 91 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical ambulanÅ£ieri, pompieri ÅŸi conducători auto - din cadrul echipajelor care participă la acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă în faza prespitalicească vor fi pregătire în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. (3) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenţă 1-1-2, precum ÅŸi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregătit în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale. (4) Centrele de apel unic de urgenţă 1-1-2 ÅŸi dispeceratele medicale pot avea în structura lor centre de expertiza regionale, în vederea furnizării unor informaÅ£ii specifice, precum ÅŸi în vederea coordonării la distanţă a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat aflate în misiune, pe baza informaÅ£iilor obÅ£inute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date. (5) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în fază prespitalicească se va acorda utilizând ambulante tip B ÅŸi C, construite ÅŸi dotate conform standardelor ÅŸi normelor europene în vigoare. ÃŽn acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă se pot utiliza ÅŸi autospeciale de transport echipaj medical, fără capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum ÅŸi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii. (6) AsistenÅ£ii medicali din cadrul echipajelor de urgenţă prespitalicească vor fi instruiÅ£i ÅŸi autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor manuale. (7) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judeÅ£ene ÅŸi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii ÅŸi/sau a autorităţilor publice locale.  + Articolul 92 (1) Acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetăţeanului. Aceasta va include ÅŸi misiunile de salvare aeriană ÅŸi navală. (2) Acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scop comercial. (3) AsistenÅ£a medicală de urgenţă în prespital va fi organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenÅ£iei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: a) 15 minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenţă; b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenţă.  + Articolul 92^1 (1) ÃŽn cadrul activităţii desfăşurate de serviciile de ambulanţă, respectiv asistenÅ£a medicală de urgenţă prespitalicească ÅŸi transportul medical asistat, asistentul medical, operatorul registrator de urgenţă ÅŸi dispecerul/radiotelefonistul, precum ÅŸi ÅŸoferul autosanitarei/ambulanÅ£ierul desfăşoară activitate în mod continuu. (2) Activitatea desfăşurată de asistentul medical, de operatorul registrator de urgenţă ÅŸi dispecerul/radiotelefonistul, precum ÅŸi de ÅŸoferul autosanitarei/ambulanÅ£ierul din cadrul serviciilor de ambulanţă, pentru asigurarea continuităţii în acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă, în afara programului de la norma de bază, se asimilează cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi ÅŸi beneficiază de drepturile prevăzute la cap. II art. 3 din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în condiÅ£iile în care nu beneficiază de timp liber corespunzător pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru.-----------Art. 92^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.  + Articolul 93 (1) FinanÅ£area acordării asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă se face prin bugetul Ministerului Sănătăţii de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetele ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, precum ÅŸi din alte surse prevăzute prin lege.-------------Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 359 din 18 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 21 decembrie 2013, care modifică pct. 24 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(1^1) FinanÅ£area serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene, respectiv a Serviciului de Ambulanţă BucureÅŸti-Ilfov se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Criteriile de alocare a fondurilor se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 93 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 martie 2013, conform alin. (2) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(1^2) ConsultaÅ£iile de urgenţă la domiciliu ÅŸi transportul sanitar neasistat pot fi realizate ÅŸi de furnizori privaÅ£i prin relaÅ£ie contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanţă.-------------Alin. (1^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 26 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (2) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) DonaÅ£iile ÅŸi sponsorizările către serviciile publice de urgenţă nu pot fi efectuate în vederea obÅ£inerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistenÅ£ei de urgenţă, cum ar fi: asigurarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat în mod preferenÅ£ial donatorului, sponsorului sau altor persoane. (3) Abrogat.-----------Alin. (3) al art. 93 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. (4) Din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, se asigură fonduri pentru spitalele regionale de urgenţă ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă de grad II, pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obÅ£inute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.-----------Alin. (4) al art. 93 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(4^1) Lista spitalelor, a secÅ£iilor din structura acestora, detalierea cheltuielilor, modalitatea de distribuire a fondurilor prevăzute la alin. (4), precum ÅŸi orice alte termene ÅŸi condiÅ£ii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (4^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. (5) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanÅ£ate din bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi ÅŸi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaÅ£iile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectiva UPU sau respectivul CPU.-----------Alin. (5) al art. 93 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(5^1) Pentru unităţile de primire a urgenÅ£elor care au în structură ÅŸi SMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (5) de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se alocă ÅŸi sume pentru următoarele cheltuieli: a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenÅ£elor care participă la intervenÅ£ii SMURD; b) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; d) cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenÅ£ie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; f) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere a mijloacelor de intervenÅ£ie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcÅ£ionează în sistemul SMURD, în structura serviciilor publice voluntare pentru situaÅ£ii de urgenţă, cu excepÅ£ia cheltuielilor de personal paramedical care deserveÅŸte aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanÅ£ate ÅŸi din bugetul local, în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva unitate de primire a urgenÅ£elor care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeÅ£ean implicat ÅŸi Inspectoratul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă din judeÅ£ul respectiv sau al municipiului BucureÅŸti; g) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare, precum ÅŸi cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenÅ£ie la accidente colective ÅŸi calamităţi, acolo unde este cazul; h) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare ÅŸi intervenÅ£ie medicală regională a SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.------------Alin. (5^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (5^1) ÅŸi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului afacerilor interne.------------Alin. (5^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^3) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziÅ£iilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (5), precum ÅŸi activităţile desfăşurate în camera de gardă, sunt finanÅ£ate din bugetul FNUASS ÅŸi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.-------------Alin. (5^3) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^4) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor prevăzute la alin. (5^3) pot fi finanÅ£ate în condiÅ£iile prevăzute la alin. (5) dacă în urma evaluării, efectuată de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc condiÅ£iile de organizare ÅŸi dotare prevăzute de legislaÅ£ia în domeniu.-------------Alin. (5^4) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^5) Unităţile de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor judeÅ£ene de urgenţă pot include în structura proprie compartimentele de primire urgenÅ£e din unităţile sanitare de pe raza administrativ-teritorială a judeÅ£ului respectiv.------------Alin. (5^5) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(5^6) FinanÅ£area compartimentelor de primire urgenÅ£e prevăzute la alin. (5^5) este asigurată din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale acestui minister, în limita bugetului aprobat.------------Alin. (5^6) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(5^7) Aprobarea includerii compartimentelor de primiri urgenÅ£e în structura unei unităţi de primiri urgenÅ£e se face prin ordin al ministrului sănătăţii, în limita bugetului alocat finanţării unităţilor de primiri urgenÅ£e, ÅŸi în baza unor criterii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii la propunerea comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.------------Alin. (5^7) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (6) Abrogat.-------------Alin. (6) al art. 93 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de gardă din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizează pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz rezolvat.----------------Alin. (7) al art. 93 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (8) Pentru serviciile de ambulanţă judeÅ£ene, respectiv pentru Serviciul de Ambulanţă BucureÅŸti-Ilfov se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, înfiinÅ£area unei activităţi finanÅ£ate integral din venituri proprii, respectiv activitatea de transport sanitar la cerere, atât intern, cât ÅŸi extern, ÅŸi de asigurare a asistenÅ£ei medicale la cerere pentru manifestaÅ£ii sportive ÅŸi alte manifestaÅ£ii cu public larg.------------Alin. (8) al art. 93 a fost introdus de pct. 38 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + SecÅ£iunea a 4-a AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă  + Articolul 94 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanţă, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu consimţământul acestuia. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical care participă la acordarea asistenÅ£ei medicale private de urgenţă în faza prespitalicească sunt pregătite în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Programele de formare prevăd condiÅ£iile de certificare a personalului medical, necesităţile de formare continuă ÅŸi recertificarea acestuia.  + Articolul 95 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza spitaliceasca este asigurată de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a aparÅ£inătorilor acestuia. ÃŽn cazul pacienÅ£ilor cu funcÅ£iile vitale în pericol, spitalele private au obligaÅ£ia de a acorda gratuit primul ajutor, până la transferul acestora în condiÅ£ii de siguranţă la un spital public. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă este acordată de instituÅ£ii private, cu respectarea standardelor minime de calitate ÅŸi de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sănătăţii. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă include ÅŸi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privaÅ£i ai acestora.  + Articolul 96Publicitatea ÅŸi reclama pentru asistenÅ£a medicală privată de urgenţă cu scop comercial vor specifica întotdeauna, în mod clar, că numerele de apel nu sunt gratuite ÅŸi că serviciile se prestează contra cost.  + Capitolul II Acordarea asistenÅ£ei publice medicale ÅŸi tehnice de urgenţă ÅŸi a primului ajutor calificat  + Articolul 97AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeÅ£ean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizând infrastructura Sistemului naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare ÅŸi cu normele de aplicare a prezentei legi. ÃŽn activitatea de dispecerizare se utilizează clasificarea unica a cazurilor de urgenţă, denumita index medical, ÅŸi setul de indicaÅ£ii ÅŸi planuri de acÅ£iune ÅŸi coordonare asociate indexului medical ÅŸi specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale.  + Articolul 98 (1) AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească se organizează la nivel rural, urban, judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti ÅŸi regional. (2) AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească se acordă la diferite niveluri de competenţă, începând cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, până la nivelul intervenÅ£iei de salvare aeriană cu personal medical specializat, care operează la nivel regional. (3) Competentele ÅŸi atribuÅ£iile echipajelor publice de intervenÅ£ie de diferite niveluri în faza prespitalicească se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor. (4) Ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanta, sub forma de proprietate publică sau privată a statului. (5) La nivel spitalicesc, asistenÅ£a medicală de urgenţă se asigură în spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judeÅ£ene ÅŸi regionale ÅŸi ale municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor publice cu reÅ£ele sanitare proprii. (6) ÃŽn spitale pot opera unităţi proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacienÅ£ilor proprii, precum ÅŸi al nou-născuÅ£ilor aflaÅ£i în stare critica. Modul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acestor unităţi se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu. (7) Primul ajutor calificat ÅŸi asistenÅ£a medicală de urgenţă se acordă fără nici o discriminare legată de, dar nu limitată la, venituri, sex, vârsta, etnie, religie, cetăţenie sau apartenenţă politica, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical. (8) Personalul medical ÅŸi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaÅ£ia ca în afara programului, indiferent de loc, să acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de intervenÅ£ie specializat. (9) Echipajele medicale publice de urgenţă, precum ÅŸi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţă de urgenţă ÅŸi în afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenţă. (10) AsistenÅ£a medicală de urgenţă la spectacole în aer liber, festivaluri ÅŸi manifestări sportive se solicită obligatoriu de către organizator, pe baza unor contracte încheiate cu serviciile private sau publice de urgenţă prespitalicească. Autorităţile publice aprobă desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenÅ£a medicală de urgenţă este asigurată în mod adecvat, conform normelor în vigoare.  + Articolul 99 (1) Serviciile publice de urgenţă prespitalicească nu pot fi subcontractate de serviciile private în vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clienÅ£ilor serviciilor private sau unor clienÅ£i proprii ÅŸi nu pot rezerva echipaje de urgenţă pentru înlocuirea unor echipaje ale unor servicii private. (2) Societăţile comerciale care au în proprietatea lor servicii private de ambulanţă nu pot acorda donaÅ£ii sau sponsorizări serviciilor publice de urgenţă prespitalicească. (3) Serviciile publice de urgenţă pot presta servicii contra cost unor societăţi comerciale, altele decât serviciile de ambulanţă private, cluburi sportive sau instituÅ£ii, în vederea asigurării asistenÅ£ei de urgenţă în cazul unor manifestări sportive sau de altă natură, pe durata limitată, cu condiÅ£ia ca personalul ÅŸi mijloacele folosite în asigurarea evenimentului să nu fie retrase din resursele necesare asigurării asistenÅ£ei de urgenţă a populaÅ£iei în intervalul respectiv.  + Articolul 100 (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creează o reÅ£ea regională de spitale, având un spital regional de urgenţă de gradul I ÅŸi, în judeÅ£ele arondate acestuia, spitale de urgenţă de gradul II sau III. ÃŽn fiecare regiune va funcÅ£iona minimum un spital de urgenţă de gradul II, într-un alt judeÅ£ din afara centrului regional de gradul I. (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenţă locale ÅŸi judeÅ£ene, din punct de vedere al competentelor ÅŸi resurselor materiale ÅŸi umane, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 101 (1) Spitalele regionale de urgenţă se înfiinÅ£ează în regiunile de dezvoltare socioeconomică, având la bază resursele umane ÅŸi materiale aflate în centrele universitare tradiÅ£ionale. (2) ÃŽn structura spitalelor regionale de urgenţă se află toate specialităţile chirurgicale ÅŸi medicale din structura spitalului judeÅ£ean din judeÅ£ul respectiv, precum ÅŸi infrastructura pentru investigaÅ£ii clinice ÅŸi paraclinice ÅŸi orice altă specialitate unică, cu caracter de urgenţă, aflată în afara structurii spitalului judeÅ£ean din judeÅ£ul respectiv. (3) Spitalele regionale ÅŸi judeÅ£ene de urgenţă au în structura lor unităţi de primire a urgenÅ£elor. (4) Conducerea ÅŸi organizarea unităţilor de primire a urgenÅ£elor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu. (5) Medicii ÅŸi asistenÅ£ii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgenÅ£elor nu pot fi sponsorizaÅ£i ÅŸi/sau finanÅ£aÅ£i, direct sau indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora ÅŸi nici de către firmele de aparatură medicală. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti pot avea compartimente de primire a urgenÅ£elor sau camere de reanimare în zonele de recepÅ£ie a urgenÅ£elor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital ÅŸi/sau de medici de urgenţă special angajaÅ£i. (7) Spitalele regionale de urgenţă ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă au în responsabilitate, prin unităţile de primire a urgenÅ£elor, echipaje integrate publice de intervenÅ£ie prespitalicească terestră (SMURD), în colaborare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne ÅŸi cu autorităţile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului naÅ£ional unic pentru apelul de urgenţă. (8) Spitalele regionale de urgenţă au în responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriană, respectând prevederile legale în vigoare. (9) Implementarea prevederilor alin. (7) ÅŸi (8) se realizează gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului afacerilor interne, având la bază resursele materiale ÅŸi umane disponibile. (10) Arondarea judeÅ£elor la centrele regionale se efectuează pe baza ordinului ministrului sănătăţii, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economică din care fac parte, precum ÅŸi distanÅ£ele aeriene ÅŸi terestre dintre un spital judeÅ£ean ÅŸi un anumit centru regional. (11) ÃŽn structura spitalelor regionale ÅŸi a spitalelor de urgenţă de gradele II ÅŸi III funcÅ£ionează unităţi de primire a urgenÅ£elor, corespunzătoare nivelului centrului în care se află ÅŸi numărului cazurilor de urgenţă asistate anual. (12) Spitalele regionale de urgenţă au obligaÅ£ia de a monitoriza ÅŸi de a îndruma metodologic întreaga activitate de asistenţă medicală de urgenţă din regiunile pe care le deservesc. (13) Modalităţile de monitorizare ÅŸi îndrumare, precum ÅŸi modalităţile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 102 (1) Spitalele judeÅ£ene de urgenţă, precum ÅŸi spitalele regionale de urgenţă au obligaÅ£ia de a accepta transferul pacienÅ£ilor aflaÅ£i în stare critica, dacă spitalul sau centrul unde se află pacientul respectiv nu are resursele umane ÅŸi/sau materiale necesare acordării asistenÅ£ei de urgenţă în mod corespunzător ÅŸi definitiv ÅŸi dacă transferul este necesar în vederea salvării vieÅ£ii pacientului. (2) Centrele ÅŸi spitalele locale de urgenţă, precum ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă organizează transferul pacienÅ£ilor critici, în mod corespunzător, evitând întârzierile nejustificate, către un centru superior, dacă rezolvarea definitiva a cazului depăşeÅŸte competentele sau resursele spitalului în care se află aceÅŸtia. (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalele regionale ÅŸi cele judeÅ£ene de urgenţă, precum ÅŸi spitalele de urgenţă din municipiul BucureÅŸti vor furniza dispeceratului de urgenţă, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile ÅŸi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenţă. (4) Criteriile de internare de urgenţă a pacienÅ£ilor care sunt consultaÅ£i ÅŸi asistaÅ£i în unităţile/compartimentele de primire a urgentelor, precum ÅŸi criteriile de transfer de urgenţă către alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.  + Capitolul III Acordarea asistenÅ£ei medicale private de urgenţă  + Articolul 103 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este coordonată la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de către personal medical cu studii superioare. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească se organizează pe o zonă stabilită de furnizorul de servicii, cu condiÅ£ia ca acesta să aibă mijloacele necesare acoperirii zonei respective în timpii prevăzuÅ£i pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenţă. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată cu ambulante ÅŸi echipamente care respecta normele ÅŸi standardele minime impuse serviciilor publice de urgenţă prespitalicească.  + Articolul 104 (1) Serviciile medicale private de urgenţă prespitalicească nu pot contracta serviciile publice în vederea acoperirii unor zone sau activităţi care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie. (2) Serviciile medicale private spitaliceÅŸti de urgenţă se organizează în structura spitalelor private, respectând standardele minime impuse de Ministerul Sănătăţii pentru serviciile publice spitaliceÅŸti de urgenţă. (3) Serviciile medicale private de urgenţă spitaliceasca au obligaÅ£ia de a stabiliza orice pacient care soseÅŸte în serviciul respectiv în stare sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afecÅ£iuni acute grave, indiferent de capacitatea financiară a acestuia de a achita costurile tratamentului ÅŸi de calitatea sa de asigurat, acesta putând fi transportat la un spital public, în condiÅ£ii corespunzătoare, numai după stabilizarea funcÅ£iilor vitale ÅŸi acordarea tratamentului de urgenţă. (4) ÃŽn cazul în care nu au în structura servicii de gardă, spitalele private au obligaÅ£ia să acorde primul ajutor ÅŸi să alerteze serviciile de urgenţă publice prin numărul unic pentru apeluri de urgenţă 1-1-2.  + Capitolul IV Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti  + Articolul 105 (1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice cu personalitate juridică. (2) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au ca scop principal acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă ÅŸi transportul medical asistat, utilizând, după caz, personal medical superior ÅŸi/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum ÅŸi conducători auto formaÅ£i ca ambulanÅ£ieri. (3) Personalul de intervenÅ£ie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementărilor în vigoare.  + Articolul 106 (1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au în structura lor două compartimente distincte: compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi transport medical asistat ÅŸi compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar neasistat. (2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă are în dotare ambulante tip B ÅŸi C ÅŸi alte mijloace de intervenÅ£ie autorizate în vederea asigurării asistenÅ£ei medicale de urgenţă cu sau fără medic. (3) ÃŽn cazul în care echipajele de urgenţă sunt fără medic, acestea vor funcÅ£iona cu un asistent medical ca ÅŸef de echipaj. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregătit. (4) AmbulanÅ£ele tip B ÅŸi C ÅŸi celelalte mijloace de intervenÅ£ie specifice din cadrul compartimentului de asistenţă medicală de urgenţă nu vor fi utilizate în scop de consultaÅ£ii de urgenţă la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacienÅ£ilor stabili, fără probleme medicale acute.  + Articolul 107 (1) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă efectuează ÅŸi transporturi medicale asistate ale pacienÅ£ilor critici ÅŸi ale celor cu accidentări sau îmbolnăviri acute, care necesită supraveghere din partea unui asistent medical ori medic ÅŸi monitorizarea cu echipamentele medicale specifice. (2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă funcÅ£ionează în regim de aÅŸteptare.-------------Alin. (2) al art. 107 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă poate avea în organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulanÅ£ieri, operatori registratori de urgenţă ÅŸi dispeceri/radiotelefoniÅŸti, precum ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionării compartimentului.  + Articolul 108 (1) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar funcÅ£ionează ca structură distinctă în cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, având în organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducători auto ambulanÅ£ieri ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionării acestuia. (2) ÃŽn dotarea compartimentului de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar se află ambulante tip A1 ÅŸi A2, precum ÅŸi alte mijloace de transport autorizate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, precum ÅŸi autoturisme de transport pentru medicii de gardă în vederea efectuării consultaÅ£iilor la domiciliu. (3) ÃŽn cadrul compartimentului de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport pot efectua gărzi ÅŸi medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanţă. (4) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenţă se face prin dispeceratul medical de urgenţă, aceasta putând fi realizată, unde este posibil, în colaborare cu medicii de familie. (5) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar neasistat funcÅ£ionează în regim de gardă ÅŸi/sau ture de cel mult 12 ore.  + Articolul 109Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuată de ambulanÅ£ieri ÅŸi asistenÅ£i sau doar de ambulanÅ£ieri, după caz.  + Articolul 110 (1) Abrogat.-------------Alin. (1) al art. 110 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 110 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Serviciile de reparaÅ£ii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanÅ£i, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto ÅŸi curăţenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participaÅ£iune sau închirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanţă contractant.  + Articolul 111 (1) Conducerea serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti este formată din: a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management; b) un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic ÅŸi asistentul-ÅŸef. (2) FuncÅ£iile specifice comitetului director se ocupa prin concurs, organizat de managerul general. (3) Până la ocuparea prin concurs a funcÅ£iilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se numeÅŸte prin act administrativ al direcÅ£iei de sănătate publică*).------------Alin. (3) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (4) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizări ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora, firmele de aparatură medicală, precum ÅŸi firmele care comercializează ambulante ÅŸi alte vehicule de intervenÅ£ie sau reprezentanÅ£ii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea ministrului sănătăţii. (5) Coordonarea activităţii compartimentului de urgenţă se realizează la nivel judeÅ£ean ÅŸi al municipiului BucureÅŸti de un medic specialist sau primar în medicina de urgenţă, anestezie terapie intensivă ori cu atestat în domeniul asistenÅ£ei medicale de urgenţă prespitalicească. La nivelul substaÅ£iilor, în lipsa unui medic, compartimentul de urgenţă poate fi coordonat de un asistent medical. (6) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenţă la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în medicina de familie, medicina generală, pediatrie ori medicina internă. (7) Coordonarea activităţii de transport sanitar neasistat se realizează de către un asistent medical. (8) FuncÅ£ia de manager general se va ocupa prin concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Managerul general încheie cu direcÅ£ia de sănătate publică un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conÅ£inutul căruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cât ÅŸi clauzele contractuale care reglementează drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcÅ£iei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta*).------------Alin. (8) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (9) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupa funcÅ£ia de manager general în cadrul serviciului de ambulanţă judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. Pe perioada executării contractului de management, managerul general beneficiază de un salariu de bază ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile plăţii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (10) ÃŽn termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor încheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cât ÅŸi clauzele contractuale care reglementează drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcÅ£iei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta. (11) Contractul individual de muncă al persoanelor care fac parte din comitetul director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. Pe perioada executării contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de bază ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile plăţii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (12) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa funcÅ£ii de conducere specifice comitetului director ÅŸi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul serviciului de ambulanţă respectiv. Activitatea medicală se desfăşoară în cadrul funcÅ£iei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileÅŸte de comun acord cu managerul general. (13) ConÅ£inutul contractului de management ÅŸi al contractului de administrare, pentru managerul general ÅŸi, respectiv, pentru membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (14) Salarizarea personalului de conducere ÅŸi a personalului de execuÅ£ie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se stabileÅŸte potrivit legii. (15) FuncÅ£ia de manager general este incompatibilă cu: a) exercitarea unor funcÅ£ii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreÅŸti, pe toată durata mandatului, precum ÅŸi cu deÅ£inerea de orice alte funcÅ£ii salarizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul medical desfăşurate în aceeaÅŸi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi de creaÅ£ie literar-artistică;----------------Lit. a) a alin. (15) al art. 111 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, cu pct. 1. b) deÅ£inerea mai multor funcÅ£ii de manager salarizate sau nesalarizate; c) deÅ£inerea unei funcÅ£ii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor DentiÅŸti din România, Colegiului FarmaciÅŸtilor din România, Ordinului AsistenÅ£ilor Medicali ÅŸi MoaÅŸelor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al organizaÅ£iilor sindicale de profil. (16) Constituie conflict de interese deÅ£inerea de părÅ£i sociale sau de acÅ£iuni de către membrii comitetului director personal ori de către rudele ÅŸi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi comerciale sau organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relaÅ£ii comerciale cu serviciul de ambulanţă respectiv. (17) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director au obligaÅ£ia de a depune o declaraÅ£ie de interese, precum ÅŸi de a semna o declaraÅ£ie cu privire la incompatibilităţile prevăzute la alin. (15), în termen de 15 zile de la numirea în funcÅ£ie, la Ministerul Sănătăţii. Aceste declaraÅ£ii vor fi actualizate ori de câte ori intervin schimbări care trebuie înscrise în ele. