REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*)al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**)(actualizat pînă la data de 1 iulie 2013*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • --------------*) Forma actualizată a acestui act normativ pînă la data de 1 iulie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 13 din 29 iunie 1995; HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor**) Titlul regulamentului a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Capitolul I^1Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului----------Capitolul I^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale----------Secţiunea 1 a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^1Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.Camera Deputaţilor şi Senatul se organizează şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României, cu respectarea prevederilor legilor şi ale regulamentelor parlamentare în vigoare.----------Art. 1^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^2După alegerea unui nou Parlament, acesta se reuneşte la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.În şedinţe separate, Camera Deputaţilor şi Senatul îşi încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare şi prin organizarea activităţii de validare a mandatelor.După validarea mandatelor şi depunerea de către parlamentari a jurămîntului de credinţă faţă de ţară şi popor, cele două Camere îşi aleg preşedinţii, birourile permanente şi comisiile permanente.----------Art. 1^2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^3Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.Camerele îşi organizează structuri comune şi desfăşoară activităţi şi şedinţe comune în conformitate cu prevederile prezentului regulament.----------Art. 1^3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 2-a Structuri comune ale celor două Camere----------Secţiunea a 2-a a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^4La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente şi delegaţiile cu caracter permanent la organizaţiile parlamentare internaţionale.Cele două Camere îşi pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale şi comisii de anchetă parlamentară.Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat negociază componenţa numerică şi propun componenţa nominală a structurilor comune prevăzute la alin. 1 şi 2 şi a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configuraţiei politice a celor două Camere şi raportul dintre numărul deputaţilor şi numărul senatorilor.----------Art. 1^4 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^5La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaţilor şi Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toţi deputaţii şi senatorii.Plenul celor două Camere alege comitetul director şi preşedintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 2 secretari şi un trezorier.Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activităţii acestor grupuri şi propune delegaţiile care participă la activităţile Uniunii Interparlamentare.Fiecare deputat şi senator face parte din două sau mai multe grupuri de prietenie, în funcţie de opţiunile personale, de numărul de grupuri de prietenie şi de mărimea acestor grupuri.Componenţa numerică, nominală şi conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotărîre a Parlamentului.----------Art. 1^5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^6Delegaţiile Parlamentului la organizaţiile parlamentare internaţionale se constituie prin adoptarea de hotărîri ale Parlamentului care stabilesc componenţa numerică, componenţa nominală şi conducerea delegaţiilor. Mărimea delegaţiilor se stabileşte în funcţie de norma de reprezentare care este stabilită de către organizaţiile internaţionale şi este alocată Parlamentului.În cazul în care se primesc invitaţii în cadrul relaţiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegaţii externe ad-hoc compuse din deputaţi şi senatori, participarea fiind aprobată, în fiecare caz, de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pentru deputaţi şi de către Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegaţii ad-hoc se vor respecta principiile generale prevăzute la art. 1^4 alin. 3.La întoarcerea din orice deplasare externă, se vor prezenta informări la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi la Biroul permanent al Senatului.Delegaţiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizaţiile internaţionale vor prezenta şi anual, la cele două birouri permanente, la începutul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activităţii lor în cadrul respectivelor organizaţii în anul anterior.----------Art. 1^6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^7Comisiile comune permanente sînt constituite prin hotărîri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi.Hotărîrile Parlamentului de înfiinţare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate şi atribuţiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru şi alte informaţii strict necesare unei bune funcţionări, iar în anexă sînt cuprinse componenţa nominală şi conducerea comisiilor.Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spaţiile necesare şi alte elemente ce ţin de logistica necesară unei bune desfăşurări a activităţii sînt puse la dispoziţie atît de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor două birouri permanente.----------Art. 1^7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^8La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărîrile de constituire a respectivelor comisii.Comisiile speciale se pot constitui la iniţiativa celor două birouri permanente sau la propunerea a cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor şi al senatorilor. Pe durata funcţionării, comisiile speciale au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.Prevederile art. 1^7 alin. 2 şi 3 sînt aplicabile şi în cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sînt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputaţilor şi Senatului.Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele două birouri permanente, sub semnătura majorităţii sau a tuturor membrilor comisiei. Cele două birouri permanente solicită, în cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sînt supuse analizei altor comisii.După primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative şi avizul respectiv sînt difuzate atît deputaţilor şi senatorilor, cât şi Guvernului, care pot formula amendamente în termen de 7 zile. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia specială va depune un raport asupra amendamentelor formulate.Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale şi rapoartele acestor comisii se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale celor două Camere de către birourile permanente.Prevederile art. 9-17 se aplică în mod corespunzător propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.