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii modificării sau încetării funcÅ£iilor ori activităţilor. DeclaraÅ£iile se vor afiÅŸa pe site-ul serviciului de ambulanţă respectiv. Modelul declaraÅ£iei de interese ÅŸi cel al declaraÅ£iei referitoare la incompatibilităţi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.----------------Art. 111 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  + Capitolul V Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD)  + Articolul 112Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt structuri publice integrate de intervenÅ£ie, fără personalitate juridică, care funcÅ£ionează în organigrama inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv a Unităţii Speciale de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaÅ£ie ale Ministerului Afacerilor Interne, precum ÅŸi, concomitent, după caz, în structura autorităţilor publice locale ÅŸi/sau a unor spitale judeÅ£ene ÅŸi regionale de urgenţă.  + Articolul 113 (1) Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare au în structura lor, după caz, echipaje de intervenÅ£ie specializate în acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea ÅŸi executarea operaÅ£iunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriană. (2) Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt formate din cel puÅ£in 4 persoane, dintre care un conducător auto pompier ÅŸi un medic special pregătit provenit dintr-o structură spitalicească de primire a urgenÅ£elor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensivă mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă, de autorităţile publice locale ÅŸi/sau de structurile spitaliceÅŸti. ÃŽn cadrul acestor echipaje pot acÅ£iona ÅŸi voluntari special pregătiÅ£i. (3) Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel puÅ£in 3 persoane cu pregătire paramedicală din structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, Unitatea Specială de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi/sau din structura autorităţilor publice locale. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregătit. (4) Echipajele de salvare aeriană funcÅ£ionează conform reglementarilor specifice prevăzute de lege. (5) Echipajele integrate de terapie intensivă mobila au în dotare ambulante tip C, conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene. (6) Echipajele de prim ajutor calificat au în dotare ambulanÅ£e tip B, echipate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate. (7) Echipajele de prim ajutor calificat pot acÅ£iona ÅŸi cu autospeciale de intervenÅ£ie din dotarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv ale Unităţii Speciale de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, fără capacitate de transport pacient, cu condiÅ£ia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat.  + Articolul 114 (1) Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, cu excepÅ£ia componentei de salvare aeriană, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv de Unitatea Specială de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, având ca medic-ÅŸef un medic specialist sau primar în medicină de urgenţă ori anestezie-terapie intensivă, provenind dintr-o structură spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional ori judeÅ£ean de urgenţă, după caz. (2) Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare îşi desfăşoară activitatea zilnica purtând uniformele ÅŸi gradele profesionale ÅŸi/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne. Pentru intervenÅ£ie personalul va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementarilor în vigoare. (3) Coordonarea activităţii zilnice de intervenÅ£ie a echipajelor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare se face prin dispeceratele integrate judeÅ£ene de urgenţă sau, după caz, prin dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, după caz, inclusiv de centrele 1-1-2 ÅŸi/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, pe baza unor protocoale încheiate în prealabil cu dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (5) ÃŽn situaÅ£ia în care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situaÅ£ii de urgenţă, dispeceratul medical va fi informat în momentul dispecerizării echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va menÅ£ine legătură cu dispeceratul medical în vederea raportării ÅŸi coordonării medicale a activităţii echipajului. (6) Echipajele de salvare aeriană vor fi alertate conform prevederilor legale în vigoare, ele putând fi alertate ÅŸi direct prin 1-1-2, urmând ca medicul de gardă să decidă oportunitatea intervenÅ£iei pe baza informaÅ£iilor obÅ£inute de la centrul 1-1-2 ÅŸi de la dispeceratele medicale ÅŸi ale inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, de la centrul operaÅ£ional/punctele operaÅ£ionale ale Unităţii Speciale de AviaÅ£ie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau direct de la locul incidentului.  + Articolul 115 (1) Activitatea Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare este finanÅ£ată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi al Ministerului Afacerilor Interne, de la bugetul autorităţilor publice locale, precum ÅŸi din alte surse prevăzute de lege, inclusiv din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări. (2) Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensivă mobilă, de salvare aeriană, precum ÅŸi materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi al autorităţilor publice locale este finanÅ£ată din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate prin spitalele care coordonează medical activitatea la nivel judeÅ£ean ÅŸi la nivelul municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de la bugetul de stat ÅŸi prin alte surse financiare prevăzute în lege. (3) Medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare nu pot beneficia de sponsorizări ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora, firmele de aparatură medicală ÅŸi nici de către firmele care comercializează ambulanÅ£e ÅŸi alte vehicule de intervenÅ£ie sau reprezentanÅ£ii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea, după caz, a ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne.  + Articolul 116Dotarea cu echipamente ÅŸi mijloace de intervenÅ£ie a Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare va fi asigurată de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi de autorităţile publice locale. AchiziÅ£ionarea acestora poate fi realizată inclusiv prin sistem leasing sau credit în condiÅ£iile legii.  + Capitolul VI AsistenÅ£a de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi ÅŸi dezastre în faza prespitalicească  + Articolul 117 (1) AsistenÅ£a de urgenţă în cazul accidentelor colective, calamităţilor ÅŸi dezastrelor va fi coordonată de inspectoratele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv al municipiului BucureÅŸti, sau direct de Inspectoratul General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă conform planurilor naÅ£ionale aprobate. (2) Pentru situaÅ£ii de accidente colective, calamităţi sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, se vor întocmi planuri de acÅ£iune comune ÅŸi cu celelalte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniu, care vor fi puse în aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă. (3) ÃŽn situaÅ£ii de accidente colective, calamităţi sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, acordarea asistenÅ£ei la nivel spitalicesc se va face ÅŸi în unităţile spitaliceÅŸti aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie.  + Articolul 118 (1) Serviciile publice de urgenţă prespitalicească intra cu toate forÅ£ele planificate sub comanda unică a inspectorului-ÅŸef pentru situaÅ£ii de urgenţă din judeÅ£ul respectiv care se subordonează direct prefectului judeÅ£ului ÅŸi inspectorului general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă. (2) Inspectorul general pentru situaÅ£ii de urgenţă poate solicita serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi celorlalte ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ea sanitară proprie punerea la dispoziÅ£ie a mijloacelor ÅŸi a personalului necesar intervenÅ£iilor în cazul unor accidente colective, calamităţi sau dezastre, pe durata determinata. (3) Medicii directori ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia organizării sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă. (4) Medicii directori ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare fac parte din comitetele judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti pentru situaÅ£ii de urgenţă.  + Articolul 119 (1) Din momentul direcÅ£ionării echipajelor către un accident colectiv sau o zona calamitată, încetează toate activităţile din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti care nu au caracter de urgenţă. Echipajele de transport sanitar neasistat ÅŸi de consultaÅ£ii de urgenţă vor fi direcÅ£ionate către compartimentul de urgenţă. (2) Directorul serviciului de ambulanţă judeÅ£ean, precum ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia de a dispune realizarea condiÅ£iilor necesare pentru îndeplinirea tuturor prevederilor planului de acÅ£iune în caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti păstrează un număr minim de echipaje de urgenţă, iar dacă situaÅ£ia o impune, se alertează personalul din turele libere. (3) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti împreună cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă întocmesc planul de acÅ£iune în situaÅ£ii de urgenţă pe baza listelor cu mijloacele din dotare, precum ÅŸi cu personalul acestora transmise de toate instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniu. (4) Echipajele din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt direcÅ£ionate cu prioritate către zona calamitată sau către accidentul colectiv ca echipaje de prim răspuns împreună cu echipajele de ambulanţă disponibile. (5) Inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă poate dispune echipajelor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare dintr-un judeÅ£ participarea la intervenÅ£ie la un accident colectiv sau o zona calamitată din alt judeÅ£. La nevoie, el poate dispune, cu acordul preÅŸedintelui Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii, participarea la intervenÅ£ii, în alt judeÅ£, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanţă dintr-un judeÅ£ sau din municipiul BucureÅŸti. (6) Inspectorii-ÅŸefi ai inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanţă în condiÅ£iile stabilite prin lege. (7) ÃŽn cazul epidemiilor ÅŸi/sau pandemiilor, coordonarea activităţii de intervenÅ£ie se face de către comitetele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă sau de Comitetul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii, după caz, potrivit legii.  + Articolul 120 (1) Serviciile private de ambulanţă au obligaÅ£ia de a răspunde solicitării comitetelor judeÅ£ene/al municipiului BucureÅŸti, respectiv Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii ori Comitetului NaÅ£ional pentru SituaÅ£ii de Urgenţă, în caz de accident colectiv, calamităţi naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontată, la tarifele Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, din bugetul de stat ori din bugetul local. (2) Inspectoratele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti păstrează unităţile mobile de intervenÅ£ie la accidente colective ÅŸi dezastre, aflate în dotarea lor, în stare de funcÅ£ionare, prin Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, în colaborare cu serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, după caz. (3) Serviciile medicale publice de urgenţă prespitalicească care răspund de unităţile mobile pentru accidente colective ÅŸi dezastre se asigură că aparatura medicală este în stare de funcÅ£ionare ÅŸi că unitatea este dotată cu medicamente ÅŸi materiale, aflate în termen de valabilitate, suficiente pentru îngrijirea unui număr de minimum 20 de persoane aflate în stare critica. (4) Managerii generali ÅŸi directorii medicali ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgentelor vor urma cursuri în managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi/sau de Ministerul Afacerilor Interne.  + Articolul 121FinanÅ£area exerciÅ£iilor, a pregătirii ÅŸi a intervenÅ£iilor în caz de accidente colective, calamităţi sau dezastre se face de la bugetul de stat ÅŸi bugetul autorităţilor publice locale.  + Capitolul VII DispoziÅ£ii finale  + Articolul 122Normele de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor, în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ÅŸi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  + Articolul 123ÃŽn scopul apărării dreptului cetăţenilor la sănătate, securitate ÅŸi viaţă, precum ÅŸi în scopul prevenirii ÅŸi limitării consecinÅ£elor unei calamităţi naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenţă spitaliceÅŸti ÅŸi prespitaliceÅŸti i se interzice participarea la greve sau la alte acÅ£iuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacităţii de intervenÅ£ie sau a calităţii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizaÅ£ii, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit.  + Articolul 124Prevederile art. 87 alin. (8) ÅŸi ale art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, luându-se în considerare resursele ÅŸi planurile de dezvoltare astfel încât termenul final să nu depăşească anul 2014.  + Articolul 125Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea juridică a persoanelor vinovate, în condiÅ£iile legii.  + Titlul V Abrogat-----------Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IAbrogat-----------Cap. I din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 126Abrogat.-----------Art. 126 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 127Abrogat.-----------Art. 127 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IIAbrogat.-----------Cap. II din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 128Abrogat.-----------Art. 128 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 129Abrogat.-----------Art. 129 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 130Abrogat.-----------Art. 130 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 131Abrogat.-----------Art. 131 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 132Abrogat.-----------Art. 132 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 133Abrogat.-----------Art. 133 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 134Abrogat.-----------Art. 134 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IIIAbrogat.-----------Cap. III din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 135Abrogat.-----------Art. 135 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 136Abrogat.-----------Art. 136 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 137Abrogat.-----------Art. 137 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 138Abrogat.-----------Art. 138 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IVAbrogat.-----------Cap. IV din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 139Abrogat.-----------Art. 139 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul VAbrogat.-----------Cap. V din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 140Abrogat.-----------Art. 140 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Titlul V^1 AsistenÅ£a medicală ambulatorie de specialitate-----------Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IDispoziÅ£ii generale-----------Cap. I din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 126^1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenÅ£ei medicale ambulatorii de specialitate, asigurată prin servicii medicale clinice, paraclinice ÅŸi de medicină dentară.-----------Art. 126^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 127^1Obiectivele asistenÅ£ei medicale ambulatorii de specialitate sunt: a) furnizarea de servicii preventive, stabilirea diagnosticului ÅŸi efectuarea tratamentului în regim ambulatoriu în vederea protejării, menÅ£inerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate a populaÅ£iei; b) asigurarea continuităţii de diagnostic ÅŸi terapeutice a serviciilor de sănătate prin integrare verticală cu asistenÅ£a medicală primară ÅŸi cu cea spitalicească.-----------Art. 127^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 128^1 (1) AsistenÅ£a medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate împreună cu alt personal specializat ÅŸi autorizat în condiÅ£iile legii ÅŸi se acordă prin următoarele structuri medicale: a) cabinete medicale de specialitate organizate conform legislaÅ£iei în vigoare privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea cabinetelor medicale; b) unităţi medicale ambulatorii de specialitate, organizate potrivit dispoziÅ£iilor legale în vigoare, care funcÅ£ionează independent sau integrat în structura spitalelor; c) cabinete medicale ambulatorii de specialitate din structura spitalului care nu fac parte din ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului; d) furnizori autorizaÅ£i pentru îngrijiri de specialitate la domiciliu; e) unităţi medicale ambulatorii ale universităţilor de medicină ÅŸi farmacie acreditate. (2) ÃŽn unităţile medicale ambulatorii de specialitate prevăzute la alin. (1) lit. b) se pot include: a) laboratoare sau centre de radiologie ÅŸi imagistică medicală, analize medicale, explorări funcÅ£ionale, organizate în condiÅ£iile legii; b) centre de diagnostic ÅŸi tratament, centre medicale ÅŸi centre de sănătate multifuncÅ£ionale, organizate potrivit legii; c) ambulatorii de specialitate ale spitalelor; potrivit legii; d) ambulatorii integrate ale spitalelor; e) policlinici balneare; f) policlinici cu plată. (3) Servicii medicale de specialitate se acordă ÅŸi prin: a) dispensare TBC; b) laboratoare/centre de sănătate mintală; c) staÅ£ionare de zi cu profil de psihiatrie; d) cabinete de medicină dentară; e) cabinete ÅŸi unităţi medicale mobile organizate conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Art. 128^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IIDerularea ÅŸi coordonarea activităţilor din ambulatoriile de specialitate-----------Cap. II din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 129^1 (1) Structurile medicale prevăzute la art. 128^1 pot desfăşura următoarele activităţi: a) intervenÅ£ii de primă necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale, în limita competenÅ£elor personalului; b) activităţi preventive; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de investigaÅ£ii ÅŸi diagnostic; e) activităţi de reabilitare medicală; f) activităţi conexe actului medical; g) alte activităţi de asistenţă medicală de specialitate autorizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Medicii specialiÅŸti/medicii dentiÅŸti desfăşoară activităţi de asistenţă ambulatorie astfel: a) ca persoană fizică independentă/autorizată potrivit prevederilor legale; b) organizaÅ£i sub forma cabinetelor de specialitate conform legii; c) ca angajaÅ£i ai uneia dintre structurile prevăzute la art. 128^1 sau al unităţilor sanitare cu personalitate juridică în structura cărora funcÅ£ionează entitatea ambulatorie de specialitate.-----------Art. 129^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 130^1Autorităţile administraÅ£iei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii medicale de specialitate, la nivelul comunităţilor locale, financiar, material ÅŸi administrativ, inclusiv prin punerea la dispoziÅ£ie a spaÅ£iilor cu destinaÅ£ia de cabinete medicale/laboratoare, conform unor criterii obiective ÅŸi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local.-----------Art. 130^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 131^1Furnizorii de servicii medicale de specialitate au următoarele obligaÅ£ii specifice: a) înregistrarea, stocarea, prelucrarea ÅŸi transmiterea datelor colectate rezultate din activitatea proprie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii; b) raportarea datelor prevăzute la lit. a) se face către Ministerul Sănătăţii, structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii ÅŸi, după caz, către ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naÅ£ional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum ÅŸi pentru raportarea datelor către organismele internaÅ£ionale; c) raportarea către CNAS ÅŸi casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaÅ£ii contractuale a tuturor datelor menÅ£ionate în contractele încheiate cu aceÅŸtia; d) păstrarea, securizarea ÅŸi asigurarea sub formă de document scris ÅŸi electronic a documentaÅ£iei primare, ca sursă a acestor date, constituind arhiva furnizorului, conform reglementărilor legale în vigoare.-----------Art. 131^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IIIFinanÅ£area activităţii furnizorilor de servicii medicale de specialitate din ambulatoriile de specialitate, laboratoare ÅŸi centre medicale multifuncÅ£ionale-----------Cap. III din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 132^1Furnizorii de servicii medicale de specialitate pot desfăşura activitatea prin structurile prevăzute la art. 128^1.-----------Art. 132^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 133^1Structurile care realizează activităţi de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pot realiza venituri, după caz, din: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate; b) contracte încheiate cu asigurătorii privaÅ£i; c) contracte încheiate cu autorităţile administraÅ£iei publice locale; d) contravaloarea serviciilor prestate pacienÅ£ilor în cadrul serviciilor necontractate cu terÅ£i plătitori ÅŸi suportată de aceÅŸtia; e) contracte de cercetare ÅŸi pentru activitate didactică; f) donaÅ£ii, sponsorizări; g) alte surse, conform legii.-----------Art. 133^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Titlul VI Efectuarea prelevării ÅŸi transplantului de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană în scop terapeutic  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 141 (1) Donarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se fac în scop terapeutic, cu asigurarea unor standarde de calitate ÅŸi siguranţă în vederea garantării unui nivel ridicat de protecÅ£ie a sănătăţii umane, în condiÅ£iile prezentului titlu. (2) Prezenta lege se aplică donării, testării, evaluării, prelevării, conservării, distribuirii, transportului ÅŸi transplantului de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană destinate transplantului. (3) ÃŽn cazul în care astfel de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană sunt utilizate în scopul cercetării, prezenta lege nu se aplică decât dacă acestea sunt destinate transplantului uman.-----------Art. 141 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 142ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi expresiile de mai jos au următoarea semnificaÅ£ie: a) acreditare - acordarea de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant a dreptului de a desfăşura activităţi de donare, prelevare, conservare ÅŸi transplant al organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană în funcÅ£ie de specificul fiecărei activităţi, după constatarea îndeplinirii criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. Acreditarea se face de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. a) a art. 142 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) autoritate competentă - instituÅ£iile responsabile cu coordonarea, supravegherea, acreditarea ÅŸi inspecÅ£ia activităţii din domeniul transplantului, precum ÅŸi implementarea oricăror dispoziÅ£ii privind activitatea din domeniul transplantului; c) autorizaÅ£ie - document eliberat de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant în vederea permiterii introducerii sau scoaterii în/din Å£ară de organe, Å£esuturi ÅŸi/ori celule de origine umană, în condiÅ£iile în care donarea, prelevarea, procesarea, conservarea, depozitarea ÅŸi transplantul se fac în unităţi acreditate ÅŸi/sau agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. c) a art. 142 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.c^1) autorizaÅ£ie specială - document eliberat de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant în vederea permiterii introducerii sau scoaterii în/din Å£ară de sânge placentar, sânge din cordonul ombilical ÅŸi Å£esuturi de origine umană pentru o perioadă de maximum un an, în condiÅ£iile în care procesarea, conservarea ÅŸi depozitarea se fac într-o bancă acreditată/agreată de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. c^1) a art. 142 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care completează pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. d) bancă agreată - banca de Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană aflată în afara teritoriului României. Pentru terÅ£e ţări banca trebuie să respecte standardele de calitate ÅŸi siguranţă impuse de Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European ÅŸi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate ÅŸi securitate pentru donarea, obÅ£inerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea ÅŸi distribuirea Å£esuturilor ÅŸi a celulelor umane ÅŸi să prezinte documente justificative în acest sens. Pentru statele membre ale Uniunii Europene, banca trebuie să fie acreditată de autoritatea competentă din Å£ara respectivă; e) banca de Å£esuturi ÅŸi celule - unitate sanitară acreditată/agreată care desfăşoară activităţi de prelucrare, conservare, stocare sau distribuire de Å£esuturi ÅŸi celule umane; f) celula - unitatea elementară anatomică ÅŸi funcÅ£ională a materiei vii. ÃŽn sensul prezentei legi, termenul celulă/celule se referă la celula umană individuală sau la o colecÅ£ie de celule umane, care nu sunt unite prin nicio formă de substanţă intercelulară; g) centru de prelevare - o unitate sanitară publică sau privată, o echipă medicală ori un departament din cadrul unui spital, o persoană sau oricare alt organism care realizează ÅŸi/sau coordonează prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule ÅŸi este acreditat în domeniul transplantului; h) centru de transplant - o unitate sanitară publică sau privată, o echipă medicală ori un departament din cadrul unui spital sau oricare alt organism care realizează transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană ÅŸi este acreditat în domeniul transplantului; i) conservare - utilizarea unor agenÅ£i chimici, a unor modificări ale condiÅ£iilor de mediu sau a altor mijloace pentru a împiedica ori pentru a întârzia deteriorarea biologică sau fizică a organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de la prelevare la transplant;î) distrugere - destinaÅ£ia finală a unui organ, Å£esut sau a unei celule în cazul în care nu este utilizat(ă) pentru transplant; j) donare - faptul de a ceda organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule destinate transplantului; k) donator - persoană care donează unul sau mai multe organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule de origine umană pentru utilizare terapeutică, indiferent dacă donarea a avut loc în timpul vieÅ£ii persoanei în cauză sau după decesul acesteia; l) evaluarea donatorului - colectarea de informaÅ£ii relevante cu privire la caracteristicile donatorului, necesare pentru a evalua eligibilitatea acestuia în vederea donării de organe, Å£esuturi ÅŸi celule pentru a efectua o estimare adecvată a riscurilor în vederea reducerii la minimum a acestora pentru primitor ÅŸi pentru a optimiza alocarea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor; m) evaluarea organului - colectarea de informaÅ£ii relevante cu privire la caracteristicile organului, necesare pentru a evalua compatibilitatea sa, pentru a efectua o estimare adecvată a riscurilor în vederea reducerii la minimum a acestora pentru primitor ÅŸi pentru a optimiza alocarea organelor; n) incident advers sever - orice incident nedorit ÅŸi neaÅŸteptat intervenit în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant care ar putea determina transmiterea unei boli transmisibile, decesul sau punerea în pericol a vieÅ£ii ori care poate provoca o invaliditate sau o incapacitate a pacientului ori care poate provoca sau prelungi spitalizarea ori morbiditatea; o) organ - partea diferenÅ£iată în structura unui organism, adaptată la o funcÅ£ie definită, alcătuită din mai multe Å£esuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizaÅ£ie ÅŸi inervaÅ£ie proprii. Constituie organ în înÅ£elesul arătat ÅŸi o parte a unui organ, dacă este destinată utilizării în corpul uman în acelaÅŸi scop ca organul întreg, menÅ£inându-se cerinÅ£ele legate de structură ÅŸi vascularizare; p) organizaÅ£ie europeană de schimb de organe - o organizaÅ£ie nonprofit, publică sau privată, consacrată schimbului naÅ£ional ÅŸi transfrontalier de organe, ale cărei ţări membre sunt în majoritate state membre ale Uniunii Europene; q) prelevare - recoltarea de organe ÅŸi/sau Å£esuturi ÅŸi/sau celule de origine umană sănătoase morfologic ÅŸi funcÅ£ional, în vederea efectuării unor proceduri de transplant;q^1) primitor - persoana care beneficiază de transplant de organe ÅŸi/sau Å£esuturi ÅŸi/sau celule;-----------Lit. q^1) a art. 142 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.Prezentul punct transpune prevederile art. 3 lit. m) din Directiva 2010/53/UE a Parlamentului European ÅŸi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate ÅŸi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 207 din 6 august 2010. r) proceduri operaÅ£ionale - instrucÅ£iunile scrise care descriu etapele dintr-un proces specific, inclusiv materialele ÅŸi metodele care trebuie utilizate ÅŸi rezultatul final preconizat; s) reacÅ£ie adversă severă - o reacÅ£ie nedorită, inclusiv o boală transmisibilă, la donatorul viu sau la primitor, intervenită în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant, care este fatală, pune în pericol viaÅ£a ori provoacă o invaliditate sau o incapacitate a pacientului ori care provoacă sau prelungeÅŸte spitalizarea ori morbiditatea; t) transplant - acea activitate medicală prin care, în scop terapeutic, în organismul unui pacient, denumit în continuare primitor, este implantat sau grefat un organ, Å£esut ori o celulă prelevat/prelevată de la o altă persoană, numită donator. Reglementările cuprinse în prezenta lege se adresează inclusiv tehnicilor de fertilizare în vitro;Å£) trasabilitate - capacitatea de a localiza ÅŸi identifica organul, Å£esutul sau celula în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant sau distrugere, inclusiv capacitatea de a identifica donatorul ÅŸi centrul de prelevare, primitorul ÅŸi centrul de transplant, de a localiza ÅŸi identifica toate informaÅ£iile fără caracter personal relevante privind produsele ÅŸi materialele care intră în contact cu organul, Å£esutul sau celula respectivă; u) Å£esut - gruparea de celule diferenÅ£iate, unite prin substanÅ£a intercelulară amorfă, care formează împreună o asociere topografică ÅŸi funcÅ£ională; v) unitate sanitară acreditată - unitatea sanitară publică sau privată care îndeplineÅŸte criteriile de acreditare pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul transplantului, respectiv donare, testare, evaluare, prelevare, conservare, distribuire, transport ÅŸi transplant.-----------Art. 142 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 143 (1) Autorităţile competente în domeniul activităţii de transplant din România sunt AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi Ministerul Sănătăţii, prin structura de control în domeniul sănătăţii. (2) Coordonarea, supravegherea, aprobarea ÅŸi implementarea oricăror dispoziÅ£ii privind activitatea de transplant revin AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant. (3) InspecÅ£ia ÅŸi măsurile de control privind activitatea de transplant revin Ministerului Sănătăţii, prin structura de control în domeniul sănătăţii. (4) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se realizează în unităţi sanitare publice sau private acreditate. Criteriile de acreditare se stabilesc de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. (5) Transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se realizează în centre de transplant publice sau private acreditate. Acreditarea emisă va menÅ£iona tipul sau tipurile de transplant pe care centrul de transplant în cauză le poate desfăşura. Criteriile de acreditare se stabilesc de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (6) ÃŽn toate etapele lanÅ£ului de transplant, de la donare la transplantul propriu-zis sau, după caz, la distrugerea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor neutilizate/neutilizabile nu poate fi implicat decât personal calificat ÅŸi competent pentru îndeplinirea atribuÅ£iilor ÅŸi care a beneficiat de instruire profesională specializată în domeniu. (7) Registrul NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este instituÅ£ia responsabilă cu procesarea cererilor, din Å£ară sau din străinătate, pentru utilizarea de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiÅ£i cu pacienÅ£ii. (8) Pentru realizarea interconectării cu instituÅ£ii similare internaÅ£ionale, precum ÅŸi pentru acreditarea Registrului NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice prevăzut la alin. (7) ÅŸi a laboratoarelor de imunogenetică ÅŸi histocompatibilitate (HLA), registrul poate plăti anual cotizaÅ£ii ÅŸi taxe. (9) Nivelul cotizaÅ£iilor ÅŸi taxelor prevăzute la alin. (8) se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului ÅŸi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.-----------Art. 143 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Capitolul II Donarea ÅŸi donatorul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană  + Articolul 144 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană de la donatorul în viaţă se face în următoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în viaţă, având capacitate de exerciÅ£iu deplină, după obÅ£inerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil ÅŸi expres al acestora, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. Se interzice prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la persoane fără discernământ;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 144 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) consimţământul se semnează numai după ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregătire de specialitate asupra eventualelor riscuri ÅŸi consecinÅ£e pe plan fizic, psihic, familial, profesional ÅŸi social, rezultate din actul prelevării; c) donatorul poate reveni asupra consimţământului dat, până în momentul prelevării; d) prelevarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană ca urmare a exercitării unei constrângeri de natură fizică sau morală asupra unei persoane sunt interzise; e) donarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană nu pot face obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice în scopul obÅ£inerii unui folos material sau de altă natură; f) donatorul ÅŸi primitorul vor semna un înscris autentic prin care declară că donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist ÅŸi nu constituie obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice în scopul obÅ£inerii unui folos material sau de altă natură, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Lit. f) a alin. (1) al art. 144 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. g) donatorul va fi scutit de plata spitalizării/spitalizărilor aferente donării, precum ÅŸi a costurilor aferente controalelor medicale periodice postdonare. (2) Centrele de prelevare ÅŸi cele de transplant vor păstra o evidenţă a donatorilor vii care au donat în centrul respectiv, în conformitate cu dispoziÅ£iile naÅ£ionale privind protecÅ£ia datelor cu caracter personal ÅŸi confidenÅ£ialitatea statistică. (3) Monitorizarea donatorilor vii include controalele medicale periodice obligatorii care se vor realiza la o lună, 3 luni, 6 luni ÅŸi la un an postdonare, iar ulterior la nevoie justificată.-----------Alin. (3) al art. 144 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.-----------Art. 144 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 145 (1) Se interzice prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la potenÅ£iali donatori minori în viaţă, cu excepÅ£ia cazurilor prevăzute în prezenta lege. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în cazul în care donatorul este minor ÅŸi este rudă de până la gradul al IV-lea cu primitorul, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face în următoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimţământul minorului dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, ÅŸi cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al părinÅ£ilor, tutorelui sau al curatorului, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. Dacă minorul nu a împlinit vârsta de 10 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal;-----------Lit. a) a alin. (2) al art. 145 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) în cazul donatorului care are cel puÅ£in 10 ani, consimţământul acestuia, scris sau verbal, se exprimă în faÅ£a preÅŸedintelui tribunalului în a cărui circumscripÅ£ie teritorială se află sediul centrului unde se efectuează transplantul sau al tribunalului în a cărui circumscripÅ£ie teritorială locuieÅŸte donatorul, după efectuarea obligatorie a unei anchete psihosociale de către direcÅ£ia generală de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului.-----------Alin. (2) al art. 145 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (3) Refuzul scris sau verbal al minorului împiedică orice prelevare.  + Articolul 146 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, constituită în cadrul spitalului în care se efectuează transplantul; această comisie va evalua motivaÅ£ia donării ÅŸi va controla respectarea drepturilor pacienÅ£ilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. (2) Comisia de avizare a donării de la donatorul viu va avea următoarea componenţă: un medic cu pregătire în bioetică din partea colegiului medicilor judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti, un psiholog sau un medic psihiatru ÅŸi un medic primar, angajat al spitalului ÅŸi având atribuÅ£ii de conducere în cadrul acestuia, neimplicat în echipa de transplant. (3) Aceasta comisie va funcÅ£iona conform unui regulament emis de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, cu consultarea Comisiei de bioetică a Ministerului Sănătăţii. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) Comisia va evalua atât donatorul, cât ÅŸi primitorul care vor fi supuÅŸi unui examen psihologic ÅŸi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacităţii de exerciÅ£iu, precum ÅŸi stabilirea motivaÅ£iei donării. (5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectuează transplantul, cât ÅŸi de familiile donatorului ÅŸi primitorului. (6) Prelevarea, de la donatori vii, de sânge, piele, sperma, cap femural, placenta, sânge din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate în scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetică cuprinse în regulamentul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, fără a fi necesar avizul acestei comisii.(6^1) ÃŽn cazul recoltării de sânge placentar, mostre de sânge, piele, spermă, cap femural, placentă, membrane amniotice, sânge din cordonul ombilical ÅŸi Å£esut din cordonul ombilical la naÅŸtere, va trebui adăugat pe autorizaÅ£ie ÅŸi numărul documentului de acreditare sau agreare a băncii de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant.-----------Alin. (6^1) al art. 146 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (7) Datele privind donatorul ÅŸi receptorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ£e părÅ£i, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul să nu poată fi identificaÅ£i. (8) Dacă donatorul nu doreÅŸte să-ÅŸi divulge identitatea, se va respecta confidenÅ£ialitatea donării, cu excepÅ£ia cazurilor în care declararea identităţii este obligatorie prin lege.  + Articolul 147Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la donatorul decedat se face în următoarele condiÅ£ii:1. se defineÅŸte ca donator decedat fără activitate cardiacă persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabilă ÅŸi ireversibilă, confirmată în spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fără activitate cardiacă se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut în anexa nr. 6, excepÅ£ie făcând situaÅ£iile fără echivoc;2. se defineÅŸte ca donator decedat cu activitate cardiacă persoana la care s-a constatat încetarea ireversibilă a tuturor funcÅ£iilor creierului, conform protocolului de declarare a morÅ£ii cerebrale prevăzut în anexa nr. 3;3. declararea morÅ£ii cerebrale se face de către medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană;4. prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimţământul scris al cel puÅ£in unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în următoarea ordine: soÅ£ supravieÅ£uitor, părinÅ£i, descendenÅ£i, frate/soră, altă rudă în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Pct. 4 al art. 147 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.5. prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor familiei dacă, în timpul vieÅ£ii, persoana decedată ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare ÅŸi înscrierea în Registrul naÅ£ional al donatorilor de organe, Å£esuturi ÅŸi celule, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Pct. 5 al art. 147 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.6. prelevarea nu se poate face sub nicio formă dacă, în timpul vieÅ£ii, persoana decedată ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea împotriva donării, prin act de refuz al donării. Actul de refuz al donării va fi prezentat de către aparÅ£inători coordonatorului de transplant.-----------Pct. 6 al art. 147 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 148 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la donatori vii ÅŸi decedaÅ£i se efectuează numai după un control clinic ÅŸi de laborator care să stabilească compatibilitatea donatorului cu primitorul ÅŸi să excludă orice boală infecÅ£ioasă, o posibilă contaminare sau alte afecÅ£iuni care reprezintă un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, Å£esut sau celulă. ÃŽn cazul celulelor stem contaminate, excepÅ£ie făcând HIV, lues ÅŸi infecÅ£ii rezistente la antibioticele uzuale, acestea pot fi depozitate la cererea familiei donatorului separat de probele sterile. (2) RepartiÅ£ia organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană, cu excepÅ£ia celulelor stem hematopoietice de la donatori neînrudiÅ£i, prelevate la nivel naÅ£ional se efectuează de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, în funcÅ£ie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană în cadrul sistemului de transplant din România.-----------Alin. (2) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (3) ÃŽn condiÅ£iile în care pe teritoriul naÅ£ional nu există niciun primitor compatibil cu organele, Å£esuturile ÅŸi celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în reÅ£eaua internaÅ£ională de transplant, pe baza unei autorizaÅ£ii emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (3) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (4) Å¢esuturile ÅŸi celulele de origine umană prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate ÅŸi depozitate în băncile de Å£esuturi ÅŸi celule acreditate ori agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant. (5) Transplantul de Å£esuturi sau celule de origine umană se efectuează numai din băncile acreditate ori agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant. (6) Fiecare prelevare de organ, Å£esut sau celulă de origine umană de la un donator decedat este anunÅ£ată imediat ÅŸi înregistrată în Registrul naÅ£ional de transplant la AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; în cazul donatorilor vii, aceste date sunt raportate AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant la fiecare 6 luni. (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe ÅŸi Å£esuturi de la o persoană decedată vor asigura restaurarea cadavrului ÅŸi a fizionomiei sale prin îngrijiri ÅŸi mijloace specifice, inclusiv chirurgicale, dacă este necesar, în scopul obÅ£inerii unei înfăţişări demne a corpului defunctului. (8) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimţământul medicului legist ÅŸi nu trebuie să compromită rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (8) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (9) Introducerea sau scoaterea din Å£ară de organe, Å£esuturi, celule de origine umană, cu excepÅ£ia celulelor stem hematopoietice, se face numai pe baza autorizaÅ£iei emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, după modelul de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, conform legislaÅ£iei vamale.-----------Alin. (9) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (10) Importul ÅŸi exportul de celule hematopoietice se fac pe baza autorizaÅ£iei emise de către Registrul NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. (11) Raportarea autorizaÅ£iilor emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant către Ministerul Sănătăţii se face anual, în cadrul raportului de activitate sau la cererea ministrului sănătăţii.-----------Alin. (11) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (12) Se interzice divulgarea oricărei informaÅ£ii privind identitatea donatorului cadavru, precum ÅŸi a primitorului, exceptând cazurile în care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum ÅŸi cazurile în care declararea identităţii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul ÅŸi primitorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ
EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege.  + Titlul I Sănătatea publică  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătăţii publice, obiectiv de interes social major.  + Articolul 2 (1) AsistenÅ£a de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societăţii în vederea protejării ÅŸi promovării sănătăţii populaÅ£iei. AsistenÅ£a de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor ÅŸi strategiilor adresate determinanÅ£ilor stării de sănătate, precum ÅŸi prin organizarea instituÅ£iilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2) Scopul asistenÅ£ei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi îmbunătăţirea calităţii vieÅ£ii. (3) Strategia sistemului sănătăţii publice urmăreÅŸte asigurarea sănătăţii populaÅ£iei în cadrul unor comunităţi sănătoase. (4) AsistenÅ£a de sănătate publică este o componentă a sistemului de sănătate publică. (5) Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice. (6) ÃŽn cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea "Ministerul Sănătăţii" se înlocuieÅŸte cu denumirea "Ministerul Sănătăţii Publice", iar sintagma "ministrul sănătăţii", cu sintagma "ministrul sănătăţii publice". (7) AsistenÅ£a de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătăţii Publice ÅŸi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite ÅŸi organizate conform legii. (8) Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii, direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti ÅŸi altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi autorităţilor din administraÅ£ia publică locală.------------Alin. (8) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (9) AsistenÅ£a de sănătate publică este garantată de stat ÅŸi finanÅ£ată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.  + Articolul 3ProtecÅ£ia sănătăţii publice constituie o obligaÅ£ie a autorităţilor administraÅ£iei publice centrale ÅŸi locale, precum ÅŸi a tuturor persoanelor fizice ÅŸi juridice.  + Articolul 4 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) sănătatea publică - starea de sănătate a populaÅ£iei în raport cu determinanÅ£ii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea ÅŸi accesibilitatea serviciilor de sănătate; b) promovarea sănătăţii - procesul care oferă individului ÅŸi colectivităţilor posibilitatea de a-ÅŸi controla ÅŸi îmbunătăţi sănătatea sub raport fizic, psihic ÅŸi social ÅŸi de a contribui la reducerea inechităţilor în sănătate; c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica ÅŸi continua, analiza, interpretarea ÅŸi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populaÅ£iei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate priorităţile de sănătate publică ÅŸi sunt instituite măsurile de prevenire ÅŸi control; d) evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viaţă ÅŸi de muncă ÅŸi la cei rezultaÅ£i din stilul de viaţă individual ÅŸi comunitar influenÅ£ează starea de sănătate a populaÅ£iei; e) inspecÅ£ia sanitară de stat - exercitarea activităţilor de inspecÅ£ie privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică;------------Lit. e) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". f) principiul precauÅ£iei - instrumentul prin care direcÅ£ia de sănătate publică decide ÅŸi intervine în situaÅ£ii în care se apreciază că există un potenÅ£ial risc pentru sănătatea populaÅ£iei, în condiÅ£iile unei argumentaÅ£ii ÅŸtiinÅ£ifice insuficiente.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". g) protocoale standardizate la nivel naÅ£ional - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii cu consultarea societăţilor medicale de profil ÅŸi cu avizul Colegiului Medicilor din România, cu rol operaÅ£ional care structurează transpunerea la nivel naÅ£ional a recomandărilor pentru practică clinică, dezvoltate în mod transparent ÅŸi sistematic prin metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientării deciziei privind intervenÅ£iile în sănătate.-------------Lit. g) a alin. (1) al art. 4 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) ÃŽn sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ele sanitare proprii se înÅ£elege autorităţile ÅŸi instituÅ£iile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul JustiÅ£iei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de InformaÅ£ii, Serviciul de InformaÅ£ii Externe, Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale, Academia Română, autorităţile administraÅ£iei publice locale ÅŸi universităţile de medicină ÅŸi farmacie acreditate ÅŸi facultăţile de medicină acreditate.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 5FuncÅ£iile principale ale asistenÅ£ei de sănătate publică vizează: a) dezvoltarea politicilor, strategiilor ÅŸi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice; b) monitorizarea ÅŸi analiza stării de sănătate a populaÅ£iei; c) planificarea în sănătatea publică; d) supravegherea epidemiologică, prevenirea ÅŸi controlul bolilor; e) managementul ÅŸi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică; f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea ÅŸi controlul aplicării acestei reglementări; g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică; h) cercetarea-dezvoltarea ÅŸi implementarea de soluÅ£ii inovatoare pentru sănătatea publică; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică; j) protejarea populaÅ£iei împotriva riscurilor din mediu; k) informarea, educarea ÅŸi comunicarea pentru promovarea sănătăţii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea ÅŸi rezolvarea problemelor de sănătate; m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficientei ÅŸi accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea ÅŸi planificarea resurselor umane ÅŸi dezvoltarea instituÅ£ională pentru sănătate publică; o) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile ÅŸi strategiile naÅ£ionale ÅŸi în strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă;-------------Lit. o) a art. 5 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau la ameninţările la adresa vieÅ£ii ÅŸi sănătăţii populaÅ£iei, inclusiv prin introducerea de restricÅ£ii de circulaÅ£ie a persoanelor ÅŸi bunurilor.  + Articolul 6Principalele domenii de intervenÅ£ie ale asistenÅ£ei de sănătate publică sunt următoarele: a) prevenirea, supravegherea ÅŸi controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile prin:1. asigurarea imunizărilor;2. controlul epidemiilor;3. supravegherea bolilor;4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea stării de sănătate prin:1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate;2. monitorizarea determinanÅ£ilor stării de sănătate;3. monitorizarea eficacităţii ÅŸi eficientei activităţilor din domeniul sănătăţii publice;4. evaluarea nevoilor populaÅ£iei privind serviciile de sănătate publică; c) promovarea sănătăţii ÅŸi educaÅ£ia pentru sănătate prin:1. campanii de informare-educare-comunicare;2. programe de educaÅ£ie pentru sănătate ÅŸi promovare a sănătăţii în comunităţi;3. dezvoltarea ÅŸi implicarea comunităţilor locale;4. pledoaria pentru sănătatea publică; d) sănătatea ocupaÅ£ională prin:1. definirea standardelor de sănătate ocupaÅ£ională;2. controlul aplicării reglementărilor sănătăţii în muncă; e) sănătatea în relaÅ£ie cu mediul prin:1. monitorizarea factorilor de mediu în relaÅ£ie cu sănătatea;2. reglementarea calităţii principalilor factori de mediu;3. stabilirea normelor de igienă ÅŸi sănătate publică comunitare;4. controlul aplicării reglementărilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primara ÅŸi secundară în domeniul sănătăţii publice prin:1. elaborarea, revizuirea, adaptarea ÅŸi implementarea legislaÅ£iei din domeniul sănătăţii publice;2. reglementarea circulaÅ£iei bunurilor ÅŸi serviciilor cu potenÅ£ial impact asupra sănătăţii publice; g) managementul sănătăţii publice bazat pe:1. managementul politicilor, planificării ÅŸi dezvoltării sistemului de sănătate publică;2. formularea ÅŸi implementarea politicilor de sănătate publică pe baze ÅŸtiinÅ£ifice;3. cercetarea în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al sistemelor de sănătate;4. colaborarea ÅŸi cooperarea internaÅ£ională în domeniul sănătăţii publice; h) servicii de sănătate publică specifice:1. servicii de sănătate ÅŸcolară;2. servicii de urgenţă în caz de dezastre ÅŸi calamitaÅ£i;3. servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice;4. servicii de planificare familială;5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;6. servicii prenatale ÅŸi postnatale;7. servicii de consiliere în domeniul sănătăţii publice;8. servicii de sănătate publică în transporturi;9. servicii de sănătate destinate copiilor;-----------Pct. 9 de la lit. h) a art. 6 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.10. servicii de securitate transfuzională.-----------Pct. 10 de la lit. h) a art. 6 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. i) servicii medicale ÅŸi tratament specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice (TBC, HIV/SIDA, boli rare, cancer, diabet zaharat), precum ÅŸi în cazul transplantului de organe, Å£esuturi sau celule.-----------Lit. i) a art. 6 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul II Principiile asistenÅ£ei de sănătate publică  + Articolul 7Principiile care stau la baza asistenÅ£ei de sănătate publică sunt următoarele: a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică; b) focalizarea pe grupurile populaÅ£ionale ÅŸi prevenirea primară; c) preocuparea pentru determinanÅ£ii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali ÅŸi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinară ÅŸi intersectorială; e) parteneriat activ cu populaÅ£ia ÅŸi cu autorităţile publice centrale ÅŸi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ÅŸtiinÅ£ifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi); g) în condiÅ£ii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauÅ£iei; h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenÅ£a unui sistem informaÅ£ional ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice; j) creÅŸterea capacităţii de răspuns la calamităţi, dezastre ÅŸi situaÅ£ii de urgenţă, inclusiv cele determinate de schimbările climatice;-------------Lit. j) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. k) evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influenÅ£ează determinanÅ£ii stării de sănătate;-------------Lit. k) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. l) abordarea intersectorială pentru sănătate prin acÅ£iunea coordonată a tuturor instituÅ£iilor în vederea îmbunătăţirii sănătăţii populaÅ£iei.-------------Lit. l) a art. 7 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 8 (1) Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice; b) activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat;------------Lit. b) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate;-----------Lit. c) a art. 8 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populaÅ£iei; e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaÅ£iei. (2) Proiectele de acte normative care conÅ£in prevederi ce influenÅ£ează determinanÅ£ii stării de sănătate vor fi însoÅ£ite de studii de impact asupra sănătăţii, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 8 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 9*) (1) Programele naÅ£ionale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii ÅŸi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică. (2) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează populaÅ£iei ÅŸi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi prelungirea vieÅ£ii de bună calitate. (3) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează principalelor domenii de intervenÅ£ie ale sănătăţii publice ÅŸi răspund priorităţilor naÅ£ionale identificate prin Strategia naÅ£ională de sănătate.-----------Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (4) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt finanÅ£ate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, din venituri proprii, donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, precum ÅŸi din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi/sau Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate, după caz.-------------Alin. (5) al art. 9 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.------------- a) achitarea obligaÅ£iilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru programele naÅ£ionale de sănătate a căror finanÅ£are se asigură până la data de 1 martie 2013 prin transfer din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate; b) achitarea obligaÅ£iilor de plată înregistrate în limita creditelor de angajament aprobate pentru Programul naÅ£ional de boli transmisibile a cărui finanÅ£are se asigură până la data de 1 martie 2013 din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate.Art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013 prevede că termenele prevăzute la literele a) ÅŸi b) ale articolului VII din OrdonanÅ£a de urgenţă a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea ÅŸi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 27 decembrie 2012, se prorogă până la data de 31 martie 2013, inclusiv.  + Articolul 10 (1) Autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice elaborează proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice ÅŸi avizează reglementări ale altor ministere ÅŸi instituÅ£ii referitoare la activităţi cu impact asupra sănătăţii publice. (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrală de sănătate publică elaborează sau participă la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt: a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabilă ÅŸi de îmbăiere, aerul ambiant ÅŸi interior, zgomot, locuinţă ÅŸi habitat, substanÅ£e chimice, produse cosmetice, radiaÅ£ii ionizante, vectori, deÅŸeuri etc.; b) monitorizarea stării de sănătate; c) promovarea sănătăţii; d) calitatea alimentului; e) calitatea unităţilor ÅŸi serviciilor turistice; f) calitatea mediului de muncă ÅŸi sănătatea în muncă; g) colectivităţile de copii ÅŸi tineri; h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populaÅ£iei; i) asigurarea condiÅ£iilor de igienă în unităţi sanitare; j) servicii de laborator; k) planificare familială; l) siguranÅ£a transfuziei sanguine; m) norme privind alte domenii ale sănătăţii publice; n) prevenirea consumului ilegal de droguri. (3) Ministerul Sănătăţii, prin aparatul propriu ÅŸi prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, verifică respectarea reglementărilor în domeniul sănătăţii publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplică măsuri conform legii.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".  + Capitolul III Autorităţile sistemului de sănătate publică  + Articolul 11ÃŽn sensul prezentei legi, prin autorităţi ale sistemului de sănătate publică se înÅ£elege: a) Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului; b) alte instituÅ£ii ÅŸi structuri de specialitate ale Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, regional sau local.-------------Lit. b) a art. 11 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.------------Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 12*)DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. ÃŽn mod similar se pot organiza direcÅ£ii de sănătate publică în cadrul ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, care colaborează cu unităţile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii.--------------Art. 12 a fost modificat de art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009.  + Articolul 13*) (1) Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituÅ£ii publice regionale sau naÅ£ionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, ÅŸi care coordonează tehnic ÅŸi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării ÅŸi implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile ÅŸi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naÅ£ional ÅŸi/sau regional.*)-------------- (2) Institutele naÅ£ionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu personalitate juridică ÅŸi funcÅ£ionează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.-------------*) Conform art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" se înlocuieÅŸte cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". Această modificare anulează practic dispoziÅ£iile alin. (3) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, care nu s-au mai putut pune în aplicare la data funcÅ£ionării instituÅ£iilor prevăzute la alin. (1) al art. III.  + Articolul 14Centrul NaÅ£ional pentru Organizarea ÅŸi Asigurarea Sistemului InformaÅ£ional ÅŸi Informatic în Domeniul Sănătăţii, instituÅ£ie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, se desfiinÅ£ează, ca urmare a comasării prin absorbÅ£ie ÅŸi a preluării activităţii de către Institutul NaÅ£ional de Sănătate Publică*).--------------Art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 2 iulie 2010.  + Articolul 15InstituÅ£iile ÅŸi structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naÅ£ional, judeÅ£ean ÅŸi local, cu personalitate juridică, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, cu excepÅ£ia CNAS ÅŸi a caselor de asigurări de sănătate, se înfiinÅ£ează, se reorganizează ÅŸi se desfiinÅ£ează prin hotărâre a Guvernului.-------------Art. 15 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 16*) (1) Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenÅ£ei de sănătate publică, are în principal următoarele atribuÅ£ii ÅŸi responsabilităţi: a) stabileÅŸte priorităţile naÅ£ionale de sănătate publică;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. b) elaborează ÅŸi avizează reglementări în domeniul sanitar; c) evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaÅ£iei;-----------Lit. c) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. d) asigură activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat;------------Lit. d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". e) coordonează, implementează ÅŸi monitorizează proiectele finanÅ£ate în cadrul fondurilor comunitare, precum ÅŸi acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sănătăţii ÅŸi alte acorduri internaÅ£ionale în domeniul de competenţă; f) coordonează din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, reÅ£eaua de asistenţă medicală; g) aprobă, prin ordin al ministrului, protocoalele standardizate la nivel naÅ£ional, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu consultarea societăţilor medicale de profil.