----------Art. 1^8 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^9În condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.Comisiile de anchetă parlamentară nu pot avea ca obiect activitatea unor instituţii sau persoane care fac parte din puterea judecătorească.Comisiile de anchetă parlamentară se pot constitui la iniţiativa a cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor şi al senatorilor.Prevederile art. 1^8 alin. 3 şi 6 se aplică în mod corespunzător şi comisiilor de anchetă parlamentară.----------Art. 1^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^10Hotărîrile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.----------Art. 1^10 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 3-a Activităţi comune ale celor două Camere----------Secţiunea a 3-a a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^11Activităţile comune desfăşurate de către parlamentari sînt: a) şedinţe comune ale celor două birouri permanente; b) şedinţe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; c) şedinţe ale comisiilor comune permanente; d) şedinţe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaţilor şi din Senat; e) şedinţe ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de anchetă; f) activităţi desfăşurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente; g) activităţi desfăşurate de către delegaţiile Parlamentului la organizaţiile şi organismele internaţionale; h) şedinţe comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.----------Art. 1^11 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 1^12Activităţile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se desfăşoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 1^4 alin. 1 şi 2."----------Art. 1^12 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Capitolul I Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comune  +  Secţiunea 1 Competenţa; convocarea şedinţelor comune  +  Articolul 1Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe comune pentru:1. primirea mesajului Preşedintelui României;2. aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, a legilor rectificative şi a contului de execuţie bugetară;3. declararea mobilizării totale sau parţiale;4. declararea stării de război;5. suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;6. aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;7. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale Curţii de Conturi;8. numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;9. numirea Avocatului Poporului;10. stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;11. reexaminarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi reexaminarea legii adoptate în şedinţă comună, prin angajarea răspunderii Guvernului;12. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituţiei în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;13. depunerea jurămîntului de către Preşedintele României;14. punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare;15. suspendarea din funcţie a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcţii, în cazul în care a săvârşit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei;16. încuviinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituită de Preşedintele României;17. dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de încredere;18. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură;19. desfăşurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege;20. numirea şi revocarea membrilor Curţii de Conturi;21. efectuarea altor numiri în funcţii care, potrivit legii, intră în competenţa Parlamentului;22. adoptarea legilor de aderare a României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi la Tratatul Atlanticului de Nord;23. adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;24. prezentarea hotărîrii Curţii Constituţionale privind rezultatele referendumului naţional;25. primirea unor reprezentanţi ai altor state sau ai unor organisme internaţionale;26. celebrarea unor sărbători naţionale sau a unor comemorări;27. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;28. adoptarea Codului de conduită al deputaţilor şi al senatorilor;29. dezbaterea textelor legislative aflate în divergenţă ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum şi adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative neadoptate înaintea intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003;30. alte situaţii în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în şedinţă comună.----------Art. 1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 2Convocarea Camerelor în şedinţa comuna se face de preşedinţii acestora, de comun acord.Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, convocarea în şedinţa comuna se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 din Constituţie, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condiţiile alin. 1.  +  Secţiunea a 2-a Atribuţiile birourilor permanente; ordinea de zi şi programul de lucru----------Titlul secţiunii a 2-a de la capitolul I a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 3Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţa comuna, la convocarea preşedinţilor acestora, pentru: a) adoptarea proiectului ordinii de zi şi a proiectului programului de lucru ale şedinţelor comune ale Parlamentului;----------Lit. a) a alin. 1 al art. 3 a fost modificată de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013. b) stabilirea datei şi locului desfăşurării şedinţelor comune; c) pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune. d) îndeplinirea oricăror altor atribuţii prevăzute de Legea nr. 96/2006privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, şi de celelalte acte normative în vigoare incidente.----------Lit. d) a alin. 1 al art. 3 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Lucrările şedinţelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotaţie, de preşedinţii acestora sau, în absenţa lor, de către unul din vicepreşedinţi, desemnat de către preşedintele respectivei Camere.----------Alin. 2 al art. 3 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 4La şedinţele comune ale birourilor permanente participă câte un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum şi, la invitaţia celor 2 preşedinţi, alte persoane a căror prezenţă este utilă pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere.----------Art. 4 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 5Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituţiei şi prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite.  +  Articolul 6Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond.  +  Articolul 7La solicitarea Preşedintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată.------------Alin. 1 al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 13 din 29 iunie 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 5 iulie 1995.După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia.------------Alineatul de la art. 7 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 13 din 29 iunie 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 5 iulie 1995.În acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale Preşedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale.  +  Articolul 8Proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedinţa comună.Ordinea de zi şi programul de lucru se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi.În mod excepţional, în orice şedinţă comună, preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele Senatului poate propune, pentru motive temeinice, modificarea ordinii de zi şi/sau a programului de lucru, la cererea unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi şi/sau a programului de lucru se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul câte unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.Modificarea ordinii de zi şi/sau a programului de lucru se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi aprobarea acestora.----------Art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 3-a Lucrările în comisiile permanente  +  Articolul 9Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere şi avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza şi alte comisii permanente pentru a-şi da avizul. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul cererilor de reexaminare formulate de preşedintele României, al reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în şedinţă comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sînt necesare dezbaterea şi avizarea în comisii permanente.Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obţinerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente.Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedinţe comune se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor sesizate iniţial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor în a căror competenţă intră materia reglementată de respectivele legi.----------Art. 9 a fost modificat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 10Proiectele de legi şi materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în şedinţa comuna de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.Convocarea şedinţei comune se face de către preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puţin 48 de ore înainte de data şedinţei, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.Participarea deputaţilor şi senatorilor la şedinţa comuna a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie.  +  Articolul 11Şedinţele comune ale comisiilor sînt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituţiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenţi.Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situaţie în care prezenţa acestora este obligatorie.La şedinţele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputaţii şi senatorii, din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum şi reprezentanţi ai departamentelor legislative din cele două Camere. La solicitarea preşedinţilor comisiilor pot participa specialişti ai comisiilor permanente respective şi specialişti ai Guvernului.Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot.----------Art. 11 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 12Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în şedinţe comune, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.În situaţia în care comisiile permanente nu se pot reuni în şedinţă comună cu respectarea prevederilor alin. 1 şi nu se poate depune raportul în termenul stabilit, cele două birouri permanente pot aproba înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei comune a proiectului de lege sau a propunerii legislative în vederea dezbaterii şi adoptării respectivului act normativ, fără raport.----------Art. 12 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 13Votul în comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret.  +  Articolul 14Lucrările şedinţelor comune sînt conduse de preşedintele uneia din comisiile permanente sesizate, conform acordului celor 2 preşedinţi.Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale. La solicitarea preşedinţilor comisiilor se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputaţi şi senatori.Prin grija birourilor comisiilor se redactează sinteza lucrărilor comisiilor reunite, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.----------Art. 14 a fost modificat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 15Preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aştepta avizele celorlalte comisii.----------Art. 15 a fost modificat de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 16După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulţi raportori desemnaţi de comisiile permanente reunite, la propunerea preşedinţilor acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.În raportul comisiilor permanente reunite sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au primit asemenea avize.Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fără modificări a iniţiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări şi/ori completări şi se înaintează birourilor permanente.Rapoartele se semnează de preşedinţii comisiilor reunite şi de secretarii respectivi.În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. 2 şi 3.----------Art. 16 a fost modificat de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 17Raportul comun, însoţit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecărei Camere, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputaţi şi senatori şi, după caz, Guvernului ori altor autorităţi publice îndreptăţite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorităţi publice îndreptăţite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.  +  Secţiunea a 4-a Desfăşurarea şedinţelor comune  +  Articolul 18Lucrările şedinţelor comune sînt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de doi secretari, cîte unul de la fiecare Cameră.  +  Articolul 19Şedinţele comune ale celor două Camere sînt publice, în afară cazurilor în care, la cererea preşedintelui care conduce şedinţa sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile deputaţilor şi senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.  +  Articolul 20La şedinţele publice ale celor două Camere pot asista diplomati, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza autorizaţiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condiţiile stabilite de birourile permanente şi în limita locurilor disponibile.Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora pot lua parte la lucrările şedinţei comune pe banca ministerială.Persoanele care asista la şedinţa trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.Preşedintele care conduce şedinţa comuna are dreptul sa atragă atenţia ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masa asupra informaţiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrările şedinţelor comune. La cererea preşedintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicităţii cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repeta, preşedintele va putea, consultînd Camerele reunite, sa retragă, pe un anumit timp, autorizaţia de participare la lucrări a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa aflaţi în culpa.  +  Articolul 21Deputaţii şi senatorii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să se înscrie pe lista de prezenţă a şedinţei comune, ţinută de secretari.Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.În situaţia în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările comune datorită apariţiei unor situaţii neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absenţe.Neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepţia motivării absenţelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor şi ale Regulamentului Senatului.----------Art. 21 a fost modificat de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 21^1Preşedintele care conduce şedinţa comună este obligat să anunţe prezenţa, ordinea de zi şi programul de lucru.----------Art. 21^1 a fost introdus de pct. 17 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 22Abrogat.----------Art. 22 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 23Preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte şi care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de şedinţa.  +  Articolul 24Deputaţii şi senatorii iau cuvîntul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui.Ministrilor prezenţi în şedinţa comuna li se poate da cuvîntul în orice faza a dezbaterii şi ori de cîte ori îl solicita.  +  Articolul 25Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvântul vorbesc de la tribună sau de la locuri special amenajate în acest scop.----------Art. 25 a fost modificat de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 26Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în funcţie de obiectul dezbaterilor.Vorbitorii sînt obligaţi ca în cuvîntul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvint. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvîntul.  +  Articolul 27Abrogat.----------Art. 27 a fost abrogat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 28Preşedintele sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţie.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Preşedintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar.Pauza de consultări nu poate depăşi 30 de minute.----------Art. 28 a fost modificat de pct. 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 29Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna, cît şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribuna şi persoanele aflate în sala.  +  Articolul 30Preşedintele cheamă la ordine deputaţii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitatie. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor şedinţei comune.  +  Articolul 30^1În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal.Cînd un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, preşedintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat.Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenţia sa.Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replică în situaţia în care, de la microfonul Parlamentului, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut la adresa sa afirmaţii pe care le consideră incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfîrşitul şedinţei în plen.Luările de cuvânt, pentru situaţiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăşi două minute.----------Art. 30^1 a fost introdus de pct. 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 31Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete, în cel mult 15 zile, dar nu mai devreme de 5 zile de la data şedinţei.----------Alin. 2 al art. 31 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Deputaţii şi senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică în cel mult 5 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.----------Alin. 3 al art. 31 a fost modificat de pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 5-a Procedura de vot  +  Articolul 32Votul deputaţilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce şedinţa.----------Alin. 2 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.----------Alin. 3 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere şi se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului.----------Alin. 4 al art. 32 a fost modificat de pct. 24 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 33Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţa comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afară cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileşte o procedură de vot obligatorie.  +  Articolul 34Acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sînt supuse procedurii votului secret cu bile.----------Art. 34 a fost modificat de pct. 25 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 35Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputaţilor şi senatorilor; fiecare deputat şi senator răspunde "pentru" sau "contra".Abrogat.----------Alin. 2 al art. 35 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 36Votul cu bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune se aşază o urnă albă şi una neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".----------Art. 36 a fost modificat de pct. 27 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 37În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Deputatul şi senatorul votează "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei votează "contra" stergind numele şi prenumele persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc în urne.  +  Articolul 37^1În cazul votului cu bile, prin apel nominal şi cu buletine de vot, după terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor şi senatorilor care nu au răspuns.----------Art. 37^1 a fost introdus de pct. 28 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 38Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenţă din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.----------Alin. 3 al art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenţă din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003şi care nu au fost soluţionate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărîri care se iau în şedinţele comune este supusă regulii majorităţii simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune.----------Alin. 4 al art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înalta trădare se hotărăşte cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României sau a persoanei care asigura interimatul funcţiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.Aprobarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comuna a celor două Camere.  +  Articolul 39În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărîri sau moţiuni de cenzură, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, preşedintele de şedinţă va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru.Dacă în sală nu sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea pînă la întrunirea cvorumului legal.----------Art. 39 a fost modificat de pct. 30 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 40În caz de paritate de voturi, votul se repetă.----------Art. 40 a fost modificat de pct. 31 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 41În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvîntul.  +  Articolul 42Legile adoptate în şedinţă comună se semnează de preşedinţii celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depun la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legile sînt adoptate în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.Data la care legile adoptate au fost depuse la secretarii generali ai Camerelor se comunică deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă publică, în termen de 24 de ore de la depunere.După împlinirea termenului de 5 zile şi, respectiv, de două zile, după caz, legile se trimit de preşedintele Camerei Deputaţilor Preşedintelui României, în vederea promulgării.----------Art. 42 a fost modificat de pct. 32 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 43Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să solicite ambelor Camere, printr-o cerere motivată, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în şedinţa comună a celor două Camere. Cererile de reexaminare a legii adoptate în şedinţe comune se trimit spre dezbatere comisiilor sesizate iniţial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor în a căror competenţă intră materia reglementată de respectivele legi. După reexaminarea legii sau a articolelor în cauză, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în şedinţă comună, se pronunţă asupra obiecţiilor cuprinse în cererea Preşedintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor în cazul legilor constituţionale, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în cazul legilor organice şi cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi în cazul legilor ordinare.În cazul în care obiecţiile cuprinse în cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României sînt adoptate, parţial sau în totalitate, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în noua sa redactare.Dacă obiecţiile cuprinse în cerere sînt respinse, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în redactarea iniţială.----------Art. 43 a fost modificat de pct. 33 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 43^1În cazul în care Curtea Constituţională constată că unul sau mai multe articole dintr-o lege adoptată în plenul celor două Camere nu sînt constituţionale, birourile permanente vor sesiza în fond cele două comisii juridice şi, pentru avize, comisiile în a căror competenţă intră materia reglementată de respectiva lege.----------Art. 43^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Capitolul II Proceduri speciale  +  Secţiunea 1 Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat  +  Articolul 44Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputaţi şi senatori şi vor întocmi programul de dezbatere şi adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.----------Alin. 2 al art. 44 a fost modificat de pct. 35 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 45Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finanţe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidenţa obiectului lor de activitate.  +  Articolul 46Grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.  +  Articolul 47Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc cîte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurta motivare a soluţiei adoptate.Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare.  +  Articolul 48Dezbaterea proiectelor de buget în şedinţa comuna este precedată de prezentarea, de către initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din preşedinţii comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceştia.  +  Articolul 49La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.----------Art. 49 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 50După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.La discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvîntul.În cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut.  +  Articolul 51Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.În cursul dezbaterilor, deputaţii şi senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.În plenul celor două Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă.----------Art. 51 a fost modificat de pct. 37 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 52Amendamentele şi articolele sînt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune.  +  Articolul 53După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaţilor şi senatorilor.----------Art. 53 a fost modificat de pct. 38 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta  +  Articolul 54În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003sau o iniţiativă legislativă de revizuire a Constituţiei României este adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secţiunea precedentă şi la art. 38 alin. 2, 3 şi 4, după caz.----------Art. 54 a fost modificat de pct. 39 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 55Legile adoptate se trimit spre promulgare Preşedintelui României, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.  +  Secţiunea a 3-a Raporturile Parlamentului cu Preşedintele României  +  Articolul 56În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României de către Curtea Constituţională, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputaţii şi senatorii, în şedinţa comuna, pentru depunerea jurămîntului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.Dacă alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale au loc la aceeaşi dată, convocarea Camerelor în şedinţa comuna pentru depunerea jurămîntului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legală a Camerelor nou alese.  +  Articolul 57Şedinţa comuna este prezidata de preşedinţii Camerelor Parlamentului. Unul dintre aceştia, după anunţarea scopului şedinţei, da cuvîntul preşedintelui Curţii Constituţionale sau reprezentantului acestuia în cazul în care preşedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României şi invita candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurămîntul.Depunerea jurămîntului se consemnează într-o declaraţie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Preşedintelui României.Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul interimatului funcţiei de Preşedinte, după primirea confirmării Curţii Constituţionale cu privire la existenta împrejurărilor care justifica interimatul.  +  Articolul 58În cazul în care Preşedintele României sesizează Parlamentul cu una din situaţiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 şi 16, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în şedinţă comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore.----------Art. 58 a fost modificat de pct. 40 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 59După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Preşedintelui României, deputaţii şi senatorii, întruniţi în şedinţa comuna, aproba sau încuviinţează măsurile luate de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.  +  Articolul 60Procedura de punere sub acuzare a Preşedintelui României se declanşează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate şi încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Preşedintele României asupra cererii de punere sub acuzare.