-----------Lit. g) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. h) exercită funcÅ£ia de unitate de achiziÅ£ii centralizate prin structura de specialitate potrivit OrdonanÅ£ei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziÅ£ii publice centralizată, aprobată cu completări prin Legea nr. 184/2013;-----------Lit. h) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. i) elaborează politica ÅŸi strategiile în sistemul informatic ÅŸi informaÅ£ional din sănătate, în vederea implementării ÅŸi utilizării integrate ÅŸi interoperabile a componentelor acestuia.-----------Lit. i) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(1^1) ÃŽn exercitarea atribuÅ£iilor ÅŸi responsabilităţilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătăţii ÅŸi structurile de specialitate ale acestuia au acces nemijlocit ÅŸi utilizează datele din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecÅ£ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ÅŸi libera circulaÅ£ie a acestor date, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.-----------Alin. (1^1) al art. 16 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) Membrii comisiilor de specialitate prevăzuÅ£i la alin. (1) lit. f) beneficiază de o indemnizaÅ£ie lunară de 10% din indemnizaÅ£ia secretarului de stat, care se acordă proporÅ£ional cu numărul de participări efective la ÅŸedinÅ£e. Cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de instituÅ£iile publice în care persoanele sunt încadrate sau unde acestea desfăşoară activitate prin integrare clinică. Cheltuielile de deplasare din alte localităţi, ocazionate de participarea în comisia de specialitate de medicină de familie, sunt suportate de Ministerul Sănătăţii. Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare ÅŸi atribuÅ£iile comisiilor de specialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. a) de la titlul 20 "Bunuri ÅŸi servicii", pentru activităţile implementate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi instituÅ£iile publice din subordine; b) de la titlul 20 "Bunuri ÅŸi servicii", pentru activităţile implementate în baza contractelor încheiate între structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii ÅŸi unităţile de specialitate, altele decât cele din subordinea Ministerului Sănătăţii; c) de la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraÅ£iei publice", pentru activităţile implementate de unităţile sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Sănătăţii.  + Articolul 17 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătăţii, care pun în aplicare politica ÅŸi programele naÅ£ionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează ÅŸi implementează acÅ£iuni locale de sănătate publică*).-------------Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) ÃŽn scopul îndeplinirii acestor obiective, direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti au, în principal, următoarele atribuÅ£ii*):-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ a) controlează ÅŸi evaluează modul de asigurare a asistenÅ£ei medicale curative ÅŸi profilactice; b) controlează aplicarea normelor de funcÅ£ionare a unităţilor medicale ÅŸi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, ÅŸi aplică măsuri în caz de neconformitate; c) urmăresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale; d) coordonează ÅŸi controlează asistenÅ£a gravidei, lăuzei ÅŸi nou-născutului; e) evaluează resursele umane de la nivelul asistenÅ£ei medicale în relaÅ£ie cu nevoile comunitare identificate prin acÅ£iuni specifice; f) participă activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică ÅŸi a populaÅ£iei; g) organizează acÅ£iuni de prevenire a îmbolnăvirilor ÅŸi de promovare a sănătăţii; h) organizează activităţile preventive în teritoriul judeÅ£ului ÅŸi, respectiv, al municipiului BucureÅŸti; i) colectează ÅŸi înregistrează date privind sănătatea populaÅ£iei, utilizând informaÅ£iile în scopul identificării problemelor de sănătate ale acesteia; j) identifică posibilele probleme de sănătate publică sau ameninţări la adresa sănătăţii unei comunităţi; k) intervin în rezolvarea problemelor de sănătate publică apărute în rândul persoanelor aparÅ£inând grupurilor defavorizate; l) coordonează studii asupra problemelor de sănătate ale populaÅ£iei din teritoriul dat; m) stabilesc relaÅ£ii de colaborare cu instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii în vederea desfăşurării de acÅ£iuni comune în domeniul sănătăţii publice; n) colectează ÅŸi înregistrează datele privind tipurile, cantitatea ÅŸi modul de gestionare a deÅŸeurilor generate în unităţile medicale din zona de jurisdicÅ£ie. o) asigură implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică derulate prin structurile proprii, precum ÅŸi coordonarea, monitorizarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică derulate în baza contractelor încheiate cu instituÅ£ii publice, furnizori de servicii medicale din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi cu furnizori de servicii medicale privaÅ£i, în condiÅ£iile prevăzute în normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică;-----------Lit. o) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(2^1) Abrogat.-----------Alin. (2^1) al art. 17 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti administrează, în numele Ministerului Sănătăţii, locuinÅ£ele construite de către AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru LocuinÅ£e în cadrul Programului de construcÅ£ii de locuinÅ£e pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcÅ£ia locuinÅ£elor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezidenÅ£i ÅŸi alÅ£i tineri specialiÅŸti din sistemul de sănătate, sau prin alte surse de finanÅ£are pe terenurile aflate în domeniul public al statului ÅŸi în administrarea Ministerului Sănătăţii. Activitatea de administrare se reglementează prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.------------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 17^1 (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de directori coordonatori adjuncÅ£i. (2) Persoanele care ocupă funcÅ£ii dintre cele prevăzute la alin. (1) sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii, în urma evaluării cunoÅŸtinÅ£elor ÅŸi abilităţilor manageriale, în condiÅ£iile legii. (3) FuncÅ£iile prevăzute la alin. (1) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum 4 ani. (4) FuncÅ£iile de director coordonator ÅŸi director coordonator adjunct sunt incompatibile cu: a) exercitarea oricăror altor funcÅ£ii remunerate, neremunerate sau/ÅŸi indemnizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ÅŸtiinÅ£ifice, al creaÅ£iei literar artistice ÅŸi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru ÅŸi care nu au legătură cu funcÅ£ia deÅ£inută; b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcÅ£ii de conducere, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea oricărei funcÅ£ii în cadrul organizaÅ£iilor sindicale sau patronale de profil. (5) Constituie conflict de interese deÅ£inerea de către directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct de părÅ£i sociale, acÅ£iuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relaÅ£ii comerciale cu direcÅ£ia de sănătate publică la care persoana în cauză exercită funcÅ£ia de director coordonator sau director coordonator adjunct. (6) Prevederile alin. (5) se aplică ÅŸi în cazul în care părÅ£ile sociale, acÅ£iunile sau interesele sunt deÅ£inute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea ai directorului coordonator sau ai directorului coordonator adjunct. (7) Dacă directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariÅ£ia acestora. ÃŽn caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept, iar Ministerul Sănătăţii poate cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Art. 17^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 7 octombrie 2009.  + Articolul 18*) (1) ÃŽn subordinea direcÅ£iilor de sănătate publică funcÅ£ionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepÅ£ia unităţilor sanitare publice de interes naÅ£ional sau a celor aparÅ£inând ministerelor ori instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, organizează ÅŸi coordonează asistenÅ£a medicală în caz de calamităţi, catastrofe ÅŸi situaÅ£ii deosebite.------------Art. 18 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 19*) (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti colaborează cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea asistenÅ£ei medicale. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraÅ£iei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentiÅŸti, asistenÅ£ilor medicali ÅŸi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente ÅŸi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală ÅŸi dentară din unităţile de învăţământ. (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. (4) Spitalele publice din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale încheie contracte cu direcÅ£iile de sănătate publică în condiÅ£iile prevăzute la art. 190^1 ÅŸi art. 190^2.-------------Art. 19 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.------------  + Articolul 20*) (1) DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti organizează culegerea ÅŸi prelucrarea informaÅ£iilor statistice medicale primite de la unităţile sanitare publice sau private ÅŸi transmit rapoarte statistice lunare către instituÅ£iile desemnate în acest scop. (2) DirecÅ£iile de sănătate publică teritoriale întocmesc rapoarte privind starea de sănătate a comunităţii, care sunt înaintate Ministerului Sănătăţii, precum ÅŸi partenerilor instituÅ£ionali la nivel local. (3) Autorităţile administraÅ£iei publice locale sunt obligate să transmită instituÅ£iilor Ministerului Sănătăţii datele ÅŸi documentele din care rezultă informaÅ£iile necesare întocmirii rapoartelor prevăzute la alin. (1), precum ÅŸi cele stabilite prin reglementările legale în vigoare pentru care România are obligaÅ£ia raportării la nivelul Comisiei Europene.-----------Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (4) Netransmiterea informaÅ£iilor prevăzute la alin. (1) de către unităţile sanitare publice ÅŸi/sau private reprezintă contravenÅ£ie ÅŸi se sancÅ£ionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.-----------Alin. (4) al art. 20 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.------------Art. 20 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 21*)DirecÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din obligaÅ£iile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană ÅŸi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii.------------Art. 21 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 22*)Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare, precum ÅŸi structura organizatorică ale direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 22 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------  + Articolul 23*)Institutele/centrele naÅ£ionale ÅŸi/sau regionale prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, aflate în subordinea ÅŸi/sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, îndeplinesc, în principal, următoarele atribuÅ£ii: a) asigură îndrumarea tehnică ÅŸi metodologică a reÅ£elei de sănătate publică, în funcÅ£ie de domeniul lor de competenţă; b) participă la elaborarea strategiilor ÅŸi politicilor din domeniul lor de competenţă; c) elaborează proiecte de acte normative, norme, metodologii ÅŸi instrucÅ£iuni privind domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; d) efectuează expertize, oferă asistenţă tehnică ÅŸi realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice; e) supraveghează starea de sănătate a populaÅ£iei, bolile transmisibile ÅŸi netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară; f) asigură sistemul de supraveghere epidemiologică, precum ÅŸi de alertă precoce ÅŸi răspuns rapid ÅŸi participă la schimbul de informaÅ£ii în cadrul reÅ£elei europene de supraveghere epidemiologică în domeniul bolilor transmisibile; g) participă la efectuarea de investigaÅ£ii epidemiologice de teren, din proprie iniÅ£iativă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii sau a direcÅ£iilor locale de sănătate publică**);------------Lit. g) a art. 23 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti". h) elaborează metodologia, instrumentele ÅŸi indicatorii de monitorizare ÅŸi evaluare a serviciilor ÅŸi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii ÅŸi de educaÅ£ie pentru sănătate; i) participă la procesul de învăţământ medical de specializare ÅŸi perfecÅ£ionare în domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; j) desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice ÅŸi al managementului sanitar; k) colectează, analizează ÅŸi diseminează date statistice privind sănătatea publică; l) asigură existenÅ£a unui sistem informaÅ£ional ÅŸi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.  + Articolul 24 (1) InstituÅ£iile ÅŸi unităţile sanitare care asigură asistenÅ£a de sănătate publică, în cazul apariÅ£iei unui focar de boală transmisibilă, precum ÅŸi în situaÅ£ia iminenÅ£ei izbucnirii unei epidemii, au obligaÅ£ia să dispună măsuri specifice. (2) Măsurile privind prevenirea ÅŸi gestionarea situaÅ£iilor de urgenţă generate de epidemii, precum ÅŸi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.*)------------  + Capitolul IVInspecÅ£ia sanitară de stat------------Denumirea Cap. IV din Titlul I a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".  + Articolul 25 (1) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se organizează pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul controlului la nivel naÅ£ional ÅŸi regional, conform competenÅ£elor. (2) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se realizează pe următoarele domenii: a) calitatea serviciilor de asistenţă medicală; b) sănătate publică; c) farmaceutic; d) dispozitive medicale.------------Art. 25 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".  + Articolul 26 (1) Activitatea de inspecÅ£ie sanitară de stat se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniul inspecÅ£iei sanitare de stat, conform normelor generale ÅŸi specifice elaborate de către acestea ÅŸi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".(1^1) Furnizorii de servicii medicale din sectorul public ÅŸi privat, precum ÅŸi toate unităţile supuse inspecÅ£iei sanitare, conform legislaÅ£iei în vigoare din domeniul sănătăţii publice, au obligaÅ£ia de a permite accesul persoanelor împuternicite de către Ministerul Sănătăţii în vederea efectuării inspecÅ£iei.------------Alin. (1^1) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (2) Pentru exercitarea activităţii de inspecÅ£ie sanitară de stat, personalul împuternicit are drept de:------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 26 a fost modificată de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaÅ£ii, conform competenÅ£elor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică; c) a constata ÅŸi a sancÅ£iona contravenÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia din domeniul sănătăţii publice. (3) ÃŽn situaÅ£ii de risc pentru sănătatea publică, personalul împuternicit poate interzice punerea în consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporară sau definitivă a activităţilor, retragerea sau anularea autorizaÅ£iei sanitare de funcÅ£ionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi ÅŸi produse ÅŸi poate dispune orice alte măsuri pe care situaÅ£ia le impune. (4) ÃŽn situaÅ£ii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecÅ£ii ÅŸi contacÅ£ii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum ÅŸi alte măsuri de limitare a circulaÅ£iei persoanelor. (5) Concluziile activităţilor de inspecÅ£ie, abaterile de la normele legale, recomandările ÅŸi termenele de remediere a deficienÅ£elor, precum ÅŸi alte măsuri legale aplicate se consemnează în procese-verbale de constatare a condiÅ£iilor igienico-sanitare, rapoarte de inspecÅ£ie ÅŸi procese-verbale de constatare a contravenÅ£iilor, dacă este cazul.------------Alin. (5) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (6) ÃŽn exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenÅ£ialităţii datelor, cu excepÅ£ia situaÅ£iilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal. (7) Refuzul de a permite accesul personalului împuternicit în vederea efectuării inspecÅ£iei sau de a accepta efectuarea inspecÅ£ie ori de a pune la dispoziÅ£ia acestui personal documentele ÅŸi informaÅ£iile necesare realizării atribuÅ£iilor de inspecÅ£ie se sancÅ£ionează conform legislaÅ£iei în vigoare.------------Alin. (7) al art. 26 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat".-------------Art. 26 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 27Activitatea de avizare, autorizare ÅŸi notificare a activităţilor ÅŸi produselor cu impact asupra sănătăţii populaÅ£iei are ca scop certificarea conformării cu normele de sănătate publică a produselor, serviciilor ÅŸi activităţilor, în scopul protejării sănătăţii populaÅ£iei.  + Articolul 28Activitatea de evaluare a impactului asupra sănătăţii în relaÅ£ie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaÅ£iei reprezintă instrumentul de integrare a priorităţilor de sănătate publică în dezvoltarea durabilă a societăţii.  + Capitolul V AsistenÅ£a medicală  + Articolul 29 (1) AsistenÅ£a medicală profilactică ÅŸi curativă se asigură prin: a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie ÅŸi de alte specialităţi, centre de diagnostic ÅŸi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum ÅŸi prin alte unităţi sanitare publice ÅŸi private; b) unităţi sanitare publice ÅŸi private cu paturi. (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaÅ£ia asigurării condiÅ£iilor de mobilitate a informaÅ£iei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. ÃŽn situaÅ£ia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaÅ£i să asigure condiÅ£iile de securitate ÅŸi confidenÅ£ialitate în procesul de transmitere a datelor. (3) Modalitatea de utilizare ÅŸi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.-----------Alin. (3) al art. 29 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 23 din 13 mai 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 15 mai 2014.-----------Art. 29 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 30Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secÅ£ii, compartimente ÅŸi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum ÅŸi prin societăţi de turism balnear ÅŸi de recuperare, constituite conform legii.  + Articolul 31AsistenÅ£a medicală de urgenţă se asigură de unităţi specializate de urgenţă ÅŸi transport sanitar publice sau private, precum ÅŸi prin structurile de primire a urgenÅ£elor, organizate în acest scop.  + Articolul 32AsistenÅ£a medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguină sau alte servicii de asistenţă medicală ÅŸi prestaÅ£ii autorizate se asigură prin unităţi specializate în acest scop.  + Articolul 33AsistenÅ£a medicală preventivă din colectivităţile de copii preÅŸcolari, ÅŸcolari ÅŸi studenÅ£i se asigură prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unităţile de învăţământ preÅŸcolar, ÅŸcolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.  + Articolul 34Activităţile de asistenţă de sănătate publică se finanÅ£ează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile ÅŸi nerambursabile, contracte cu terÅ£ii, precum ÅŸi din contribuÅ£ii personale ÅŸi plăţi directe, după caz, potrivit legii.  + Capitolul VI AsistenÅ£a farmaceutică  + Articolul 35AsistenÅ£a farmaceutică se asigură în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea ÅŸi eliberarea medicamentelor ÅŸi a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare ÅŸi alte asemenea produse.  + Articolul 36Punerea pe piaţă a medicamentelor, precum ÅŸi activitatea de farmacovigilenţă se realizează conform legii.  + Capitolul VII ObligaÅ£iile persoanelor fizice ÅŸi juridice  + Articolul 37Orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile ÅŸi condiÅ£iile necesare pentru: a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sănătate publică ÅŸi securitate în muncă; b) aplicarea măsurilor de igienă, dezinfecÅ£ie, dezinsecÅ£ie ÅŸi deratizare periodică; c) vaccinarea ÅŸi profilaxia specifică impusă de riscurile de la locul de muncă.  + Articolul 38Cetăţenii români ÅŸi orice altă persoană aflată pe teritoriul României, precum ÅŸi unităţile ÅŸi agenÅ£ii economici au obligaÅ£ia să se supună măsurilor de prevenire ÅŸi combatere a bolilor transmisibile, să respecte întocmai normele de igienă ÅŸi sănătate publică, să ofere informaÅ£iile solicitate ÅŸi să aplice măsurile stabilite privind instituirea condiÅ£iilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor ÅŸi pentru promovarea sănătăţii individului ÅŸi a populaÅ£iei.  + Articolul 39 (1) InformaÅ£iile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcÅ£iile de sănătate publică teritoriale, la autorităţile de sănătate publică ale ministerelor cu reÅ£ea sanitară proprie, precum ÅŸi la instituÅ£iile desemnate ÅŸi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populaÅ£iei*).------------Alin. (1) al art. 39 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) Folosirea în alte scopuri a informaÅ£iilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiÅ£ii: a) există o dispoziÅ£ie legală în acest sens; b) există acordul persoanei în cauza; c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunităţii, după caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale. (3) Păstrarea confidenÅ£ialităţii informaÅ£iilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toÅ£i salariaÅ£ii care prin activitatea pe care o desfăşoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.  + Articolul 40 (1) Pentru situaÅ£ii speciale cu implicaÅ£ii asupra sănătăţii publice se constituie rezerva Ministerului Sănătăţii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale ÅŸi alte materiale specifice, iar la nivelul direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, rezerva antiepidemică*).------------Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------(1^1) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele ÅŸi alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaÅ£ii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 40 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (2) Normele metodologice de constituire, păstrare ÅŸi utilizare a rezervei Ministerului Sănătăţii ÅŸi a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 41 (1) Pentru servicii de asistenţă de sănătate publică, efectuate de către direcÅ£iile de sănătate publică la cererea unor persoane fizice ÅŸi juridice, se percep tarife potrivit reglementărilor în vigoare*).------------Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (2) Veniturile proprii obÅ£inute potrivit alin. (1) se folosesc în condiÅ£iile legii.  + Capitolul VIII Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice  + Articolul 42 (1) Campaniile de informare, educare ÅŸi comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe să rezerve gratuit spaÅ£iul de emisie necesar promovării campaniilor de informare, educare ÅŸi comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică. (3) ÃŽn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reÅ£ea sanitară proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune ÅŸi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalităţile ÅŸi spaÅ£iul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.  + Capitolul IX DispoziÅ£ii tranzitorii ÅŸi finale  + Articolul 43 (1) ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sănătăţii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcÅ£ii de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a inspecÅ£iei sanitare de stat.------------Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 137 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014, prin înlocuirea sintagmei "control în sănătate publică" cu sintagma "inspecÅ£ia sanitară de stat". (2) ÃŽn termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Sănătăţii va elabora reglementările legale privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea instituÅ£iilor prevăzute la art. 13 ÅŸi 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.  + Articolul 43^1Normele metodologice privind activitatea de sănătate publică se elaborează de structurile de sănătate publică ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Art. 43^1 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 44 (1) Prevederile prezentului titlu se aplică ÅŸi ministerelor cu reÅ£ea sanitară proprie. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaÅ£iei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificările ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenţă de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, precum ÅŸi orice alte dispoziÅ£ii contrare.  + Titlul II*) Programele naÅ£ionale de sănătate------------  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 45 (1) ÃŽn sensul prezentului titlu, termenii ÅŸi expresiile de mai jos au următoarele semnificaÅ£ii: a) programele naÅ£ionale de sănătate - ansamblu de acÅ£iuni multianuale orientate spre principalele domeniile de intervenÅ£ie ale asistenÅ£ei de sănătate publică; b) derularea programelor naÅ£ionale de sănătate - procesul de implementare, coordonare, monitorizare, evaluare ÅŸi control al programelor naÅ£ionale de sănătate; c) implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate - procesul de organizare a resurselor umane, materiale ÅŸi financiare, la nivelul unităţilor de specialitate, în scopul asigurării de bunuri, servicii sau schimbări ale comportamentelor ÅŸi mediului de viaţă ÅŸi muncă pentru beneficiarii acestor programe, ca răspuns la anumite nevoi de sănătate identificate din date obiective; d) unitate de specialitate - structură din cadrul sistemului de sănătate publică cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate; e) unitatea naÅ£ională/regională de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate - structura organizatorică fără personalitate juridică din cadrul instituÅ£iilor publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, înfiinÅ£ată prin ordin al ministrului sănătăţii, cu atribuÅ£ii în asigurarea asistenÅ£ei tehnice ÅŸi managementului programelor naÅ£ionale de sănătate; f) asistenÅ£a tehnică - totalul activităţilor de pregătire ÅŸi informare a unităţilor de specialitate cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate, precum ÅŸi orice alte activităţi întreprinse în vederea îmbunătăţirii implementării programelor naÅ£ionale de sănătate; g) cheltuieli eligibile - cheltuielile de natura bunurilor ÅŸi serviciilor efectuate de către unităţile de specialitate cu atribuÅ£ii în implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate, potrivit prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) Programele naÅ£ionale de sănătate se adresează domeniilor de intervenÅ£ie în sănătatea publică după cum urmează: a) programe naÅ£ionale de sănătate publică, care au drept scop:(i) prevenirea, supravegherea ÅŸi controlul bolilor transmisibile ÅŸi netransmisibile;(ii) monitorizarea stării de sănătate a populaÅ£iei;(iii) promovarea sănătăţii ÅŸi a unui stil de viaţă sănătos;(iv) monitorizarea factorilor determinanÅ£i din mediul de viaţă ÅŸi muncă;(v) asigurarea serviciilor de sănătate publică specifice;(vi) asigurarea tratamentului specific pentru TBC ÅŸi HIV/SIDA;(vii)realizarea procedurilor de transplant de organe, Å£esuturi sau celule; b) programe naÅ£ionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC ÅŸi HIV/SIDA ÅŸi transplant de organe, Å£esuturi ÅŸi celule.-----------Art. 45 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 46Elaborarea programelor naÅ£ionale de sănătate are la baza următoarele obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naÅ£ională de sănătate a Ministerului Sănătăţii; b) utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor ÅŸi indicatorilor aprobaÅ£i; c) fundamentarea programelor pe nevoile populaÅ£iei, evidenÅ£iate din date obiective; d) asigurarea concordanÅ£ei cu politicile, strategiile ÅŸi recomandările instituÅ£iilor ÅŸi organizaÅ£iilor internaÅ£ionale în domeniu.  + Articolul 47 (1) Pentru proiectarea ÅŸi realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate se înfiinÅ£ează structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), care funcÅ£ionează în structura Ministerului Sănătăţii, cu rang de direcÅ£ie. (2) Pentru realizarea atribuÅ£iilor, structura cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*) colaborează cu Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei, ProtecÅ£iei Sociale ÅŸi Persoanelor Vârstnice, precum ÅŸi cu alte instituÅ£ii ÅŸi organizaÅ£ii guvernamentale ÅŸi neguvernamentale.------------Art. 47 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".  + Articolul 48 (1) Programele naÅ£ionale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, iar derularea acestora se realizează distinct, după cum urmează: a) de către Ministerul Sănătăţii pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) de către Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative.-------------Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(1^1) Se autorizează Ministerul FinanÅ£elor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sănătăţii ÅŸi a bugetului activităţilor finanÅ£ate integral din venituri proprii anexat la acesta ÅŸi în volumul ÅŸi structura bugetului Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate pe anul 2008, fără afectarea deficitului bugetului de stat ÅŸi a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.------------Alin. (1^1) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate aprobate pe anul 2008.------------Alin. (1^2) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Structura programelor naÅ£ionale de sănătate, obiectivele acestora, precum ÅŸi orice alte condiÅ£ii ÅŸi termene necesare implementării ÅŸi derulării se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate se aprobă după cum urmează: a) prin ordin al ministrului sănătăţii pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) prin ordin al preÅŸedintelui Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative.-------------Alin. (3) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (4) ÃŽn situaÅ£ii de risc epidemiologic, beneficiarii programelor naÅ£ionale de sănătate publică, cu excepÅ£ia procedurilor de transplant de organe, Å£esuturi sau celule, sunt toÅ£i cetăţenii români cu domiciliul în Å£ară, cetăţenii străini ÅŸi apatrizii care au solicitat ÅŸi obÅ£inut prelungirea dreptului de ÅŸedere temporară sau au domiciliul în România, precum ÅŸi toÅ£i cetăţenii aflaÅ£i în tranzit pe teritoriul României.-------------Alin. (4) al art. 48 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (5) Abrogat.-------------Alin. (5) al art. 48 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (6) Abrogat.-------------Alin. (6) al art. 48 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.--------------Art. 48 [cu alineatele (1)-(3)] a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  + Articolul 49 (1) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentei legi, unităţile de specialitate sunt: a) instituÅ£ii publice; b) furnizori publici de servicii medicale; c) furnizori privaÅ£i de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale; d) furnizori privaÅ£i de medicamente ÅŸi dispozitive medicale. (3) Unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot angaja personal pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate ca acÅ£iuni multianuale pe toată perioada de implementare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (4) Pentru realizarea atribuÅ£iilor ÅŸi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot încheia contracte de prestări de servicii cu medici, asistenÅ£i medicali ÅŸi alte categorii de personal, după caz, precum ÅŸi cu persoane juridice, potrivit dispoziÅ£iilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, ÅŸi în condiÅ£iile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (5) Contractele de prestări de servicii/ConvenÅ£iile civile încheiate în condiÅ£iile alin. (4) de către unităţile de specialitate stabilite la alin. (2) prevăd acÅ£iuni multianuale, sunt de natură civilă ÅŸi se încheie pentru toată perioada de implementare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (3) ÅŸi (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 49 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 49^1 (1) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică se realizează din sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, după cum urmează: a) prin instituÅ£ii publice ÅŸi furnizori de servicii medicale din subordinea Ministerului Sănătăţii; b) prin furnizori de servicii medicale din reÅ£eaua autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, instituÅ£ii publice, precum ÅŸi furnizori de servicii medicale privaÅ£i, cu respectarea art. 49 alin. (2) lit. c), în baza contractelor încheiate cu direcÅ£iile de sănătate publică sau, după caz, cu instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii. (2) Implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate curative se realizează din sumele alocate din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate prin furnizorii de servicii medicale, medicamente ÅŸi dispozitive medicale evaluaÅ£i, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.-------------Art. 49^1 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul II AtribuÅ£ii în realizarea programelor naÅ£ionale de sănătate  + Articolul 50AtribuÅ£iile Ministerului Sănătăţii în domeniul programelor naÅ£ionale de sănătate sunt următoarele: a) aprobă strategia programelor naÅ£ionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naÅ£ionale de sănătate; b) propune Guvernului spre aprobare programele naÅ£ionale de sănătate; c) aprobă normele metodologice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică; d) avizează normele metodologice de realizare a programelor naÅ£ionale curative elaborate de Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate; e) organizează la nivel naÅ£ional proceduri de achiziÅ£ii publice pentru achiziÅ£ionarea de bunuri ÅŸi servicii necesare implementării programelor naÅ£ionale de sănătate, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale în vigoare privind achiziÅ£iile publice; f) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică; g) asigură finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate publică.-------------Art. 50 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 51AtribuÅ£iile structurii din cadrul Ministerului Sănătăţii, responsabile de elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate, sunt următoarele: a) participă la elaborarea strategiei programelor naÅ£ionale de sănătate, parte integrantă a Strategiei naÅ£ionale de sănătate; b) elaborează structura programelor naÅ£ionale de sănătate, în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate; c) fundamentează necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică pe baza propunerilor unităţilor regionale/naÅ£ionale de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi/sau direcÅ£iilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică, elaborate în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; e) realizează coordonarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate publică direct sau prin unităţile regionale/naÅ£ionale de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, în colaborare cu direcÅ£iile de specialitate din Ministerul Sănătăţii; f) propune ministrului sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea derulării programelor naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 51 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 52AtribuÅ£iile Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate în domeniul programelor naÅ£ionale de sănătate sunt următoarele: a) participă la elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programelor naÅ£ionale de sănătate; b) elaborează ÅŸi aprobă normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate curative, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii; c) realizează organizarea, monitorizarea, evaluarea ÅŸi controlul implementării programelor naÅ£ionale de sănătate curative; d) asigură finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate curative; e) transmite structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate, trimestrial, anual ÅŸi ori de câte ori este nevoie, indicatorii programelor naÅ£ionale curative, precum ÅŸi analiza modului în care acestea sunt derulate.-------------Art. 52 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 53 (1) Ministerul Sănătăţii desemnează instituÅ£ii publice din subordinea sa pentru asigurarea asistenÅ£ei tehnice ÅŸi managementului programelor naÅ£ionale de sănătate ÅŸi înfiinÅ£ează unităţi de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate în cadrul instituÅ£iilor desemnate, prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Unităţile de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate se pot înfiinÅ£a la nivel naÅ£ional sau regional, după caz. (3) ÃŽn cadrul unei instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii se înfiinÅ£ează o singură unitate de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate care poate asigura asistenţă tehnică ÅŸi management pentru unul sau mai multe programe naÅ£ionale de sănătate, după caz. (4) Structura organizatorică a unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, atribuÅ£iile acestora, precum ÅŸi orice alte condiÅ£ii necesare funcÅ£ionării lor se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate. (5) Cheltuielile privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate sunt incluse în sumele alocate programelor naÅ£ionale de sănătate pe care le gestionează, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Pentru realizarea atribuÅ£iilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate, instituÅ£iile publice prevăzute la alin. (1) pot angaja personal, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat la nivelul Ministerului Sănătăţii ÅŸi al instituÅ£iilor subordonate, ÅŸi/sau pot încheia contracte de prestări de servicii/convenÅ£ii civile potrivit prevederilor art. 49 alin. (3) - (6), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.-------------Art. 53 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul III FinanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate  + Articolul 54 (1) FinanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate se realizează astfel: a) de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, pentru programele naÅ£ionale de sănătate publică; b) de la bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru programele naÅ£ionale de sănătate curative; c) din alte surse, inclusiv din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, în condiÅ£iile legii. (2) Sumele alocate programelor naÅ£ionale de sănătate multianuale sunt aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanÅ£ele publice, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (3) ÃŽn cazul programelor naÅ£ionale de sănătate publică, categoriile de cheltuieli eligibile ÅŸi modul de finanÅ£are a acestora se aprobă prin normele tehnice de realizare a programelor naÅ£ionale de sănătate publică. (4) ÃŽn cazul programelor naÅ£ionale de sănătate curative, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acordă beneficiarilor cuprinÅŸi în programele naÅ£ionale curative, se suportă din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul preÅ£ului de decontare. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale ÅŸi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinÅŸi în programele naÅ£ionale de sănătate, se suportă la nivelul preÅ£ului de achiziÅ£ie, care pentru medicamente nu poate depăşi preÅ£ul de decontare. (6) AchiziÅ£ionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale ÅŸi altele asemenea prevăzute la alin. (5) se realizează prin proceduri de achiziÅ£ie publică organizate de Ministerul Sănătăţii sau de unităţile sanitare cu paturi care implementează programele naÅ£ionale de sănătate, după caz, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale în vigoare privind achiziÅ£iile publice. (7) Lista medicamentelor care se asigură în cadrul programelor naÅ£ionale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (8) Modalitatea privind includerea, extinderea indicaÅ£iilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menÅ£ionată la alin. (7) este prevăzută la art. 232^1.-----------Alin. (8) al art. 54 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 23 din 13 mai 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 15 mai 2014.-------------Art. 54 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 55 (1) Sumele alocate pentru programele naÅ£ionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri ÅŸi cheltuieli ale unităţilor de specialitate prin care acestea se implementează. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii. (3) Unităţile de specialitate publică pe site-ul propriu bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli ÅŸi execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli, pentru programele naÅ£ionale de sănătate.-------------Art. 55 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 56Unităţile de specialitate care implementează programe naÅ£ionale de sănătate au obligaÅ£ia utilizării fondurilor în limita bugetului alocat ÅŸi potrivit destinaÅ£iei specificate, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale, precum ÅŸi obligaÅ£ia gestionării eficiente a mijloacelor materiale ÅŸi băneÅŸti ÅŸi a organizării evidenÅ£ei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program, pe subdiviziunile clasificaÅ£iei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât ÅŸi în execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli.-------------Art. 56 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Articolul 57 (1) Ministerul Sănătăţii asigură fondurile pentru finanÅ£area programelor naÅ£ionale de sănătate publică la solicitările unităţilor de asistenţă tehnică ÅŸi management al programelor naÅ£ionale de sănătate. (2) Casa NaÅ£ională de Asigurări de Sănătate asigură fondurile pentru finanÅ£area programelor naÅ£ionale curative la solicitările caselor de asigurări de sănătate. (3) Solicitările de finanÅ£are a programelor naÅ£ionale de sănătate prevăzute la alin. (1) ÅŸi (2) sunt întocmite pe baza cererilor fundamentate ale unităţilor de specialitate, care vor solicita finanÅ£area în funcÅ£ie de realizarea indicatorilor ÅŸi cu încadrarea în limita fondurilor aprobate cu această destinaÅ£ie.-------------Art. 57 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.  + Capitolul IV DispoziÅ£ii finale  + Articolul 58ÃŽn termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aprobă Regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a structurii cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate*), prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 58 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuÅ£ii în elaborarea ÅŸi coordonarea programelor naÅ£ionale de sănătate".  + Titlul III AsistenÅ£a medicală primară  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 59 (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenÅ£ei medicale primare, asigurată prin serviciile de medicină de familie. (2) Termenul asistenţă medicală primară defineÅŸte furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaÅ£ii continue cu pacienÅ£ii, în prezenÅ£a bolii sau în absenÅ£a acesteia. (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialităţii medicină de familie.  + Articolul 60ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) asistenÅ£a medicală primară - segmentul de asistenţă medicală care furnizează îngrijiri ce întrunesc toate caracteristicile menÅ£ionate la art. 59 alin. (2) ÅŸi având ca furnizor specializat ÅŸi de sine stătător cabinetul de medicină de familie; b) medicină de familie - specialitatea medicală clinică, de practică publică autorizată, dobândită în condiÅ£iile legii; c) medicul specialist de medicină de familie - medicul care a obÅ£inut specialitatea medicina de familie, în condiÅ£iile legii; d) medic de medicină generală - absolvent al facultăţii de medicină sau pediatrie din România, promoÅ£ie anterioară anului 2005, care nu a dobândit calificarea de medic specialist, dar a întrunit condiÅ£iile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi. De aceste prevederi beneficiază ÅŸi titularii diplomei de medic, obÅ£inută anterior anului 2005 în străinătate ÅŸi echivalată în România, care nu au dobândit calificarea de medic specialist, dar au întrunit condiÅ£iile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi;------------Lit. d) a art. 60 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^1. e) medic de familie - medicul specialist de medicină de familie ÅŸi, prin asimilare, medicul de medicină generală; acest termen nu constituie un titlu profesional; f) cabinet de medicină de familie - unitatea sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistenÅ£a medicală primară, organizată în condiÅ£iile legii. Prin excepÅ£ie, ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie îşi pot înfiinÅ£a în structură cabinete de medicină de familie, ca unităţi sanitare publice.------------Lit. f) a art. 60 a fost modificată de pct. 17 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. g) grupul de practică - asocierea formală a doi sau mai mulÅ£i medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, în vederea furnizării de servicii ÅŸi/sau a utilizării în comun a unor resurse; h) patrimoniul de afectaÅ£iune profesională - totalitatea bunurilor, drepturilor ÅŸi obligaÅ£iilor medicului afectate scopului exercitării profesiei sale, constituite ca o fracÅ£iune distinctă a patrimoniului medicului, separată de gajul general al creditorilor acestuia; i) praxisul de medicină de familie - reuneÅŸte patrimoniul de afectaÅ£iune profesională, infrastructura cabinetului, aflată în proprietatea sau în folosinÅ£a medicului, ÅŸi clientelă; j) episodul de îngrijire - totalitatea consultaÅ£iilor/intervenÅ£iilor determinate de o problemă de sănătate, din momentul apariÅ£iei sale până la remisiunea completă; k) serviciile de medicină de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicină de familie unei populaÅ£ii desemnate; l) cabinete santinelă - cabinete de medicină de familie care utilizează sisteme speciale de înregistrare continuă a episoadelor de îngrijire la nivelul asistenÅ£ei medicale primare, pentru populaÅ£iile deservite. m) medic titular al cabinetului de medicină de familie - medicul deÅ£inător al patrimoniului de afectaÅ£iune profesională sau al unei părÅ£i a acestuia.------------Lit. l) a art. 60 a fost introdusă de pct. 18 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Capitolul II Medicul de familie  + Articolul 61 (1) Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care coordonează ÅŸi integrează serviciile medicale furnizate pacienÅ£ilor de către el însuÅŸi sau de către alÅ£i furnizori de servicii de sănătate. (2) Medicul de familie asigură accesul în sistemul sanitar pentru pacienÅ£ii săi, la nivelurile de competenţă cele mai adecvate nevoilor acestora.  + Articolul 62Medicul de familie acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei ÅŸi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.  + Articolul 63Caracteristicile asistenÅ£ei acordate de medicul de familie sunt următoarele: a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacienÅ£ilor ÅŸi ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora; b) foloseÅŸte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonând asistenţă medicală acordată pacienÅ£ilor; colaborează cu ceilalÅ£i furnizori de servicii din asistenţă medicală primara ÅŸi asigură legătura cu celelalte specialităţi; c) este orientată către individ, familie ÅŸi comunitate; d) se bazează pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relaÅ£ii interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menÅ£inerea/restabilirea propriei sănătăţi; e) asigură continuitatea asistenÅ£ei medicale primare prin consultaÅ£ii de urgenţă înregistrate prin sistemul naÅ£ional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, precum ÅŸi în regim de gardă, prin intermediul centrelor de permanenţă;------------Lit. e) a art. 63 a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. f) rezolva problemele de sănătate acute ÅŸi cronice ale pacienÅ£ilor; g) promovează sănătatea ÅŸi starea de bine a pacienÅ£ilor prin intervenÅ£ii adecvate ÅŸi eficiente; h) urmăreÅŸte rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.  + Articolul 64 (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional să furnizeze îngrijirile cuprinzătoare de care are nevoie o persoană. (2) ÃŽncepând cu promoÅ£ia 2005 de absolvenÅ£i licenÅ£iaÅ£i ai instituÅ£iilor de învăţământ superior medical, competenÅ£ele profesionale în specialitatea medicină de familie se dobândesc numai prin rezidenÅ£iat. (3) Medicii de medicină generală prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d), care la data aderării României la Uniunea Europeană furnizează servicii de asistenţă medicală primară în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, îşi pot continua activitatea în aceleaÅŸi condiÅ£ii ÅŸi după această dată.  + Articolul 65Pentru medicii de medicină generală cu drept de liberă practică, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmaÅ£i rezidenÅ£i în specialitatea medicină de familie, dar furnizează în regim salarial sau independent servicii de medicină de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, sau care au întrerupt temporar, în condiÅ£iile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalităţi flexibile de formare în specialitatea medicină de familie.  + Capitolul III Cabinetul de medicină de familie  + Articolul 66AsistenÅ£a medicală primară ÅŸi continuitatea în acest domeniu se desfăşoară în cabinete de medicină de familie ÅŸi centre de permanenţă înfiinÅ£ate în condiÅ£iile legii.------------Art. 66 a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 67AsistenÅ£a medicală primară se poate asigura prin practică individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locaÅ£ii comune sau prin integrarea funcÅ£ională a unor cabinete cu locaÅ£ii distincte.  + Articolul 68Activitatea cabinetelor de medicină de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat ÅŸi colaboratorii externi.  + Articolul 69 (1) ÃŽnfiinÅ£area unui nou cabinet de medicină de familie într-o localitate se realizează în conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileÅŸte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Contractarea ÅŸi decontarea serviciilor de medicină de familie de către casele de asigurări de sănătate judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, SiguranÅ£ei NaÅ£ionale ÅŸi Autorităţii JudecătoreÅŸti se fac pentru următoarele categorii de medici:------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 69 a fost modificată de pct. 1 al art. 16 din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 8 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 28 februarie 2013. a) medicii prevăzuÅ£i la art. 60 lit. d); b) medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European sau ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene, în înÅ£elesul art. 370 lit. b) ÅŸi al art. 371 alin. (1), formaÅ£i în profesie în unul dintre aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabiliÅ£i pe teritoriul României ÅŸi care, în urma recunoaÅŸterii calificării profesionale beneficiau, la această dată, de dreptul de exercitare în cadrul sistemului naÅ£ional al asigurărilor de sănătate a activităţilor din domeniul specialităţii medicină de familie, fără titlul de medic specialist medicină de familie; c) medicii confirmaÅ£i specialiÅŸti în una dintre specialităţile medicină generală adulÅ£i, medicină generală copii, medicină generală, medicină generală/medicină de familie, medicină de familie; d) medicii titulari ai certificatului care atestă formarea specifică a medicului generalist, dobândită în unul dintre statele prevăzute la lit. b), precum ÅŸi medicii titulari ai certificatului de drept câştigat de medic generalist, eliberat de unul dintre aceste state, în cazul cărora s-au aplicat procedurile prevăzute la art. 388-390, art. 396 ÅŸi art. 397.------------Alin. (2) a art. 69 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^2. (3) Preluarea activităţii unui praxis existent de către un alt medic de familie, în condiÅ£iile încetării activităţii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaÅ£iune profesională deÅ£inut către medicul care preia praxisul. Noul deÅ£inător va aduce la cunoÅŸtinţă direcÅ£iilor de sănătate publică teritoriale, caselor de asigurări de sănătate, respectiv pacienÅ£ilor, preluarea praxisului. Criteriile ÅŸi metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii*).------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------Art. 69 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------  + Articolul 69^1 (1) Autorităţile administraÅ£iei publice locale pot acorda facilităţi ÅŸi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării ÅŸi funcÅ£ionării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispoziÅ£iile legale în vigoare. (2) ÃŽn baza dispoziÅ£iilor alin. (1), autorităţile administraÅ£iei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Articolul 70 (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2) Cabinetele de medicină de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile ÅŸi metodologia vor fi precizate în normele prevăzute la art. 69 alin. (1).  + Capitolul IV Serviciile furnizate în cadrul asistenÅ£ei medicale primare  + Articolul 71Cabinetul de medicină de familie furnizează servicii medicale către pacienÅ£ii: a) asiguraÅ£i, înscriÅŸi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasiguraÅ£i.  + Articolul 72Cabinetul de medicină de familie poate desfăşura următoarele activităţi: a) intervenÅ£ii de primă necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale, precum ÅŸi în afecÅ£iunile acute;------------Lit. a) a art. 72 a fost modificată de pct. 34 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. b) activităţi de medicină preventivă; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de îngrijire la domiciliu; e) activităţi de îngrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de învăţământ în specialitatea medicină de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică; j) activităţi de suport; k) acordarea de consultaÅ£ii prevăzute la lit. a) înregistrate prin sistemul naÅ£ional de urgenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie.------------Lit. k) a art. 72 a fost introdusă de pct. 35 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 73Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacienÅ£ilor, în centrele de permanenţă, în alte locaÅ£ii special amenajate ÅŸi autorizate sau la locul solicitării, în cazul intervenÅ£iilor de prima necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.  + Articolul 74Cabinetul de medicină de familie poate oferi servicii medicale esenÅ£iale, servicii medicale extinse ÅŸi servicii medicale adiÅ£ionale.  + Articolul 75 (1) Serviciile medicale esenÅ£iale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenţă al asistenÅ£ei medicale primare, care sunt oferite de toÅ£i medicii de familie în cadrul consultaÅ£iei medicale. (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele: a) intervenÅ£ii de prima necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale; b) asistenÅ£a curentă a solicitărilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripÅ£ii de tratament medicamentos ÅŸi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie; d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evoluÅ£iei sarcinii ÅŸi lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecÅ£iuni selecÅ£ionate conform dovezilor ÅŸtiinÅ£ifice, supraveghere medicală activă, la adulÅ£i ÅŸi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă ÅŸi sex.  + Articolul 76Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenÅ£ei medicale primare în mod opÅ£ional ÅŸi/sau în anumite condiÅ£ii de organizare, precum: a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familială; c) unele proceduri de mică chirurgie; d) servicii medico-sociale: îngrijiri la domiciliu, îngrijiri terminale.  + Articolul 77Serviciile medicale adiÅ£ionale reprezintă manopere ÅŸi tehnici însuÅŸite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare ÅŸi/sau care necesită dotări speciale.  + Articolul 78 (1) Colectarea ÅŸi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizează prin sisteme informaÅ£ionale de rutina, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de către toÅ£i furnizorii de servicii medicale ÅŸi al căror conÅ£inut, metodologie de colectare ÅŸi raportare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologică detaliată ÅŸi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de către pacienÅ£i reprezintă un serviciu distinct ÅŸi se realizează prin cabinetele santinelă. Acestea pot contracta servicii cu instituÅ£iile interesate.  + Articolul 79Cabinetele de medicina de familie în care îşi desfăşoară activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestaÅ£ii de formare medicală, în cadrul colaborării cu instituÅ£ii de învăţământ superior medical sau cu organizaÅ£ii acreditate ca furnizori de educaÅ£ie medicală continuă, precum ÅŸi activităţi de cercetare, conform dispoziÅ£iilor legale în vigoare.  + Capitolul V FinanÅ£area medicinei de familie  + Articolul 80Cabinetul de medicină de familie poate realiza venituri din: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiÅ£iile Contractului-cadru;--------------Lit. a) a art. 80 a fost modificată de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. b) contracte încheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familială, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în faza terminală ÅŸi postspitaliceÅŸti*);------------Lit. b) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate; d) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică sau instituÅ£ii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea programelor naÅ£ionale de sănătate publică;-------------Lit. d) a art. 80 a fost modificată de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. e) contracte încheiate cu direcÅ£iile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară*);------------Lit. e) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ f) contracte încheiate cu terÅ£i, pentru servicii aferente unor competente suplimentare; g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terÅ£i plătitori; h) coplata aferentă unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactică în educaÅ£ia universitară ÅŸi postuniversitară; k) donaÅ£ii, sponsorizări; l) alte surse, conform dispoziÅ£iilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.  + Articolul 81Sumele alocate pentru finanÅ£area asistenÅ£ei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naÅ£ionale de sănătate publică.--------------Art. 81 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.  + Articolul 81^1 (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, se pot finanÅ£a cheltuieli pentru investiÅ£ii în infrastructură, în localităţile rurale, în vederea construcÅ£iei, reabilitării, dotării minime standard a spaÅ£iilor medicale ÅŸi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară.-------------Alin. (1) al art. 81^1 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) Ministerul Sănătăţii alocă sumele prevăzute la alin. (1) sub formă de transferuri prin direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene către autorităţile administraÅ£iei publice locale*).------------Alin. (2) al art. 81^1 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------------------Art. 81^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + Capitolul VI Rolul ÅŸi obligaÅ£iile asistenÅ£ei medicale primare în sistemul sanitar  + Articolul 82ÃŽn procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaborează cu toate celelalte specialităţi medicale, cu respectarea specificului specialităţii ÅŸi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.  + Articolul 83ObligaÅ£iile personalului ÅŸi cabinetelor de medicină de familie se reglementează prin acte normative, după cum urmează: a) obligaÅ£iile de etică ÅŸi deontologie profesională - prin legile ÅŸi codurile de deontologie profesională care guvernează exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar; b) obligaÅ£iile privind sănătatea publică - conform reglementărilor legale în vigoare ÅŸi dispoziÅ£iilor direcÅ£iilor de sănătate publică*);------------Lit. b) a art. 83 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ c) obligaÅ£iile faţă de sistemul asigurărilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare ÅŸi contractele cu casele de asigurări; d) obligaÅ£iile privind relaÅ£iile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramură sanitară ÅŸi contractele individuale/colective de muncă ale angajaÅ£ilor, precum ÅŸi prin alte prevederi legale speciale; e) obligaÅ£iile faţă de pacienÅ£i - prin îndeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) ÅŸi c), precum ÅŸi din legislaÅ£ia privind drepturile pacientului; f) obligaÅ£iile privind managementul evidenÅ£ei medicale primare ÅŸi a informaÅ£iei medicale gestionate - prin reglementările legale în vigoare; g) obligaÅ£iile privind protecÅ£ia mediului ÅŸi gestionarea deÅŸeurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementările legale în vigoare; h) obligaÅ£ia de educaÅ£ie/formare continuă ÅŸi de dezvoltare profesională a resursei umane din asistenÅ£a medicală primară - prin reglementările legale în vigoare.  + Capitolul VII DispoziÅ£ii finale  + Articolul 84ÃŽn termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sănătăţii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotărâre a Guvernului.  + Articolul 85La data intrării în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziÅ£ie contrară prevederilor prezentei legi se abrogă.  + Titlul IV Sistemul naÅ£ional de asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + SecÅ£iunea 1 DefiniÅ£ii  + Articolul 86 (1) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) Sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme ÅŸi relaÅ£ii, organizate după aceleaÅŸi principii ÅŸi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat ÅŸi/sau calificat; b) asistenÅ£a publică integrată de urgenţă - asistenÅ£a asigurată de instituÅ£iile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne ÅŸi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum ÅŸi de Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale prin DirecÅ£ia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2. Ea include ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic, tehnic ÅŸi medical, destinate în principal salvării ÅŸi păstrării vieÅ£ii; c) asistenÅ£a medicală privată de urgenţă - ansamblul de măsuri ÅŸi activităţi cu caracter logistic ÅŸi medical, având ca scop principal salvarea ÅŸi păstrarea vieÅ£ii, asigurată de serviciile private de urgenţă aparÅ£inând unor organizaÅ£ii nonguvernamentale, care funcÅ£ionează în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaÅ£ii ori persoane fizice, care funcÅ£ionează în scop comercial; d) asistenÅ£a medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice ÅŸi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici ÅŸi asistenÅ£i medicali cu diferite grade de pregătire; e) urgenÅ£a medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat ÅŸi/sau a asistenÅ£ei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde este necesară/sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenÅ£ie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeÅ£ean ori regional, sau urgenţă fără pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceÅŸti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu funcÅ£iile vitale instabile sau cu afecÅ£iuni care pot avea complicaÅ£ii ireversibile ÅŸi care necesită intervenÅ£ie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secÅ£ie de terapie intensivă generală sau specializată; g) primul ajutor de bază - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicaÅ£iile personalului din dispeceratele de urgenţă; h) primul ajutor calificat - efectuarea unor acÅ£iuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare ÅŸi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcÅ£ionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituÅ£ionalizat; i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei ÅŸocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanÅŸarea ÅŸocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală ÅŸi/sau scrisă a defibrilatorului; j) spital local/centru local de urgenţă - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraÅŸ, respectiv centru de permanenţă, cu competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale necesare rezolvării unei părÅ£i din urgenÅ£ele locale, urmând ca urgenÅ£ele ce nu pot fi rezolvate definitiv să fie stabilizate ÅŸi transferate către spitalul judeÅ£ean sau direct către spitalul regional, după caz, în conformitate cu protocoalele în vigoare; k) spital judeÅ£ean de urgenţă - spitalul aflat în reÅŸedinÅ£a unui judeÅ£, care deÅ£ine competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive de urgenţă pentru majoritatea cazurilor care provin din judeÅ£ul respectiv ÅŸi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, în spitalele municipale sau orăşeneÅŸti ori în centrele de permanenţă, în conformitate cu protocoalele în vigoare; l) spital regional de urgenţă - spitalul clinic judeÅ£ean cu competenÅ£e interjudeÅ£ene, care deÅ£ine competenÅ£ele ÅŸi resursele umane ÅŸi materiale suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenÅ£elor ÅŸi al pacienÅ£ilor aflaÅ£i în stare critică, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti, la nivelul judeÅ£ului respectiv, precum ÅŸi pentru toate cazurile din judeÅ£ele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeÅ£ene din cauza lipsei de resurse materiale ÅŸi/sau umane ori din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de urgenţă îndeplineÅŸte rolul spitalului judeÅ£ean de urgenţă în judeÅ£ul în care se află; m) serviciul de ambulanţă judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti - unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii ÅŸi a direcÅ£iilor de sănătate publică judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenţă, cu sau fără medic, ÅŸi un compartiment pentru consultaÅ£ii medicale de urgenţă la domiciliu ÅŸi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţă medicală de urgenţă funcÅ£ionează în regim de lucru continuu, în aÅŸteptarea solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă*);------------Lit. m) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ n) transport medical asistat - transportul de urgenţă al pacienÅ£ilor care necesită monitorizare ÅŸi îngrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizând ambulanÅ£e tip B sau C; o) transport sanitar neasistat - transportul pacienÅ£ilor care nu se află în stare critică ÅŸi nu necesită monitorizare ÅŸi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectuează cu ambulanÅ£e tip A1 sau A2, precum ÅŸi cu alte tipuri de autovehicule decât ambulanÅ£ele tip B ÅŸi C, aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă; p) ambulanÅ£a tip C - ambulanÅ£a destinată intervenÅ£iei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel ÅŸi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotată cu echipamente, materiale ÅŸi medicamente de terapie intensivă. Echipajul ambulanÅ£ei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părÅ£ile, targa fiind amplasată în mijloc, cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta ÅŸi la stânga ÅŸi ridicării ei la o înălÅ£ime care să permită acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă în mod corespunzător. AmbulanÅ£ele de transport al nou-născuÅ£ilor aflaÅ£i în stare critică fac parte din categoria ambulanÅ£elor tip C; q) ambulanţă tip B - ambulanţă destinată intervenÅ£iei de urgenţă ÅŸi transportului medical asistat al pacienÅ£ilor. Ea poate fi, după caz, utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă. Dotarea ambulanÅ£ei tip B este formată din echipamente ÅŸi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual ÅŸi medicamentele necesare resuscitării ÅŸi acordării asistenÅ£ei medicale de urgenţă; r) ambulanţă tip A1 - ambulanţă destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie; s) ambulanţă tip A2 - ambulanţă destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienÅ£i pe targa ÅŸi/sau scaune, fiind dotată cu echipamentele ÅŸi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie; t) Serviciul mobil de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD) - unitatea de intervenÅ£ie publică integrata, de importanţă strategică, fără personalitate juridică, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistenÅ£ei medicale ÅŸi tehnice de urgenţă, precum ÅŸi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcÅ£ionează în cadrul inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaÅ£ie ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele judeÅ£ene, regionale ÅŸi cu autorităţile publice locale; u) unitate de primire a urgenÅ£elor (UPU) - secÅ£ia sau secÅ£ia clinică aflată în structura unui spital judeÅ£ean, regional sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenţă al pacienÅ£ilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaÅ£i de ambulanÅ£e; v) compartiment de primire a urgenÅ£elor (CPU) - secÅ£ia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării ÅŸi tratamentului de urgenţă al pacienÅ£ilor cu afecÅ£iuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaÅ£i de ambulanÅ£e; w) Sistemul naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenţă - 1-1-2 ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetăţeanului la sistemul public de urgenţă prin care este activat răspunsul adecvat de urgenţă. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenţă ÅŸi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de intervenÅ£ie; x) centrul unic de apel de urgenţă - structura specializată de preluare ÅŸi transfer al apelurilor de urgenţă primite la numărul unic de apel 1-1-2 ÅŸi la numărul de apel 961 redirecÅ£ionat către 1-1-2 până la transformarea acestuia în număr comercial la dispoziÅ£ia serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti; y) dispecerat medical de urgenţă - structura specializată de preluare ÅŸi tratare a apelurilor de urgenţă cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenţă sau la un număr propriu, în cazul serviciilor private de ambulanţă. Dispeceratele medicale de urgenţă sunt coordonate de personal cu pregătire medicală superioară, în serviciu permanent; z) dispeceratul integrat de urgenţă - structura specializată care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenţă, asigură alarmarea ÅŸi coordonarea echipajelor de intervenÅ£ie ale tuturor serviciilor specializate de intervenÅ£ie, cu caracter medical ÅŸi nemedical, din aceeaÅŸi locaÅ£ie fizica. Coordonarea se face de către personal special pregătit, având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanţă sau SMURD, în serviciu permanent. (2) ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, în sistemul naÅ£ional de servicii medicale de urgenţă ÅŸi de prim ajutor calificat, termenii ÅŸi noÅ£iunile folosite au următoarea semnificaÅ£ie: a) centre de expertiza ÅŸi coordonare medicală la distanta centrele aflate în structura unor dispecerate medicale sau în structura unor centre de apel unic 1-1-2, destinate furnizării de informaÅ£ii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenţă din teren ÅŸi/sau spitalelor de urgenţă, precum ÅŸi coordonării la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informaÅ£iilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informaÅ£iilor ÅŸi a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date; b) misiuni de salvare aeriană - intervenÅ£ii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizând aeronave special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării unei/unor vieÅ£i aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute ori care se află într-un mediu ostil vieÅ£ii; c) misiuni de ambulanţă aeriană - transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacienÅ£ilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriană. Misiunile de ambulanţă aeriană pot include ÅŸi cazurile critice transportate pe distanÅ£e lungi, ce nu pot fi efectuate decât cu avionul sanitar; d) misiuni de salvare navală - misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcaÅ£iuni special dotate, respectând standardele în vigoare, în vederea salvării persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute; e) consultaÅ£ia de urgenţă la domiciliu - asistenţă medicală de urgenţă acordată de compartimentul de consultaÅ£ii ÅŸi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, în colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenţă care nu pun viaÅ£a pacientului în pericol imediat ÅŸi care, cel mai probabil, nu necesită transportul la o unitate sanitară; f) personal paramedical - personalul fără pregătire medicală, instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizând echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activând în echipe, într-un cadru instituÅ£ionalizat; g) ambulanÅ£ierul - personal fără pregătire medicală care a absolvit cursurile de ambulanÅ£ieri, autorizate de Ministerul Sănătăţii, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanta; h) accident colectiv - evenimentul care implică un număr de victime, care necesită declanÅŸarea unui plan special de intervenÅ£ie utilizând forÅ£e de intervenÅ£ie suplimentare faţă de cele aflate de gardă la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care este necesară declanÅŸarea unui plan special de intervenÅ£ie diferă de la caz la caz, luându-se în considerare resursele umane ÅŸi materiale de intervenÅ£ie disponibile în zona în care are loc accidentul. (3) FuncÅ£iile de medic-ÅŸef UPU, medic-ÅŸef UPU - SMURD sau medic ÅŸef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puÅ£in 5 ani în specialitate. Prin excepÅ£ie, în perioada 2008-2010 aceste funcÅ£ii pot fi ocupate ÅŸi de medici cu o vechime de cel puÅ£in 3 ani în specialitate.------------Alin. (3) al art. 86 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  + SecÅ£iunea a 2-a Primul ajutor de bază ÅŸi primul ajutor calificat  + Articolul 87 (1) Acordarea primului ajutor de baza, fără echipamente specifice, se efectuează de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabila acÅ£ionând la indicaÅ£iile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD ÅŸi serviciului de ambulanţă judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti, având ca scop prevenirea complicaÅ£iilor ÅŸi salvarea vieÅ£ii până la sosirea unui echipaj de intervenÅ£ie. (2) Fiecare cetăţean are obligaÅ£ia să anunÅ£e direct sau să se asigure că un caz de urgenţă a fost anunÅ£at deja, la numărul 1-1-2, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicaÅ£iile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenţă. (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectuează în regim public, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetăţeanului ÅŸi nu poate fi efectuată în scop comercial. (4) Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru instituÅ£ionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, în colaborare cu autorităţile publice locale ÅŸi structurile Ministerului Sănătăţii. (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomată. (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi ambulanÅ£ierii vor fi formaÅ£i ÅŸi autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulante tip B, conform normelor ÅŸi standardelor naÅ£ionale ÅŸi europene în vigoare, ÅŸi autospeciale de intervenÅ£ie fără capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate. (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenÅ£iei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenţă; b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenţă. (9) OrganizaÅ£iile nonguvernamentale ÅŸi cele nonprofit pot participa în această activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi cu autorităţile publice locale. (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană, Unitatea Specială de intervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă din subordinea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi alte instituÅ£ii publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor calificat, care acÅ£ionează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste instituÅ£ii.  + Articolul 88 (1) Persoanele fără pregătire medicală care acordă primul ajutor de bază în mod voluntar, pe baza indicaÅ£iilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoÅŸtinÅ£e în domeniul primului ajutor de baza, acÅ£ionând cu buna-credinţă ÅŸi cu intenÅ£ia de a salva viaÅ£a sau sănătatea unei persoane, nu răspund penal sau civil. (2) Personalul paramedical nu răspunde penal ori civil, după caz, dacă se constata, potrivit legii, îndeplinirea de către acesta, cu buna-credinţă, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor ÅŸi procedurilor stabilite în condiÅ£iile legii.  + Articolul 89 (1) Personalul paramedical care activează în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregătit în instituÅ£iile de învăţământ ÅŸi în centrele de formare specializate aflate în structura Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi/sau în alte centre de formare autorizate ÅŸi acreditate aflate în structura instituÅ£iilor publice care deÅ£in echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi. (2) Formarea personalului specializat în acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă, acreditat ÅŸi autorizat de Ministerul Sănătăţii ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei NaÅ£ionale. Acesta include condiÅ£iile de certificare ÅŸi recertificare a personalului, precum ÅŸi necesităţile de formare continuă.  + Articolul 90FinanÅ£area activităţii echipajelor de prim ajutor calificat ÅŸi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor publice locale ÅŸi din alte resurse financiare prevăzute în lege, inclusiv sponsorizări ÅŸi donaÅ£ii.  + SecÅ£iunea a 3-a Asistenţă medicală publică de urgenţă  + Articolul 91 (1) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi de cel al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, a autorităţilor publice locale ÅŸi a spitalelor judeÅ£ene ÅŸi regionale.(1^1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene pot fi organizate ÅŸi pot acÅ£iona în structuri zonale sau interjudeÅ£ene în baza unor criterii operative.------------Alin. (1^1) al art. 91 a fost introdus de pct. 36 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical ambulanÅ£ieri, pompieri ÅŸi conducători auto - din cadrul echipajelor care participă la acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă în faza prespitalicească vor fi pregătire în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. (3) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenţă 1-1-2, precum ÅŸi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregătit în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale. (4) Centrele de apel unic de urgenţă 1-1-2 ÅŸi dispeceratele medicale pot avea în structura lor centre de expertiza regionale, în vederea furnizării unor informaÅ£ii specifice, precum ÅŸi în vederea coordonării la distanţă a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat aflate în misiune, pe baza informaÅ£iilor obÅ£inute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date. (5) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în fază prespitalicească se va acorda utilizând ambulante tip B ÅŸi C, construite ÅŸi dotate conform standardelor ÅŸi normelor europene în vigoare. ÃŽn acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă se pot utiliza ÅŸi autospeciale de transport echipaj medical, fără capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum ÅŸi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii. (6) AsistenÅ£ii medicali din cadrul echipajelor de urgenţă prespitalicească vor fi instruiÅ£i ÅŸi autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizaÅ£i în utilizarea defibrilatoarelor manuale. (7) AsistenÅ£a medicală publică de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judeÅ£ene ÅŸi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii ÅŸi/sau a autorităţilor publice locale.  + Articolul 92 (1) Acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului ÅŸi un drept al cetăţeanului. Aceasta va include ÅŸi misiunile de salvare aeriană ÅŸi navală. (2) Acordarea asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scop comercial. (3) AsistenÅ£a medicală de urgenţă în prespital va fi organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenÅ£iei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: a) 15 minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la cel puÅ£in 90% din cazurile de urgenţă; b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la cel puÅ£in 75% din cazurile de urgenţă.  + Articolul 92^1 (1) ÃŽn cadrul activităţii desfăşurate de serviciile de ambulanţă, respectiv asistenÅ£a medicală de urgenţă prespitalicească ÅŸi transportul medical asistat, asistentul medical, operatorul registrator de urgenţă ÅŸi dispecerul/radiotelefonistul, precum ÅŸi ÅŸoferul autosanitarei/ambulanÅ£ierul desfăşoară activitate în mod continuu. (2) Activitatea desfăşurată de asistentul medical, de operatorul registrator de urgenţă ÅŸi dispecerul/radiotelefonistul, precum ÅŸi de ÅŸoferul autosanitarei/ambulanÅ£ierul din cadrul serviciilor de ambulanţă, pentru asigurarea continuităţii în acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă, în afara programului de la norma de bază, se asimilează cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi ÅŸi beneficiază de drepturile prevăzute la cap. II art. 3 din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în condiÅ£iile în care nu beneficiază de timp liber corespunzător pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru.-----------Art. 92^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.  + Articolul 93 (1) FinanÅ£area acordării asistenÅ£ei medicale publice de urgenţă se face prin bugetul Ministerului Sănătăţii de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin bugetele ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări, precum ÅŸi din alte surse prevăzute prin lege.-------------Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 359 din 18 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 21 decembrie 2013, care modifică pct. 24 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(1^1) FinanÅ£area serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene, respectiv a Serviciului de Ambulanţă BucureÅŸti-Ilfov se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Criteriile de alocare a fondurilor se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 93 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 martie 2013, conform alin. (2) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013.(1^2) ConsultaÅ£iile de urgenţă la domiciliu ÅŸi transportul sanitar neasistat pot fi realizate ÅŸi de furnizori privaÅ£i prin relaÅ£ie contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanţă.-------------Alin. (1^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 26 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această completare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (2) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) DonaÅ£iile ÅŸi sponsorizările către serviciile publice de urgenţă nu pot fi efectuate în vederea obÅ£inerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistenÅ£ei de urgenţă, cum ar fi: asigurarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă sau a primului ajutor calificat în mod preferenÅ£ial donatorului, sponsorului sau altor persoane. (3) Abrogat.-----------Alin. (3) al art. 93 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. (4) Din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din venituri proprii, se asigură fonduri pentru spitalele regionale de urgenţă ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă de grad II, pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obÅ£inute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.-----------Alin. (4) al art. 93 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(4^1) Lista spitalelor, a secÅ£iilor din structura acestora, detalierea cheltuielilor, modalitatea de distribuire a fondurilor prevăzute la alin. (4), precum ÅŸi orice alte termene ÅŸi condiÅ£ii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (4^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. (5) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanÅ£ate din bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi ÅŸi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaÅ£iile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectiva UPU sau respectivul CPU.-----------Alin. (5) al art. 93 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012.(5^1) Pentru unităţile de primire a urgenÅ£elor care au în structură ÅŸi SMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (5) de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se alocă ÅŸi sume pentru următoarele cheltuieli: a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenÅ£elor care participă la intervenÅ£ii SMURD; b) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; d) cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenÅ£ie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă ÅŸi de prim ajutor calificat; f) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere a mijloacelor de intervenÅ£ie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcÅ£ionează în sistemul SMURD, în structura serviciilor publice voluntare pentru situaÅ£ii de urgenţă, cu excepÅ£ia cheltuielilor de personal paramedical care deserveÅŸte aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanÅ£ate ÅŸi din bugetul local, în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva unitate de primire a urgenÅ£elor care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeÅ£ean implicat ÅŸi Inspectoratul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă din judeÅ£ul respectiv sau al municipiului BucureÅŸti; g) cheltuieli cu medicamente ÅŸi materiale sanitare, precum ÅŸi cheltuieli de întreÅ£inere ÅŸi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenÅ£ie la accidente colective ÅŸi calamităţi, acolo unde este cazul; h) cheltuieli de funcÅ£ionare ÅŸi întreÅ£inere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare ÅŸi intervenÅ£ie medicală regională a SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.------------Alin. (5^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (5^1) ÅŸi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului afacerilor interne.------------Alin. (5^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^3) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziÅ£iilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (5), precum ÅŸi activităţile desfăşurate în camera de gardă, sunt finanÅ£ate din bugetul FNUASS ÅŸi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.-------------Alin. (5^3) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^4) Unităţile ÅŸi compartimentele de primire a urgenÅ£elor prevăzute la alin. (5^3) pot fi finanÅ£ate în condiÅ£iile prevăzute la alin. (5) dacă în urma evaluării, efectuată de către Ministerul Sănătăţii ÅŸi Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc condiÅ£iile de organizare ÅŸi dotare prevăzute de legislaÅ£ia în domeniu.-------------Alin. (5^4) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^5) Unităţile de primire a urgenÅ£elor din cadrul spitalelor judeÅ£ene de urgenţă pot include în structura proprie compartimentele de primire urgenÅ£e din unităţile sanitare de pe raza administrativ-teritorială a judeÅ£ului respectiv.------------Alin. (5^5) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(5^6) FinanÅ£area compartimentelor de primire urgenÅ£e prevăzute la alin. (5^5) este asigurată din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat ÅŸi din veniturile proprii ale acestui minister, în limita bugetului aprobat.------------Alin. (5^6) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.(5^7) Aprobarea includerii compartimentelor de primiri urgenÅ£e în structura unei unităţi de primiri urgenÅ£e se face prin ordin al ministrului sănătăţii, în limita bugetului alocat finanţării unităţilor de primiri urgenÅ£e, ÅŸi în baza unor criterii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii la propunerea comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.------------Alin. (5^7) al art. 93 a fost introdus de pct. 37 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014. (6) Abrogat.-------------Alin. (6) al art. 93 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de gardă din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizează pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz rezolvat.----------------Alin. (7) al art. 93 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (8) Pentru serviciile de ambulanţă judeÅ£ene, respectiv pentru Serviciul de Ambulanţă BucureÅŸti-Ilfov se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, înfiinÅ£area unei activităţi finanÅ£ate integral din venituri proprii, respectiv activitatea de transport sanitar la cerere, atât intern, cât ÅŸi extern, ÅŸi de asigurare a asistenÅ£ei medicale la cerere pentru manifestaÅ£ii sportive ÅŸi alte manifestaÅ£ii cu public larg.------------Alin. (8) al art. 93 a fost introdus de pct. 38 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + SecÅ£iunea a 4-a AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă  + Articolul 94 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanţă, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu consimţământul acestuia. (2) Personalul medical, precum ÅŸi personalul nemedical care participă la acordarea asistenÅ£ei medicale private de urgenţă în faza prespitalicească sunt pregătite în centre de formare acreditate ÅŸi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Programele de formare prevăd condiÅ£iile de certificare a personalului medical, necesităţile de formare continuă ÅŸi recertificarea acestuia.  + Articolul 95 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza spitaliceasca este asigurată de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a aparÅ£inătorilor acestuia. ÃŽn cazul pacienÅ£ilor cu funcÅ£iile vitale în pericol, spitalele private au obligaÅ£ia de a acorda gratuit primul ajutor, până la transferul acestora în condiÅ£ii de siguranţă la un spital public. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă este acordată de instituÅ£ii private, cu respectarea standardelor minime de calitate ÅŸi de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sănătăţii. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă include ÅŸi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privaÅ£i ai acestora.  + Articolul 96Publicitatea ÅŸi reclama pentru asistenÅ£a medicală privată de urgenţă cu scop comercial vor specifica întotdeauna, în mod clar, că numerele de apel nu sunt gratuite ÅŸi că serviciile se prestează contra cost.  + Capitolul II Acordarea asistenÅ£ei publice medicale ÅŸi tehnice de urgenţă ÅŸi a primului ajutor calificat  + Articolul 97AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeÅ£ean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizând infrastructura Sistemului naÅ£ional unic pentru apeluri de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare ÅŸi cu normele de aplicare a prezentei legi. ÃŽn activitatea de dispecerizare se utilizează clasificarea unica a cazurilor de urgenţă, denumita index medical, ÅŸi setul de indicaÅ£ii ÅŸi planuri de acÅ£iune ÅŸi coordonare asociate indexului medical ÅŸi specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi Serviciul de TelecomunicaÅ£ii Speciale.  + Articolul 98 (1) AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească se organizează la nivel rural, urban, judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti ÅŸi regional. (2) AsistenÅ£a publică de urgenţă prespitalicească se acordă la diferite niveluri de competenţă, începând cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, până la nivelul intervenÅ£iei de salvare aeriană cu personal medical specializat, care operează la nivel regional. (3) Competentele ÅŸi atribuÅ£iile echipajelor publice de intervenÅ£ie de diferite niveluri în faza prespitalicească se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor. (4) Ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanta, sub forma de proprietate publică sau privată a statului. (5) La nivel spitalicesc, asistenÅ£a medicală de urgenţă se asigură în spitalele orăşeneÅŸti, municipale, judeÅ£ene ÅŸi regionale ÅŸi ale municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi ale ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor publice cu reÅ£ele sanitare proprii. (6) ÃŽn spitale pot opera unităţi proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacienÅ£ilor proprii, precum ÅŸi al nou-născuÅ£ilor aflaÅ£i în stare critica. Modul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acestor unităţi se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu. (7) Primul ajutor calificat ÅŸi asistenÅ£a medicală de urgenţă se acordă fără nici o discriminare legată de, dar nu limitată la, venituri, sex, vârsta, etnie, religie, cetăţenie sau apartenenţă politica, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical. (8) Personalul medical ÅŸi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaÅ£ia ca în afara programului, indiferent de loc, să acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de intervenÅ£ie specializat. (9) Echipajele medicale publice de urgenţă, precum ÅŸi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţă de urgenţă ÅŸi în afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenţă. (10) AsistenÅ£a medicală de urgenţă la spectacole în aer liber, festivaluri ÅŸi manifestări sportive se solicită obligatoriu de către organizator, pe baza unor contracte încheiate cu serviciile private sau publice de urgenţă prespitalicească. Autorităţile publice aprobă desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenÅ£a medicală de urgenţă este asigurată în mod adecvat, conform normelor în vigoare.  + Articolul 99 (1) Serviciile publice de urgenţă prespitalicească nu pot fi subcontractate de serviciile private în vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clienÅ£ilor serviciilor private sau unor clienÅ£i proprii ÅŸi nu pot rezerva echipaje de urgenţă pentru înlocuirea unor echipaje ale unor servicii private. (2) Societăţile comerciale care au în proprietatea lor servicii private de ambulanţă nu pot acorda donaÅ£ii sau sponsorizări serviciilor publice de urgenţă prespitalicească. (3) Serviciile publice de urgenţă pot presta servicii contra cost unor societăţi comerciale, altele decât serviciile de ambulanţă private, cluburi sportive sau instituÅ£ii, în vederea asigurării asistenÅ£ei de urgenţă în cazul unor manifestări sportive sau de altă natură, pe durata limitată, cu condiÅ£ia ca personalul ÅŸi mijloacele folosite în asigurarea evenimentului să nu fie retrase din resursele necesare asigurării asistenÅ£ei de urgenţă a populaÅ£iei în intervalul respectiv.  + Articolul 100 (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creează o reÅ£ea regională de spitale, având un spital regional de urgenţă de gradul I ÅŸi, în judeÅ£ele arondate acestuia, spitale de urgenţă de gradul II sau III. ÃŽn fiecare regiune va funcÅ£iona minimum un spital de urgenţă de gradul II, într-un alt judeÅ£ din afara centrului regional de gradul I. (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenţă locale ÅŸi judeÅ£ene, din punct de vedere al competentelor ÅŸi resurselor materiale ÅŸi umane, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 101 (1) Spitalele regionale de urgenţă se înfiinÅ£ează în regiunile de dezvoltare socioeconomică, având la bază resursele umane ÅŸi materiale aflate în centrele universitare tradiÅ£ionale. (2) ÃŽn structura spitalelor regionale de urgenţă se află toate specialităţile chirurgicale ÅŸi medicale din structura spitalului judeÅ£ean din judeÅ£ul respectiv, precum ÅŸi infrastructura pentru investigaÅ£ii clinice ÅŸi paraclinice ÅŸi orice altă specialitate unică, cu caracter de urgenţă, aflată în afara structurii spitalului judeÅ£ean din judeÅ£ul respectiv. (3) Spitalele regionale ÅŸi judeÅ£ene de urgenţă au în structura lor unităţi de primire a urgenÅ£elor. (4) Conducerea ÅŸi organizarea unităţilor de primire a urgenÅ£elor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu. (5) Medicii ÅŸi asistenÅ£ii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgenÅ£elor nu pot fi sponsorizaÅ£i ÅŸi/sau finanÅ£aÅ£i, direct sau indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora ÅŸi nici de către firmele de aparatură medicală. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele municipale ÅŸi orăşeneÅŸti pot avea compartimente de primire a urgenÅ£elor sau camere de reanimare în zonele de recepÅ£ie a urgenÅ£elor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital ÅŸi/sau de medici de urgenţă special angajaÅ£i. (7) Spitalele regionale de urgenţă ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă au în responsabilitate, prin unităţile de primire a urgenÅ£elor, echipaje integrate publice de intervenÅ£ie prespitalicească terestră (SMURD), în colaborare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne ÅŸi cu autorităţile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului naÅ£ional unic pentru apelul de urgenţă. (8) Spitalele regionale de urgenţă au în responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriană, respectând prevederile legale în vigoare. (9) Implementarea prevederilor alin. (7) ÅŸi (8) se realizează gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului afacerilor interne, având la bază resursele materiale ÅŸi umane disponibile. (10) Arondarea judeÅ£elor la centrele regionale se efectuează pe baza ordinului ministrului sănătăţii, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economică din care fac parte, precum ÅŸi distanÅ£ele aeriene ÅŸi terestre dintre un spital judeÅ£ean ÅŸi un anumit centru regional. (11) ÃŽn structura spitalelor regionale ÅŸi a spitalelor de urgenţă de gradele II ÅŸi III funcÅ£ionează unităţi de primire a urgenÅ£elor, corespunzătoare nivelului centrului în care se află ÅŸi numărului cazurilor de urgenţă asistate anual. (12) Spitalele regionale de urgenţă au obligaÅ£ia de a monitoriza ÅŸi de a îndruma metodologic întreaga activitate de asistenţă medicală de urgenţă din regiunile pe care le deservesc. (13) Modalităţile de monitorizare ÅŸi îndrumare, precum ÅŸi modalităţile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  + Articolul 102 (1) Spitalele judeÅ£ene de urgenţă, precum ÅŸi spitalele regionale de urgenţă au obligaÅ£ia de a accepta transferul pacienÅ£ilor aflaÅ£i în stare critica, dacă spitalul sau centrul unde se află pacientul respectiv nu are resursele umane ÅŸi/sau materiale necesare acordării asistenÅ£ei de urgenţă în mod corespunzător ÅŸi definitiv ÅŸi dacă transferul este necesar în vederea salvării vieÅ£ii pacientului. (2) Centrele ÅŸi spitalele locale de urgenţă, precum ÅŸi spitalele judeÅ£ene de urgenţă organizează transferul pacienÅ£ilor critici, în mod corespunzător, evitând întârzierile nejustificate, către un centru superior, dacă rezolvarea definitiva a cazului depăşeÅŸte competentele sau resursele spitalului în care se află aceÅŸtia. (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalele regionale ÅŸi cele judeÅ£ene de urgenţă, precum ÅŸi spitalele de urgenţă din municipiul BucureÅŸti vor furniza dispeceratului de urgenţă, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile ÅŸi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenţă. (4) Criteriile de internare de urgenţă a pacienÅ£ilor care sunt consultaÅ£i ÅŸi asistaÅ£i în unităţile/compartimentele de primire a urgentelor, precum ÅŸi criteriile de transfer de urgenţă către alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.  + Capitolul III Acordarea asistenÅ£ei medicale private de urgenţă  + Articolul 103 (1) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este coordonată la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de către personal medical cu studii superioare. (2) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească se organizează pe o zonă stabilită de furnizorul de servicii, cu condiÅ£ia ca acesta să aibă mijloacele necesare acoperirii zonei respective în timpii prevăzuÅ£i pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenţă. (3) AsistenÅ£a medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată cu ambulante ÅŸi echipamente care respecta normele ÅŸi standardele minime impuse serviciilor publice de urgenţă prespitalicească.  + Articolul 104 (1) Serviciile medicale private de urgenţă prespitalicească nu pot contracta serviciile publice în vederea acoperirii unor zone sau activităţi care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie. (2) Serviciile medicale private spitaliceÅŸti de urgenţă se organizează în structura spitalelor private, respectând standardele minime impuse de Ministerul Sănătăţii pentru serviciile publice spitaliceÅŸti de urgenţă. (3) Serviciile medicale private de urgenţă spitaliceasca au obligaÅ£ia de a stabiliza orice pacient care soseÅŸte în serviciul respectiv în stare sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afecÅ£iuni acute grave, indiferent de capacitatea financiară a acestuia de a achita costurile tratamentului ÅŸi de calitatea sa de asigurat, acesta putând fi transportat la un spital public, în condiÅ£ii corespunzătoare, numai după stabilizarea funcÅ£iilor vitale ÅŸi acordarea tratamentului de urgenţă. (4) ÃŽn cazul în care nu au în structura servicii de gardă, spitalele private au obligaÅ£ia să acorde primul ajutor ÅŸi să alerteze serviciile de urgenţă publice prin numărul unic pentru apeluri de urgenţă 1-1-2.  + Capitolul IV Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti  + Articolul 105 (1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice cu personalitate juridică. (2) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au ca scop principal acordarea asistenÅ£ei medicale de urgenţă ÅŸi transportul medical asistat, utilizând, după caz, personal medical superior ÅŸi/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum ÅŸi conducători auto formaÅ£i ca ambulanÅ£ieri. (3) Personalul de intervenÅ£ie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementărilor în vigoare.  + Articolul 106 (1) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au în structura lor două compartimente distincte: compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă ÅŸi transport medical asistat ÅŸi compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar neasistat. (2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă are în dotare ambulante tip B ÅŸi C ÅŸi alte mijloace de intervenÅ£ie autorizate în vederea asigurării asistenÅ£ei medicale de urgenţă cu sau fără medic. (3) ÃŽn cazul în care echipajele de urgenţă sunt fără medic, acestea vor funcÅ£iona cu un asistent medical ca ÅŸef de echipaj. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregătit. (4) AmbulanÅ£ele tip B ÅŸi C ÅŸi celelalte mijloace de intervenÅ£ie specifice din cadrul compartimentului de asistenţă medicală de urgenţă nu vor fi utilizate în scop de consultaÅ£ii de urgenţă la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacienÅ£ilor stabili, fără probleme medicale acute.  + Articolul 107 (1) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă efectuează ÅŸi transporturi medicale asistate ale pacienÅ£ilor critici ÅŸi ale celor cu accidentări sau îmbolnăviri acute, care necesită supraveghere din partea unui asistent medical ori medic ÅŸi monitorizarea cu echipamentele medicale specifice. (2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă funcÅ£ionează în regim de aÅŸteptare.-------------Alin. (2) al art. 107 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această modificare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă poate avea în organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulanÅ£ieri, operatori registratori de urgenţă ÅŸi dispeceri/radiotelefoniÅŸti, precum ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionării compartimentului.  + Articolul 108 (1) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar funcÅ£ionează ca structură distinctă în cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, având în organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducători auto ambulanÅ£ieri ÅŸi alte categorii de personal necesare funcÅ£ionării acestuia. (2) ÃŽn dotarea compartimentului de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar se află ambulante tip A1 ÅŸi A2, precum ÅŸi alte mijloace de transport autorizate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, precum ÅŸi autoturisme de transport pentru medicii de gardă în vederea efectuării consultaÅ£iilor la domiciliu. (3) ÃŽn cadrul compartimentului de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport pot efectua gărzi ÅŸi medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanţă. (4) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenţă se face prin dispeceratul medical de urgenţă, aceasta putând fi realizată, unde este posibil, în colaborare cu medicii de familie. (5) Compartimentul de consultaÅ£ii de urgenţă ÅŸi transport sanitar neasistat funcÅ£ionează în regim de gardă ÅŸi/sau ture de cel mult 12 ore.  + Articolul 109Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuată de ambulanÅ£ieri ÅŸi asistenÅ£i sau doar de ambulanÅ£ieri, după caz.  + Articolul 110 (1) Abrogat.-------------Alin. (1) al art. 110 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 110 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 91 din 12 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 27 decembrie 2012. Această abrogare se aplică începând cu data de 1 aprilie 2013, conform alin. (1) al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (3) Serviciile de reparaÅ£ii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanÅ£i, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto ÅŸi curăţenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participaÅ£iune sau închirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanţă contractant.  + Articolul 111 (1) Conducerea serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti este formată din: a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management; b) un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic ÅŸi asistentul-ÅŸef. (2) FuncÅ£iile specifice comitetului director se ocupa prin concurs, organizat de managerul general. (3) Până la ocuparea prin concurs a funcÅ£iilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se numeÅŸte prin act administrativ al direcÅ£iei de sănătate publică*).------------Alin. (3) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (4) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizări ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora, firmele de aparatură medicală, precum ÅŸi firmele care comercializează ambulante ÅŸi alte vehicule de intervenÅ£ie sau reprezentanÅ£ii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea ministrului sănătăţii. (5) Coordonarea activităţii compartimentului de urgenţă se realizează la nivel judeÅ£ean ÅŸi al municipiului BucureÅŸti de un medic specialist sau primar în medicina de urgenţă, anestezie terapie intensivă ori cu atestat în domeniul asistenÅ£ei medicale de urgenţă prespitalicească. La nivelul substaÅ£iilor, în lipsa unui medic, compartimentul de urgenţă poate fi coordonat de un asistent medical. (6) Coordonarea activităţii de consultaÅ£ii de urgenţă la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în medicina de familie, medicina generală, pediatrie ori medicina internă. (7) Coordonarea activităţii de transport sanitar neasistat se realizează de către un asistent medical. (8) FuncÅ£ia de manager general se va ocupa prin concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Managerul general încheie cu direcÅ£ia de sănătate publică un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conÅ£inutul căruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cât ÅŸi clauzele contractuale care reglementează drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcÅ£iei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta*).------------Alin. (8) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti" cu expresia "direcÅ£iile de sănătate publică judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti".------------ (9) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupa funcÅ£ia de manager general în cadrul serviciului de ambulanţă judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. Pe perioada executării contractului de management, managerul general beneficiază de un salariu de bază ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile plăţii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (10) ÃŽn termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor încheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuÅ£i atât indicatorii specifici de performanţă, cât ÅŸi clauzele contractuale care reglementează drepturile ÅŸi obligaÅ£iile părÅ£ilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcÅ£iei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaÅ£iilor prevăzute în acesta. (11) Contractul individual de muncă al persoanelor care fac parte din comitetul director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. Pe perioada executării contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de bază ÅŸi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum ÅŸi de asigurări sociale de sănătate, pensii ÅŸi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiÅ£iile plăţii contribuÅ£iilor prevăzute de lege. (12) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa funcÅ£ii de conducere specifice comitetului director ÅŸi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul serviciului de ambulanţă respectiv. Activitatea medicală se desfăşoară în cadrul funcÅ£iei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileÅŸte de comun acord cu managerul general. (13) ConÅ£inutul contractului de management ÅŸi al contractului de administrare, pentru managerul general ÅŸi, respectiv, pentru membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (14) Salarizarea personalului de conducere ÅŸi a personalului de execuÅ£ie din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti se stabileÅŸte potrivit legii. (15) FuncÅ£ia de manager general este incompatibilă cu: a) exercitarea unor funcÅ£ii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreÅŸti, pe toată durata mandatului, precum ÅŸi cu deÅ£inerea de orice alte funcÅ£ii salarizate, cu excepÅ£ia funcÅ£iilor sau activităţilor în domeniul medical desfăşurate în aceeaÅŸi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi de creaÅ£ie literar-artistică;----------------Lit. a) a alin. (15) al art. 111 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care completează art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, cu pct. 1. b) deÅ£inerea mai multor funcÅ£ii de manager salarizate sau nesalarizate; c) deÅ£inerea unei funcÅ£ii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor DentiÅŸti din România, Colegiului FarmaciÅŸtilor din România, Ordinului AsistenÅ£ilor Medicali ÅŸi MoaÅŸelor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al organizaÅ£iilor sindicale de profil. (16) Constituie conflict de interese deÅ£inerea de părÅ£i sociale sau de acÅ£iuni de către membrii comitetului director personal ori de către rudele ÅŸi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi comerciale sau organizaÅ£ii nonguvernamentale care stabilesc relaÅ£ii comerciale cu serviciul de ambulanţă respectiv. (17) Managerul general ÅŸi membrii comitetului director au obligaÅ£ia de a depune o declaraÅ£ie de interese, precum ÅŸi de a semna o declaraÅ£ie cu privire la incompatibilităţile prevăzute la alin. (15), în termen de 15 zile de la numirea în funcÅ£ie, la Ministerul Sănătăţii. Aceste declaraÅ£ii vor fi actualizate ori de câte ori intervin schimbări care trebuie înscrise în ele. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii modificării sau încetării funcÅ£iilor ori activităţilor. DeclaraÅ£iile se vor afiÅŸa pe site-ul serviciului de ambulanţă respectiv. Modelul declaraÅ£iei de interese ÅŸi cel al declaraÅ£iei referitoare la incompatibilităţi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.----------------Art. 111 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  + Capitolul V Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare (SMURD)  + Articolul 112Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt structuri publice integrate de intervenÅ£ie, fără personalitate juridică, care funcÅ£ionează în organigrama inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv a Unităţii Speciale de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaÅ£ie ale Ministerului Afacerilor Interne, precum ÅŸi, concomitent, după caz, în structura autorităţilor publice locale ÅŸi/sau a unor spitale judeÅ£ene ÅŸi regionale de urgenţă.  + Articolul 113 (1) Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare au în structura lor, după caz, echipaje de intervenÅ£ie specializate în acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea ÅŸi executarea operaÅ£iunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriană. (2) Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt formate din cel puÅ£in 4 persoane, dintre care un conducător auto pompier ÅŸi un medic special pregătit provenit dintr-o structură spitalicească de primire a urgenÅ£elor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensivă mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă, de autorităţile publice locale ÅŸi/sau de structurile spitaliceÅŸti. ÃŽn cadrul acestor echipaje pot acÅ£iona ÅŸi voluntari special pregătiÅ£i. (3) Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel puÅ£in 3 persoane cu pregătire paramedicală din structura inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, Unitatea Specială de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă ÅŸi/sau din structura autorităţilor publice locale. Echipajele pot include ÅŸi personal voluntar special pregătit. (4) Echipajele de salvare aeriană funcÅ£ionează conform reglementarilor specifice prevăzute de lege. (5) Echipajele integrate de terapie intensivă mobila au în dotare ambulante tip C, conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene. (6) Echipajele de prim ajutor calificat au în dotare ambulanÅ£e tip B, echipate conform standardelor ÅŸi reglementarilor naÅ£ionale ÅŸi europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate. (7) Echipajele de prim ajutor calificat pot acÅ£iona ÅŸi cu autospeciale de intervenÅ£ie din dotarea inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv ale Unităţii Speciale de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, fără capacitate de transport pacient, cu condiÅ£ia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat.  + Articolul 114 (1) Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, cu excepÅ£ia componentei de salvare aeriană, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv de Unitatea Specială de IntervenÅ£ie în SituaÅ£ii de Urgenţă, având ca medic-ÅŸef un medic specialist sau primar în medicină de urgenţă ori anestezie-terapie intensivă, provenind dintr-o structură spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional ori judeÅ£ean de urgenţă, după caz. (2) Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare îşi desfăşoară activitatea zilnica purtând uniformele ÅŸi gradele profesionale ÅŸi/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne. Pentru intervenÅ£ie personalul va purta echipamente de protecÅ£ie distincte conform normelor ÅŸi reglementarilor în vigoare. (3) Coordonarea activităţii zilnice de intervenÅ£ie a echipajelor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare se face prin dispeceratele integrate judeÅ£ene de urgenţă sau, după caz, prin dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, după caz, inclusiv de centrele 1-1-2 ÅŸi/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, pe baza unor protocoale încheiate în prealabil cu dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti. (5) ÃŽn situaÅ£ia în care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situaÅ£ii de urgenţă, dispeceratul medical va fi informat în momentul dispecerizării echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va menÅ£ine legătură cu dispeceratul medical în vederea raportării ÅŸi coordonării medicale a activităţii echipajului. (6) Echipajele de salvare aeriană vor fi alertate conform prevederilor legale în vigoare, ele putând fi alertate ÅŸi direct prin 1-1-2, urmând ca medicul de gardă să decidă oportunitatea intervenÅ£iei pe baza informaÅ£iilor obÅ£inute de la centrul 1-1-2 ÅŸi de la dispeceratele medicale ÅŸi ale inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, de la centrul operaÅ£ional/punctele operaÅ£ionale ale Unităţii Speciale de AviaÅ£ie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau direct de la locul incidentului.  + Articolul 115 (1) Activitatea Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare este finanÅ£ată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii ÅŸi al Ministerului Afacerilor Interne, de la bugetul autorităţilor publice locale, precum ÅŸi din alte surse prevăzute de lege, inclusiv din donaÅ£ii ÅŸi sponsorizări. (2) Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensivă mobilă, de salvare aeriană, precum ÅŸi materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi al autorităţilor publice locale este finanÅ£ată din bugetul Fondului naÅ£ional unic de asigurări sociale de sănătate prin spitalele care coordonează medical activitatea la nivel judeÅ£ean ÅŸi la nivelul municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi de la bugetul de stat ÅŸi prin alte surse financiare prevăzute în lege. (3) Medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare nu pot beneficia de sponsorizări ÅŸi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinÅ£e, congrese ÅŸi alte tipuri de manifestări de către firmele care comercializează produse farmaceutice ÅŸi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora, firmele de aparatură medicală ÅŸi nici de către firmele care comercializează ambulanÅ£e ÅŸi alte vehicule de intervenÅ£ie sau reprezentanÅ£ii acestora. ÃŽn situaÅ£ii speciale, bine justificate, se pot obÅ£ine excepÅ£ii doar cu aprobarea, după caz, a ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne.  + Articolul 116Dotarea cu echipamente ÅŸi mijloace de intervenÅ£ie a Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare va fi asigurată de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne ÅŸi de autorităţile publice locale. AchiziÅ£ionarea acestora poate fi realizată inclusiv prin sistem leasing sau credit în condiÅ£iile legii.  + Capitolul VI AsistenÅ£a de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi ÅŸi dezastre în faza prespitalicească  + Articolul 117 (1) AsistenÅ£a de urgenţă în cazul accidentelor colective, calamităţilor ÅŸi dezastrelor va fi coordonată de inspectoratele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă, respectiv al municipiului BucureÅŸti, sau direct de Inspectoratul General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă conform planurilor naÅ£ionale aprobate. (2) Pentru situaÅ£ii de accidente colective, calamităţi sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, se vor întocmi planuri de acÅ£iune comune ÅŸi cu celelalte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniu, care vor fi puse în aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă. (3) ÃŽn situaÅ£ii de accidente colective, calamităţi sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, acordarea asistenÅ£ei la nivel spitalicesc se va face ÅŸi în unităţile spitaliceÅŸti aparÅ£inând ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie.  + Articolul 118 (1) Serviciile publice de urgenţă prespitalicească intra cu toate forÅ£ele planificate sub comanda unică a inspectorului-ÅŸef pentru situaÅ£ii de urgenţă din judeÅ£ul respectiv care se subordonează direct prefectului judeÅ£ului ÅŸi inspectorului general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă. (2) Inspectorul general pentru situaÅ£ii de urgenţă poate solicita serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi celorlalte ministere ÅŸi instituÅ£ii cu reÅ£ea sanitară proprie punerea la dispoziÅ£ie a mijloacelor ÅŸi a personalului necesar intervenÅ£iilor în cazul unor accidente colective, calamităţi sau dezastre, pe durata determinata. (3) Medicii directori ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia organizării sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă. (4) Medicii directori ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare fac parte din comitetele judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti pentru situaÅ£ii de urgenţă.  + Articolul 119 (1) Din momentul direcÅ£ionării echipajelor către un accident colectiv sau o zona calamitată, încetează toate activităţile din cadrul serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti care nu au caracter de urgenţă. Echipajele de transport sanitar neasistat ÅŸi de consultaÅ£ii de urgenţă vor fi direcÅ£ionate către compartimentul de urgenţă. (2) Directorul serviciului de ambulanţă judeÅ£ean, precum ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti au obligaÅ£ia de a dispune realizarea condiÅ£iilor necesare pentru îndeplinirea tuturor prevederilor planului de acÅ£iune în caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti păstrează un număr minim de echipaje de urgenţă, iar dacă situaÅ£ia o impune, se alertează personalul din turele libere. (3) Serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti împreună cu inspectoratele pentru situaÅ£ii de urgenţă întocmesc planul de acÅ£iune în situaÅ£ii de urgenţă pe baza listelor cu mijloacele din dotare, precum ÅŸi cu personalul acestora transmise de toate instituÅ£iile cu atribuÅ£ii în domeniu. (4) Echipajele din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare sunt direcÅ£ionate cu prioritate către zona calamitată sau către accidentul colectiv ca echipaje de prim răspuns împreună cu echipajele de ambulanţă disponibile. (5) Inspectorul general al Inspectoratului General pentru SituaÅ£ii de Urgenţă poate dispune echipajelor Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare dintr-un judeÅ£ participarea la intervenÅ£ie la un accident colectiv sau o zona calamitată din alt judeÅ£. La nevoie, el poate dispune, cu acordul preÅŸedintelui Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii, participarea la intervenÅ£ii, în alt judeÅ£, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanţă dintr-un judeÅ£ sau din municipiul BucureÅŸti. (6) Inspectorii-ÅŸefi ai inspectoratelor pentru situaÅ£ii de urgenţă, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanţă în condiÅ£iile stabilite prin lege. (7) ÃŽn cazul epidemiilor ÅŸi/sau pandemiilor, coordonarea activităţii de intervenÅ£ie se face de către comitetele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă sau de Comitetul pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii, după caz, potrivit legii.  + Articolul 120 (1) Serviciile private de ambulanţă au obligaÅ£ia de a răspunde solicitării comitetelor judeÅ£ene/al municipiului BucureÅŸti, respectiv Comitetului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii ori Comitetului NaÅ£ional pentru SituaÅ£ii de Urgenţă, în caz de accident colectiv, calamităţi naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontată, la tarifele Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate, din bugetul de stat ori din bugetul local. (2) Inspectoratele judeÅ£ene pentru situaÅ£ii de urgenţă ÅŸi cel al municipiului BucureÅŸti păstrează unităţile mobile de intervenÅ£ie la accidente colective ÅŸi dezastre, aflate în dotarea lor, în stare de funcÅ£ionare, prin Serviciile mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, în colaborare cu serviciile de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, după caz. (3) Serviciile medicale publice de urgenţă prespitalicească care răspund de unităţile mobile pentru accidente colective ÅŸi dezastre se asigură că aparatura medicală este în stare de funcÅ£ionare ÅŸi că unitatea este dotată cu medicamente ÅŸi materiale, aflate în termen de valabilitate, suficiente pentru îngrijirea unui număr de minimum 20 de persoane aflate în stare critica. (4) Managerii generali ÅŸi directorii medicali ai serviciilor de ambulanţă judeÅ£ene ÅŸi al municipiului BucureÅŸti, medicii-ÅŸefi ai Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare ÅŸi descarcerare, precum ÅŸi medicii-ÅŸefi ai unităţilor de primire a urgentelor vor urma cursuri în managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sănătăţii ÅŸi/sau de Ministerul Afacerilor Interne.  + Articolul 121FinanÅ£area exerciÅ£iilor, a pregătirii ÅŸi a intervenÅ£iilor în caz de accidente colective, calamităţi sau dezastre se face de la bugetul de stat ÅŸi bugetul autorităţilor publice locale.  + Capitolul VII DispoziÅ£ii finale  + Articolul 122Normele de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al ministrului administraÅ£iei ÅŸi internelor, în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ÅŸi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  + Articolul 123ÃŽn scopul apărării dreptului cetăţenilor la sănătate, securitate ÅŸi viaţă, precum ÅŸi în scopul prevenirii ÅŸi limitării consecinÅ£elor unei calamităţi naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenţă spitaliceÅŸti ÅŸi prespitaliceÅŸti i se interzice participarea la greve sau la alte acÅ£iuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacităţii de intervenÅ£ie sau a calităţii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizaÅ£ii, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit.  + Articolul 124Prevederile art. 87 alin. (8) ÅŸi ale art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, luându-se în considerare resursele ÅŸi planurile de dezvoltare astfel încât termenul final să nu depăşească anul 2014.  + Articolul 125Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea juridică a persoanelor vinovate, în condiÅ£iile legii.  + Titlul V Abrogat-----------Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IAbrogat-----------Cap. I din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 126Abrogat.-----------Art. 126 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 127Abrogat.-----------Art. 127 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IIAbrogat.-----------Cap. II din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 128Abrogat.-----------Art. 128 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 129Abrogat.-----------Art. 129 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 130Abrogat.-----------Art. 130 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 131Abrogat.-----------Art. 131 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 132Abrogat.