----------Art. 60 a fost modificat de pct. 41 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 61În cadrul şedinţei comune a celor două Camere, preşedintele care conduce şedinţa aduce la cunoştinţa deputaţilor şi senatorilor conţinutul cererii de punere sub acuzare şi procedează la constituirea unei comisii de ancheta, care, în termenul hotărît în şedinţa comuna, prezintă un raport asupra celor constatate.  +  Articolul 62În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţa comuna pentru examinarea şi dezbaterea acestuia.  +  Articolul 63După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile.  +  Articolul 64Dacă se hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al României să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.----------Art. 64 a fost modificat de pct. 42 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 65În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Preşedintele României este în drept să se apere.  +  Articolul 66Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României în cazul săvîrşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcuta de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.Birourile permanente, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntîrziat aceasta propunere Preşedintelui României, precizîndu-se totodată data şi locul şedinţei comune a Camerelor.  +  Articolul 67Preşedintele care conduce şedinţa comuna, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor Preşedintelui României, consulta deputaţii şi senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.În cazul în care s-a apreciat ca datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comuna, Curţii Constituţionale spre consultare, mentionindu-se şi termenul pînă la care aceasta trebuie să se pronunţe.În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţa comuna pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, căruia i se va da cuvîntul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se imputa.Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile.----------Alin. 5 al art. 67 a fost modificat de pct. 43 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 68În cazul în care s-a hotărît constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.  +  Articolul 69Hotărîrea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere.Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărîrea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea Preşedintelui.  +  Articolul 70Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul funcţiei de Preşedinte.  +  Secţiunea a 4-a Acordarea şi retragerea încrederii acordate Guvernului  +  Articolul 71Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.  +  Articolul 72Birourile permanente, în condiţiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luînd totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţa comuna, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţa a viitorului ministru.În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente, care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.----------Alin. 3 al art. 72 a fost modificat de pct. 44 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.----------Alin. 4 al art. 72 a fost introdus de pct. 45 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 73Preşedintele care conduce şedinţa comuna a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvîntul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului.În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le da cuvîntul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.  +  Articolul 74După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprima prin bile.  +  Articolul 75După numărarea voturilor, preşedintele anunţa rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.  +  Articolul 76Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.  +  Articolul 77În cazul neacordarii votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată aceasta situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.  +  Articolul 78Moţiunea de cenzură initiata de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusa. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comuna a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.Dezbaterea motiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în şedinţa comuna a celor două Camere.Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.  +  Articolul 79După prezentarea motiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comuna da cuvîntul primului-ministru sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.În continuare, preşedintele da cuvîntul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvint.  +  Articolul 80După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea motiunii de cenzura.  +  Articolul 81Dispoziţiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptării motiunii de cenzura.  +  Articolul 82Prevederile prezentei secţiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul moţiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile prevederilor constituţionale.----------Art. 82 a fost modificat de pct. 46 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Secţiunea a 5-a Numiri şi alegeri  +  Articolul 83Dezbaterea, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în funcţiile prevăzute la art. 1 pct. 8, 9, 20 şi 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.----------Art. 83 a fost modificat de pct. 47 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 84Votul este secret şi se exercită prin buletinele de vot.  +  Secţiunea a 6-a Alte proceduri speciale  +  Articolul 85Data şedinţei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autorităţile publice prevăzute de Constituţie se stabileşte cu respectarea unui termen de cel puţin 5 zile de la data difuzării lor către deputaţi şi senatori.Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond şi raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puţin o zi înainte de prezentarea lui în şedinţa comuna a celor două Camere.În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.----------Alin. 3 al art. 85 a fost modificat de pct. 48 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autorităţile publice, care au această obligaţie legală, trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente.----------Alin. 4 al art. 85 a fost introdus de pct. 49 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 86Camerele întrunite în şedinţa comuna pot hotărî, în exercitarea atribuţiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.  +  Capitolul III Dispoziţii finale  +  Articolul 87Abrogat.----------Art. 87 a fost abrogat de pct. 50 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.  +  Articolul 88Prezenta la şedinţele comune a deputaţilor şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenţa, la dezbaterea investiturii şi a motiunii de cenzura, a mesajelor Preşedintelui României şi a declaraţiilor de politica generală ale Guvernului.  +  Articolul 89Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului.-------------------------