-----------Art. 132 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 133Abrogat.-----------Art. 133 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 134Abrogat.-----------Art. 134 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IIIAbrogat.-----------Cap. III din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 135Abrogat.-----------Art. 135 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 136Abrogat.-----------Art. 136 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 137Abrogat.-----------Art. 137 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 138Abrogat.-----------Art. 138 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul IVAbrogat.-----------Cap. IV din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 139Abrogat.-----------Art. 139 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Capitolul VAbrogat.-----------Cap. V din Titlul V a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Articolul 140Abrogat.-----------Art. 140 a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  + Titlul V^1 AsistenÅ£a medicală ambulatorie de specialitate-----------Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IDispoziÅ£ii generale-----------Cap. I din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 126^1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenÅ£ei medicale ambulatorii de specialitate, asigurată prin servicii medicale clinice, paraclinice ÅŸi de medicină dentară.-----------Art. 126^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 127^1Obiectivele asistenÅ£ei medicale ambulatorii de specialitate sunt: a) furnizarea de servicii preventive, stabilirea diagnosticului ÅŸi efectuarea tratamentului în regim ambulatoriu în vederea protejării, menÅ£inerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate a populaÅ£iei; b) asigurarea continuităţii de diagnostic ÅŸi terapeutice a serviciilor de sănătate prin integrare verticală cu asistenÅ£a medicală primară ÅŸi cu cea spitalicească.-----------Art. 127^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 128^1 (1) AsistenÅ£a medicală ambulatorie de specialitate se asigură de către medicii de specialitate împreună cu alt personal specializat ÅŸi autorizat în condiÅ£iile legii ÅŸi se acordă prin următoarele structuri medicale: a) cabinete medicale de specialitate organizate conform legislaÅ£iei în vigoare privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea cabinetelor medicale; b) unităţi medicale ambulatorii de specialitate, organizate potrivit dispoziÅ£iilor legale în vigoare, care funcÅ£ionează independent sau integrat în structura spitalelor; c) cabinete medicale ambulatorii de specialitate din structura spitalului care nu fac parte din ambulatoriul de specialitate/integrat al spitalului; d) furnizori autorizaÅ£i pentru îngrijiri de specialitate la domiciliu; e) unităţi medicale ambulatorii ale universităţilor de medicină ÅŸi farmacie acreditate. (2) ÃŽn unităţile medicale ambulatorii de specialitate prevăzute la alin. (1) lit. b) se pot include: a) laboratoare sau centre de radiologie ÅŸi imagistică medicală, analize medicale, explorări funcÅ£ionale, organizate în condiÅ£iile legii; b) centre de diagnostic ÅŸi tratament, centre medicale ÅŸi centre de sănătate multifuncÅ£ionale, organizate potrivit legii; c) ambulatorii de specialitate ale spitalelor; potrivit legii; d) ambulatorii integrate ale spitalelor; e) policlinici balneare; f) policlinici cu plată. (3) Servicii medicale de specialitate se acordă ÅŸi prin: a) dispensare TBC; b) laboratoare/centre de sănătate mintală; c) staÅ£ionare de zi cu profil de psihiatrie; d) cabinete de medicină dentară; e) cabinete ÅŸi unităţi medicale mobile organizate conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Art. 128^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IIDerularea ÅŸi coordonarea activităţilor din ambulatoriile de specialitate-----------Cap. II din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 129^1 (1) Structurile medicale prevăzute la art. 128^1 pot desfăşura următoarele activităţi: a) intervenÅ£ii de primă necesitate în urgenÅ£ele medico-chirurgicale, în limita competenÅ£elor personalului; b) activităţi preventive; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de investigaÅ£ii ÅŸi diagnostic; e) activităţi de reabilitare medicală; f) activităţi conexe actului medical; g) alte activităţi de asistenţă medicală de specialitate autorizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Medicii specialiÅŸti/medicii dentiÅŸti desfăşoară activităţi de asistenţă ambulatorie astfel: a) ca persoană fizică independentă/autorizată potrivit prevederilor legale; b) organizaÅ£i sub forma cabinetelor de specialitate conform legii; c) ca angajaÅ£i ai uneia dintre structurile prevăzute la art. 128^1 sau al unităţilor sanitare cu personalitate juridică în structura cărora funcÅ£ionează entitatea ambulatorie de specialitate.-----------Art. 129^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 130^1Autorităţile administraÅ£iei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii medicale de specialitate, la nivelul comunităţilor locale, financiar, material ÅŸi administrativ, inclusiv prin punerea la dispoziÅ£ie a spaÅ£iilor cu destinaÅ£ia de cabinete medicale/laboratoare, conform unor criterii obiective ÅŸi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local.-----------Art. 130^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 131^1Furnizorii de servicii medicale de specialitate au următoarele obligaÅ£ii specifice: a) înregistrarea, stocarea, prelucrarea ÅŸi transmiterea datelor colectate rezultate din activitatea proprie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii; b) raportarea datelor prevăzute la lit. a) se face către Ministerul Sănătăţii, structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii ÅŸi, după caz, către ministerele ÅŸi instituÅ£iile cu reÅ£ea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naÅ£ional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum ÅŸi pentru raportarea datelor către organismele internaÅ£ionale; c) raportarea către CNAS ÅŸi casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaÅ£ii contractuale a tuturor datelor menÅ£ionate în contractele încheiate cu aceÅŸtia; d) păstrarea, securizarea ÅŸi asigurarea sub formă de document scris ÅŸi electronic a documentaÅ£iei primare, ca sursă a acestor date, constituind arhiva furnizorului, conform reglementărilor legale în vigoare.-----------Art. 131^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Capitolul IIIFinanÅ£area activităţii furnizorilor de servicii medicale de specialitate din ambulatoriile de specialitate, laboratoare ÅŸi centre medicale multifuncÅ£ionale-----------Cap. III din Titlul V^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 132^1Furnizorii de servicii medicale de specialitate pot desfăşura activitatea prin structurile prevăzute la art. 128^1.-----------Art. 132^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Articolul 133^1Structurile care realizează activităţi de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pot realiza venituri, după caz, din: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate; b) contracte încheiate cu asigurătorii privaÅ£i; c) contracte încheiate cu autorităţile administraÅ£iei publice locale; d) contravaloarea serviciilor prestate pacienÅ£ilor în cadrul serviciilor necontractate cu terÅ£i plătitori ÅŸi suportată de aceÅŸtia; e) contracte de cercetare ÅŸi pentru activitate didactică; f) donaÅ£ii, sponsorizări; g) alte surse, conform legii.-----------Art. 133^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.  + Titlul VI Efectuarea prelevării ÅŸi transplantului de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană în scop terapeutic  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 141 (1) Donarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se fac în scop terapeutic, cu asigurarea unor standarde de calitate ÅŸi siguranţă în vederea garantării unui nivel ridicat de protecÅ£ie a sănătăţii umane, în condiÅ£iile prezentului titlu. (2) Prezenta lege se aplică donării, testării, evaluării, prelevării, conservării, distribuirii, transportului ÅŸi transplantului de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană destinate transplantului. (3) ÃŽn cazul în care astfel de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană sunt utilizate în scopul cercetării, prezenta lege nu se aplică decât dacă acestea sunt destinate transplantului uman.-----------Art. 141 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 142ÃŽn înÅ£elesul prezentului titlu, termenii ÅŸi expresiile de mai jos au următoarea semnificaÅ£ie: a) acreditare - acordarea de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant a dreptului de a desfăşura activităţi de donare, prelevare, conservare ÅŸi transplant al organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană în funcÅ£ie de specificul fiecărei activităţi, după constatarea îndeplinirii criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. Acreditarea se face de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. a) a art. 142 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) autoritate competentă - instituÅ£iile responsabile cu coordonarea, supravegherea, acreditarea ÅŸi inspecÅ£ia activităţii din domeniul transplantului, precum ÅŸi implementarea oricăror dispoziÅ£ii privind activitatea din domeniul transplantului; c) autorizaÅ£ie - document eliberat de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant în vederea permiterii introducerii sau scoaterii în/din Å£ară de organe, Å£esuturi ÅŸi/ori celule de origine umană, în condiÅ£iile în care donarea, prelevarea, procesarea, conservarea, depozitarea ÅŸi transplantul se fac în unităţi acreditate ÅŸi/sau agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. c) a art. 142 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.c^1) autorizaÅ£ie specială - document eliberat de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant în vederea permiterii introducerii sau scoaterii în/din Å£ară de sânge placentar, sânge din cordonul ombilical ÅŸi Å£esuturi de origine umană pentru o perioadă de maximum un an, în condiÅ£iile în care procesarea, conservarea ÅŸi depozitarea se fac într-o bancă acreditată/agreată de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant;-----------Lit. c^1) a art. 142 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care completează pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. d) bancă agreată - banca de Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană aflată în afara teritoriului României. Pentru terÅ£e ţări banca trebuie să respecte standardele de calitate ÅŸi siguranţă impuse de Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European ÅŸi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate ÅŸi securitate pentru donarea, obÅ£inerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea ÅŸi distribuirea Å£esuturilor ÅŸi a celulelor umane ÅŸi să prezinte documente justificative în acest sens. Pentru statele membre ale Uniunii Europene, banca trebuie să fie acreditată de autoritatea competentă din Å£ara respectivă; e) banca de Å£esuturi ÅŸi celule - unitate sanitară acreditată/agreată care desfăşoară activităţi de prelucrare, conservare, stocare sau distribuire de Å£esuturi ÅŸi celule umane; f) celula - unitatea elementară anatomică ÅŸi funcÅ£ională a materiei vii. ÃŽn sensul prezentei legi, termenul celulă/celule se referă la celula umană individuală sau la o colecÅ£ie de celule umane, care nu sunt unite prin nicio formă de substanţă intercelulară; g) centru de prelevare - o unitate sanitară publică sau privată, o echipă medicală ori un departament din cadrul unui spital, o persoană sau oricare alt organism care realizează ÅŸi/sau coordonează prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule ÅŸi este acreditat în domeniul transplantului; h) centru de transplant - o unitate sanitară publică sau privată, o echipă medicală ori un departament din cadrul unui spital sau oricare alt organism care realizează transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană ÅŸi este acreditat în domeniul transplantului; i) conservare - utilizarea unor agenÅ£i chimici, a unor modificări ale condiÅ£iilor de mediu sau a altor mijloace pentru a împiedica ori pentru a întârzia deteriorarea biologică sau fizică a organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de la prelevare la transplant;î) distrugere - destinaÅ£ia finală a unui organ, Å£esut sau a unei celule în cazul în care nu este utilizat(ă) pentru transplant; j) donare - faptul de a ceda organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule destinate transplantului; k) donator - persoană care donează unul sau mai multe organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule de origine umană pentru utilizare terapeutică, indiferent dacă donarea a avut loc în timpul vieÅ£ii persoanei în cauză sau după decesul acesteia; l) evaluarea donatorului - colectarea de informaÅ£ii relevante cu privire la caracteristicile donatorului, necesare pentru a evalua eligibilitatea acestuia în vederea donării de organe, Å£esuturi ÅŸi celule pentru a efectua o estimare adecvată a riscurilor în vederea reducerii la minimum a acestora pentru primitor ÅŸi pentru a optimiza alocarea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor; m) evaluarea organului - colectarea de informaÅ£ii relevante cu privire la caracteristicile organului, necesare pentru a evalua compatibilitatea sa, pentru a efectua o estimare adecvată a riscurilor în vederea reducerii la minimum a acestora pentru primitor ÅŸi pentru a optimiza alocarea organelor; n) incident advers sever - orice incident nedorit ÅŸi neaÅŸteptat intervenit în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant care ar putea determina transmiterea unei boli transmisibile, decesul sau punerea în pericol a vieÅ£ii ori care poate provoca o invaliditate sau o incapacitate a pacientului ori care poate provoca sau prelungi spitalizarea ori morbiditatea; o) organ - partea diferenÅ£iată în structura unui organism, adaptată la o funcÅ£ie definită, alcătuită din mai multe Å£esuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizaÅ£ie ÅŸi inervaÅ£ie proprii. Constituie organ în înÅ£elesul arătat ÅŸi o parte a unui organ, dacă este destinată utilizării în corpul uman în acelaÅŸi scop ca organul întreg, menÅ£inându-se cerinÅ£ele legate de structură ÅŸi vascularizare; p) organizaÅ£ie europeană de schimb de organe - o organizaÅ£ie nonprofit, publică sau privată, consacrată schimbului naÅ£ional ÅŸi transfrontalier de organe, ale cărei ţări membre sunt în majoritate state membre ale Uniunii Europene; q) prelevare - recoltarea de organe ÅŸi/sau Å£esuturi ÅŸi/sau celule de origine umană sănătoase morfologic ÅŸi funcÅ£ional, în vederea efectuării unor proceduri de transplant;q^1) primitor - persoana care beneficiază de transplant de organe ÅŸi/sau Å£esuturi ÅŸi/sau celule;-----------Lit. q^1) a art. 142 a fost introdusă de pct. 40 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 11 februarie 2014.Prezentul punct transpune prevederile art. 3 lit. m) din Directiva 2010/53/UE a Parlamentului European ÅŸi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate ÅŸi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 207 din 6 august 2010. r) proceduri operaÅ£ionale - instrucÅ£iunile scrise care descriu etapele dintr-un proces specific, inclusiv materialele ÅŸi metodele care trebuie utilizate ÅŸi rezultatul final preconizat; s) reacÅ£ie adversă severă - o reacÅ£ie nedorită, inclusiv o boală transmisibilă, la donatorul viu sau la primitor, intervenită în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant, care este fatală, pune în pericol viaÅ£a ori provoacă o invaliditate sau o incapacitate a pacientului ori care provoacă sau prelungeÅŸte spitalizarea ori morbiditatea; t) transplant - acea activitate medicală prin care, în scop terapeutic, în organismul unui pacient, denumit în continuare primitor, este implantat sau grefat un organ, Å£esut ori o celulă prelevat/prelevată de la o altă persoană, numită donator. Reglementările cuprinse în prezenta lege se adresează inclusiv tehnicilor de fertilizare în vitro;Å£) trasabilitate - capacitatea de a localiza ÅŸi identifica organul, Å£esutul sau celula în orice etapă a lanÅ£ului de la donare la transplant sau distrugere, inclusiv capacitatea de a identifica donatorul ÅŸi centrul de prelevare, primitorul ÅŸi centrul de transplant, de a localiza ÅŸi identifica toate informaÅ£iile fără caracter personal relevante privind produsele ÅŸi materialele care intră în contact cu organul, Å£esutul sau celula respectivă; u) Å£esut - gruparea de celule diferenÅ£iate, unite prin substanÅ£a intercelulară amorfă, care formează împreună o asociere topografică ÅŸi funcÅ£ională; v) unitate sanitară acreditată - unitatea sanitară publică sau privată care îndeplineÅŸte criteriile de acreditare pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul transplantului, respectiv donare, testare, evaluare, prelevare, conservare, distribuire, transport ÅŸi transplant.-----------Art. 142 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 143 (1) Autorităţile competente în domeniul activităţii de transplant din România sunt AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi Ministerul Sănătăţii, prin structura de control în domeniul sănătăţii. (2) Coordonarea, supravegherea, aprobarea ÅŸi implementarea oricăror dispoziÅ£ii privind activitatea de transplant revin AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant. (3) InspecÅ£ia ÅŸi măsurile de control privind activitatea de transplant revin Ministerului Sănătăţii, prin structura de control în domeniul sănătăţii. (4) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se realizează în unităţi sanitare publice sau private acreditate. Criteriile de acreditare se stabilesc de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. (5) Transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană se realizează în centre de transplant publice sau private acreditate. Acreditarea emisă va menÅ£iona tipul sau tipurile de transplant pe care centrul de transplant în cauză le poate desfăşura. Criteriile de acreditare se stabilesc de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (6) ÃŽn toate etapele lanÅ£ului de transplant, de la donare la transplantul propriu-zis sau, după caz, la distrugerea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor neutilizate/neutilizabile nu poate fi implicat decât personal calificat ÅŸi competent pentru îndeplinirea atribuÅ£iilor ÅŸi care a beneficiat de instruire profesională specializată în domeniu. (7) Registrul NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este instituÅ£ia responsabilă cu procesarea cererilor, din Å£ară sau din străinătate, pentru utilizarea de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiÅ£i cu pacienÅ£ii. (8) Pentru realizarea interconectării cu instituÅ£ii similare internaÅ£ionale, precum ÅŸi pentru acreditarea Registrului NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice prevăzut la alin. (7) ÅŸi a laboratoarelor de imunogenetică ÅŸi histocompatibilitate (HLA), registrul poate plăti anual cotizaÅ£ii ÅŸi taxe. (9) Nivelul cotizaÅ£iilor ÅŸi taxelor prevăzute la alin. (8) se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului ÅŸi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.-----------Art. 143 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Capitolul II Donarea ÅŸi donatorul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană  + Articolul 144 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană de la donatorul în viaţă se face în următoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în viaţă, având capacitate de exerciÅ£iu deplină, după obÅ£inerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil ÅŸi expres al acestora, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. Se interzice prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la persoane fără discernământ;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 144 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) consimţământul se semnează numai după ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregătire de specialitate asupra eventualelor riscuri ÅŸi consecinÅ£e pe plan fizic, psihic, familial, profesional ÅŸi social, rezultate din actul prelevării; c) donatorul poate reveni asupra consimţământului dat, până în momentul prelevării; d) prelevarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană ca urmare a exercitării unei constrângeri de natură fizică sau morală asupra unei persoane sunt interzise; e) donarea ÅŸi transplantul de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană nu pot face obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice în scopul obÅ£inerii unui folos material sau de altă natură; f) donatorul ÅŸi primitorul vor semna un înscris autentic prin care declară că donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist ÅŸi nu constituie obiectul unor acte ÅŸi fapte juridice în scopul obÅ£inerii unui folos material sau de altă natură, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Lit. f) a alin. (1) al art. 144 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. g) donatorul va fi scutit de plata spitalizării/spitalizărilor aferente donării, precum ÅŸi a costurilor aferente controalelor medicale periodice postdonare. (2) Centrele de prelevare ÅŸi cele de transplant vor păstra o evidenţă a donatorilor vii care au donat în centrul respectiv, în conformitate cu dispoziÅ£iile naÅ£ionale privind protecÅ£ia datelor cu caracter personal ÅŸi confidenÅ£ialitatea statistică. (3) Monitorizarea donatorilor vii include controalele medicale periodice obligatorii care se vor realiza la o lună, 3 luni, 6 luni ÅŸi la un an postdonare, iar ulterior la nevoie justificată.-----------Alin. (3) al art. 144 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.-----------Art. 144 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 145 (1) Se interzice prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la potenÅ£iali donatori minori în viaţă, cu excepÅ£ia cazurilor prevăzute în prezenta lege. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în cazul în care donatorul este minor ÅŸi este rudă de până la gradul al IV-lea cu primitorul, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face în următoarele condiÅ£ii: a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimţământul minorului dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, ÅŸi cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al părinÅ£ilor, tutorelui sau al curatorului, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. Dacă minorul nu a împlinit vârsta de 10 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal;-----------Lit. a) a alin. (2) al art. 145 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. b) în cazul donatorului care are cel puÅ£in 10 ani, consimţământul acestuia, scris sau verbal, se exprimă în faÅ£a preÅŸedintelui tribunalului în a cărui circumscripÅ£ie teritorială se află sediul centrului unde se efectuează transplantul sau al tribunalului în a cărui circumscripÅ£ie teritorială locuieÅŸte donatorul, după efectuarea obligatorie a unei anchete psihosociale de către direcÅ£ia generală de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului.-----------Alin. (2) al art. 145 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (3) Refuzul scris sau verbal al minorului împiedică orice prelevare.  + Articolul 146 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, constituită în cadrul spitalului în care se efectuează transplantul; această comisie va evalua motivaÅ£ia donării ÅŸi va controla respectarea drepturilor pacienÅ£ilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. (2) Comisia de avizare a donării de la donatorul viu va avea următoarea componenţă: un medic cu pregătire în bioetică din partea colegiului medicilor judeÅ£ean sau al municipiului BucureÅŸti, un psiholog sau un medic psihiatru ÅŸi un medic primar, angajat al spitalului ÅŸi având atribuÅ£ii de conducere în cadrul acestuia, neimplicat în echipa de transplant. (3) Aceasta comisie va funcÅ£iona conform unui regulament emis de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, cu consultarea Comisiei de bioetică a Ministerului Sănătăţii. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) Comisia va evalua atât donatorul, cât ÅŸi primitorul care vor fi supuÅŸi unui examen psihologic ÅŸi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacităţii de exerciÅ£iu, precum ÅŸi stabilirea motivaÅ£iei donării. (5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectuează transplantul, cât ÅŸi de familiile donatorului ÅŸi primitorului. (6) Prelevarea, de la donatori vii, de sânge, piele, sperma, cap femural, placenta, sânge din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate în scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetică cuprinse în regulamentul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, fără a fi necesar avizul acestei comisii.(6^1) ÃŽn cazul recoltării de sânge placentar, mostre de sânge, piele, spermă, cap femural, placentă, membrane amniotice, sânge din cordonul ombilical ÅŸi Å£esut din cordonul ombilical la naÅŸtere, va trebui adăugat pe autorizaÅ£ie ÅŸi numărul documentului de acreditare sau agreare a băncii de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant.-----------Alin. (6^1) al art. 146 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (7) Datele privind donatorul ÅŸi receptorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ£e părÅ£i, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul să nu poată fi identificaÅ£i. (8) Dacă donatorul nu doreÅŸte să-ÅŸi divulge identitatea, se va respecta confidenÅ£ialitatea donării, cu excepÅ£ia cazurilor în care declararea identităţii este obligatorie prin lege.  + Articolul 147Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la donatorul decedat se face în următoarele condiÅ£ii:1. se defineÅŸte ca donator decedat fără activitate cardiacă persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabilă ÅŸi ireversibilă, confirmată în spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fără activitate cardiacă se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut în anexa nr. 6, excepÅ£ie făcând situaÅ£iile fără echivoc;2. se defineÅŸte ca donator decedat cu activitate cardiacă persoana la care s-a constatat încetarea ireversibilă a tuturor funcÅ£iilor creierului, conform protocolului de declarare a morÅ£ii cerebrale prevăzut în anexa nr. 3;3. declararea morÅ£ii cerebrale se face de către medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană;4. prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimţământul scris al cel puÅ£in unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în următoarea ordine: soÅ£ supravieÅ£uitor, părinÅ£i, descendenÅ£i, frate/soră, altă rudă în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Pct. 4 al art. 147 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.5. prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor familiei dacă, în timpul vieÅ£ii, persoana decedată ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare ÅŸi înscrierea în Registrul naÅ£ional al donatorilor de organe, Å£esuturi ÅŸi celule, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;-----------Pct. 5 al art. 147 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.6. prelevarea nu se poate face sub nicio formă dacă, în timpul vieÅ£ii, persoana decedată ÅŸi-a exprimat deja opÅ£iunea împotriva donării, prin act de refuz al donării. Actul de refuz al donării va fi prezentat de către aparÅ£inători coordonatorului de transplant.-----------Pct. 6 al art. 147 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012.  + Articolul 148 (1) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de la donatori vii ÅŸi decedaÅ£i se efectuează numai după un control clinic ÅŸi de laborator care să stabilească compatibilitatea donatorului cu primitorul ÅŸi să excludă orice boală infecÅ£ioasă, o posibilă contaminare sau alte afecÅ£iuni care reprezintă un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, Å£esut sau celulă. ÃŽn cazul celulelor stem contaminate, excepÅ£ie făcând HIV, lues ÅŸi infecÅ£ii rezistente la antibioticele uzuale, acestea pot fi depozitate la cererea familiei donatorului separat de probele sterile. (2) RepartiÅ£ia organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană, cu excepÅ£ia celulelor stem hematopoietice de la donatori neînrudiÅ£i, prelevate la nivel naÅ£ional se efectuează de către AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, în funcÅ£ie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, Å£esuturilor ÅŸi celulelor de origine umană în cadrul sistemului de transplant din România.-----------Alin. (2) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (3) ÃŽn condiÅ£iile în care pe teritoriul naÅ£ional nu există niciun primitor compatibil cu organele, Å£esuturile ÅŸi celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în reÅ£eaua internaÅ£ională de transplant, pe baza unei autorizaÅ£ii emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (3) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (4) Å¢esuturile ÅŸi celulele de origine umană prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate ÅŸi depozitate în băncile de Å£esuturi ÅŸi celule acreditate ori agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant. (5) Transplantul de Å£esuturi sau celule de origine umană se efectuează numai din băncile acreditate ori agreate de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant. (6) Fiecare prelevare de organ, Å£esut sau celulă de origine umană de la un donator decedat este anunÅ£ată imediat ÅŸi înregistrată în Registrul naÅ£ional de transplant la AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; în cazul donatorilor vii, aceste date sunt raportate AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant la fiecare 6 luni. (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe ÅŸi Å£esuturi de la o persoană decedată vor asigura restaurarea cadavrului ÅŸi a fizionomiei sale prin îngrijiri ÅŸi mijloace specifice, inclusiv chirurgicale, dacă este necesar, în scopul obÅ£inerii unei înfăţişări demne a corpului defunctului. (8) Prelevarea de organe, Å£esuturi ÅŸi celule de origine umană, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimţământul medicului legist ÅŸi nu trebuie să compromită rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.-----------Alin. (8) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (9) Introducerea sau scoaterea din Å£ară de organe, Å£esuturi, celule de origine umană, cu excepÅ£ia celulelor stem hematopoietice, se face numai pe baza autorizaÅ£iei emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant, după modelul de formular aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, conform legislaÅ£iei vamale.-----------Alin. (9) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (10) Importul ÅŸi exportul de celule hematopoietice se fac pe baza autorizaÅ£iei emise de către Registrul NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. (11) Raportarea autorizaÅ£iilor emise de AgenÅ£ia NaÅ£ională de Transplant către Ministerul Sănătăţii se face anual, în cadrul raportului de activitate sau la cererea ministrului sănătăţii.-----------Alin. (11) al art. 148 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 113 din 11 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014, care modifică pct. 12 al art. I din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 30 iunie 2012. (12) Se interzice divulgarea oricărei informaÅ£ii privind identitatea donatorului cadavru, precum ÅŸi a primitorului, exceptând cazurile în care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum ÅŸi cazurile în care declararea identităţii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul ÅŸi primitorul, inclusiv informaÅ£iile genetice, la care pot avea acces terÅ