LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*)educaţiei naţionale(actualizată până la data de 31 mai 2012*)
-----------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 31 mai 2012 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-NeamÅ£ prin includerea tuturor modificărilor ÅŸi completărilor aduse de către LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011; LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012.ConÅ£inutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilorParlamentul României adoptă prezenta lege.  + Titlul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 1Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieÅ£ii. Legea reglementează structura, funcÅ£iile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea sistemului naÅ£ional de învăţământ de stat, particular ÅŸi confesional.  + Articolul 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive ÅŸi capacităţi acÅ£ionale, cunoÅŸtinÅ£e fundamentale ÅŸi cunoÅŸtinÅ£e, competenÅ£e ÅŸi abilităţi de utilitate directă, în profesie ÅŸi în societate. (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaÅ£ie, a infrastructurii mentale a societăţii româneÅŸti, în acord cu noile cerinÅ£e, derivate din statutul României de Å£ară membră a Uniunii Europene ÅŸi din funcÅ£ionarea în contextul globalizării, ÅŸi de generare sustenabilă a unei resurse umane naÅ£ionale înalt competitive, capabilă să funcÅ£ioneze eficient în societatea actuală ÅŸi viitoare. (3) Idealul educaÅ£ional al ÅŸcolii româneÅŸti constă în dezvoltarea liberă, integrală ÅŸi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome ÅŸi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea ÅŸi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială ÅŸi pentru angajare pe piaÅ£a muncii. (4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile ÅŸi formele de învăţământ preuniversitar ÅŸi superior, precum ÅŸi la învăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii, fără nicio formă de discriminare. (5) AceleaÅŸi drepturi se asigură ÅŸi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene. (6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecÅ£ie în România, minorilor străini ÅŸi minorilor apatrizi a căror ÅŸedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. (7) ÃŽn România învăţământul constituie prioritate naÅ£ională.  + Articolul 3Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar ÅŸi superior, precum ÅŸi învăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii din România sunt: a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare; b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă ÅŸi la bune practici naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale; c) principiul relevanÅ£ei - în baza căruia educaÅ£ia răspunde nevoilor de dezvoltare personală ÅŸi social-economice; d) principiul eficienÅ£ei - în baza căruia se urmăreÅŸte obÅ£inerea de rezultate educaÅ£ionale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaÅ£i direct în proces; f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ răspund public de performanÅ£ele lor; g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români ÅŸi dialogului intercultural; h) principiul asumării, promovării ÅŸi păstrării identităţii naÅ£ionale ÅŸi a valorilor culturale ale poporului român; i) principiul recunoaÅŸterii ÅŸi garantării drepturilor persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea ÅŸi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice ÅŸi religioase; j) principiul asigurării egalităţii de ÅŸanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertăţii academice; m) principiul transparenÅ£ei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei ÅŸi a rezultatelor, prin comunicarea periodică ÅŸi adecvată a acestora; n) principiul libertăţii de gândire ÅŸi al independenÅ£ei faţă de ideologii, dogme religioase ÅŸi doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrării educaÅ£iei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participării ÅŸi responsabilităţii părinÅ£ilor; r) principiul promovării educaÅ£iei pentru sănătate, inclusiv prin educaÅ£ia fizică ÅŸi prin practicarea activităţilor sportive; s) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinÅ£elor specifice fiecărui cult recunoscut; t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog ÅŸi consultare; u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.  + Articolul 4EducaÅ£ia ÅŸi formarea profesională a copiilor, a tinerilor ÅŸi a adulÅ£ilor au ca finalitate principală formarea competenÅ£elor, înÅ£elese ca ansamblu multifuncÅ£ional ÅŸi transferabil de cunoÅŸtinÅ£e, deprinderi/abilităţi ÅŸi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea ÅŸi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor ÅŸi aspiraÅ£iilor fiecăruia ÅŸi dorinÅ£ei de a învăţa pe tot parcursul vieÅ£ii; b) integrarea socială ÅŸi participarea cetăţenească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă ÅŸi participarea la funcÅ£ionarea ÅŸi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concepÅ£ii de viaţă, bazate pe valorile umaniste ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifice, pe cultura naÅ£ională ÅŸi universală ÅŸi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnităţii, toleranÅ£ei ÅŸi respectării drepturilor ÅŸi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice ÅŸi a respectului pentru natură ÅŸi mediul înconjurător natural, social ÅŸi cultural.  + Articolul 5 (1) ÃŽn domeniul educaÅ£iei ÅŸi al formării profesionale prin sistemul naÅ£ional de învăţământ, dispoziÅ£iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. ÃŽn caz de conflict între acestea se aplică dispoziÅ£iile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului ÅŸcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. (3) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (2), dispoziÅ£iile prezentei legi care vizează evaluările naÅ£ionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoÅ£ia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.  + Articolul 6 (1) ÃŽn România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaÅ£iei în vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile ÅŸi de instituÅ£iile de învăţământ se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) ConÅ£inutul ÅŸi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 7 (1) ÃŽn unităţile, în instituÅ£iile de învăţământ ÅŸi în toate spaÅ£iile destinate educaÅ£iei ÅŸi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate ÅŸi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea ÅŸi integritatea fizică sau psihică a copiilor ÅŸi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar ÅŸi nedidactic, precum ÅŸi activităţile de natură politică ÅŸi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unităţilor ÅŸi a instituÅ£iilor de învăţământ de stat este interzisă.  + Articolul 8Pentru finanÅ£area educaÅ£iei naÅ£ionale se alocă anual din bugetul de stat ÅŸi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ pot obÅ£ine ÅŸi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.  + Articolul 9 (1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparenÅ£a fundamentării ÅŸi alocării fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate; c) adecvarea volumului de resurse în funcÅ£ie de obiectivele urmărite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente ÅŸi stabile; e) eficienÅ£a utilizării resurselor. (2) Statul asigură finanÅ£area de bază pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular ÅŸi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanÅ£area de bază pentru învăţământul profesional ÅŸi liceal acreditat, de stat, particular ÅŸi confesional, precum ÅŸi pentru cel postliceal de stat. FinanÅ£area se face în baza ÅŸi în limitele costului standard per elev sau per preÅŸcolar, după metodologia elaborată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽnvăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri ÅŸi programe de studii se pot percepe taxe, în condiÅ£iile stabilite de prezenta lege. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin organismul specializat, stabileÅŸte anual costul standard per preÅŸcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum ÅŸi preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional ÅŸi liceal, particular ÅŸi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate ÅŸi evaluate periodic, conform legislaÅ£iei în vigoare. (5) FinanÅ£area de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia alocaÅ£ia bugetară aferentă unui elev sau unui preÅŸcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) ÃŽnvăţământul poate să fie finanÅ£at ÅŸi direct de către operatori economici, precum ÅŸi de alte persoane fizice sau juridice, în condiÅ£iile legii. (7) ÃŽnvăţământul poate fi susÅ£inut prin burse, credite de studii, taxe, donaÅ£ii, sponsorizări, surse proprii ÅŸi alte surse legale.  + Articolul 10 (1) ÃŽn România, învăţământul este serviciu de interes public ÅŸi se desfăşoară, în condiÅ£iile prezentei legi, în limba română, precum ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională. (2) ÃŽn fiecare localitate se organizează ÅŸi funcÅ£ionează unităţi de învăţământ sau formaÅ£iuni de studiu cu limba de predare română ÅŸi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naÅ£ionale ori se asigură ÅŸcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. (3) ÃŽnvăţarea în ÅŸcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toÅ£i cetăţenii români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar ÅŸi suficient învăţării limbii române. Autorităţile administraÅ£iei publice asigură condiÅ£iile materiale ÅŸi resursele umane care să permită însuÅŸirea limbii române. (4) ÃŽn sistemul naÅ£ional de învăţământ, documentele ÅŸcolare ÅŸi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri ÅŸcolare ÅŸi universitare pot fi redactate în limba de predare. (5) Unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ pot efectua ÅŸi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor ÅŸi ale altor înscrisuri ÅŸcolare ÅŸi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.  + Articolul 11 (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaÅ£iei statului respectiv. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice ÅŸi instituÅ£iile culturale ale României în străinătate, poate susÅ£ine lectorate în universităţi din străinătate, precum ÅŸi cursuri de limbă, cultură ÅŸi civilizaÅ£ie românească.  + Articolul 12 (1) Statul susÅ£ine antepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii, elevii ÅŸi studenÅ£ii cu probleme ÅŸi nevoi sociale, precum ÅŸi pe aceia cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor ÅŸi studenÅ£ilor proveniÅ£i din familii defavorizate, precum ÅŸi celor instituÅ£ionalizaÅ£i, în condiÅ£iile legii. (3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere ÅŸi alte asemenea stimulente elevilor ÅŸi studenÅ£ilor cu performanÅ£e ÅŸcolare ÅŸi universitare, precum ÅŸi cu rezultate remarcabile în educaÅ£ia ÅŸi formarea lor profesională sau în activităţi culturale ÅŸi sportive. (4) Elevii ÅŸi studenÅ£ii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi ÅŸi burse pentru performanÅ£e ÅŸcolare ÅŸi universitare. (5) Statul ÅŸi alÅ£i factori interesaÅ£i susÅ£in financiar activităţile de performanţă, de nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, ale elevilor ÅŸi studenÅ£ilor. (6) Statul garantează dreptul la educaÅ£ie al tuturor persoanelor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat sunt parte componentă a sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar. (7) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat reprezintă o formă de instruire ÅŸcolară diferenÅ£iată, adaptată, precum ÅŸi o formă de asistenţă educaÅ£ională, socială ÅŸi medicală complexă, destinată persoanelor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor fi sprijiniÅ£i prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare ÅŸi masă gratuite în internatele ÅŸcolare, cu excepÅ£ia celor înscriÅŸi în învăţământul postliceal.  + Articolul 13 (1) ÃŽnvăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii este un drept garantat de lege. (2) ÃŽnvăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană, începând cu educaÅ£ia timpurie, în scopul dobândirii de cunoÅŸtinÅ£e, formării de deprinderi/abilităţi ÅŸi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială ÅŸi/sau ocupaÅ£ională.  + Articolul 14 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului proiectează, fundamentează ÅŸi aplică strategiile naÅ£ionale în domeniul educaÅ£iei, cu consultarea asociaÅ£iilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinÅ£ilor, Consiliului NaÅ£ional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor ÅŸi ÅŸcolilor de stat, particulare ÅŸi confesionale, Consiliului Minorităţilor NaÅ£ionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaÅ£iilor reprezentative ale elevilor, asociaÅ£iilor reprezentative ale studenÅ£ilor, autorităţilor administraÅ£iei publice, mediului de afaceri ÅŸi organizaÅ£iilor neguvernamentale finanÅ£atoare care susÅ£in programe educative/federaÅ£ii ale furnizorilor de servicii sociale. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.  + Articolul 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizarea unui învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în universităţile de stat existente, ca facultăţi cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult ÅŸi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenÅ£ii învăţământului liceal, proporÅ£ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraÅ£ia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial. ÃŽnfiinÅ£area, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinÅ£area ÅŸi administrarea propriilor unităţi ÅŸi instituÅ£ii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.  + Titlul II ÃŽnvăţământul preuniversitar  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 16 (1) ÃŽnvăţământul general obligatoriu este de 10 clase ÅŸi cuprinde învăţământul primar ÅŸi cel gimnazial. ÃŽnvăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) ObligaÅ£ia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. (3) ÃŽn scopul realizării finalităţilor educaÅ£iei ÅŸi a formării profesionale prin sistemul naÅ£ional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat ÅŸi gratuit.  + Articolul 17Pe durata ÅŸcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepÅ£ia învăţământului postliceal, copiii beneficiază de alocaÅ£ia de stat pentru copii, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 18 (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal ÅŸi profesional includ religia ca disciplină ÅŸcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparÅ£inând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituÅ£ional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. (2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinÅ£ilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. ÃŽn acest caz, situaÅ£ia ÅŸcolară se încheie fără disciplina Religie. ÃŽn mod similar se procedează ÅŸi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiÅ£iile pentru frecventarea orelor la această disciplină. (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi ÅŸi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi cultele religioase recunoscute oficial de stat.  + Articolul 19 (1) ÃŽn sistemul naÅ£ional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, după caz, astfel: a) cu minimum 300 de elevi; b) cu minimum 300 de elevi, preÅŸcolari ÅŸi antepreÅŸcolari; c) cu minimum 150 de preÅŸcolari ÅŸi antepreÅŸcolari; d) cu minimum 100 de elevi ÅŸi/sau preÅŸcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preÅŸcolarilor ÅŸi antepreÅŸcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică. (3) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în funcÅ£ie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinÅ£ilor sau tutorilor legali ÅŸi în condiÅ£iile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educaÅ£ie ÅŸi formare profesională, autorităţile administraÅ£iei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor ÅŸcolare, aprobă organizarea, funcÅ£ionarea ÅŸi, după caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părÅ£i ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică - ÅŸi subordonate aceluiaÅŸi ordonator principal de credite, în condiÅ£iile legii. (5) ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului au obligaÅ£ia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcÅ£ionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileÅŸte relaÅ£ia juridică, patrimonială, financiară ÅŸi administrativă.  + Articolul 20 (1) Autorităţile administraÅ£iei publice locale asigură, în condiÅ£iile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea. (2) Neîndeplinirea de către autorităţile administraÅ£iei publice locale a obligaÅ£iilor ce le revin în organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului preuniversitar se sancÅ£ionează conform legii.  + Articolul 21 (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. ÃŽn învăţământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate ÅŸcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul ÅŸi de la o filieră la alta este posibilă în condiÅ£iile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat ÅŸi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare. (3) Statul garantează dreptul la educaÅ£ie diferenÅ£iată, pe baza pluralismului educaÅ£ional, în acord cu particularităţile de vârstă ÅŸi individuale. (4) Elevii cu performanÅ£e ÅŸcolare excepÅ£ionale pot promova 2 ani de studii într-un an ÅŸcolar la decizia unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii naÅ£ionale aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Capitolul II Structura sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 22 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare ÅŸi confesionale autorizate/acreditate. (2) ÃŽnvăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ ÅŸi, după caz, filiere ÅŸi profiluri ÅŸi asigură condiÅ£iile necesare pentru dobândirea competenÅ£elor-cheie ÅŸi pentru profesionalizarea progresivă.  + Articolul 23 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaÅ£ia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreÅŸcolar (0-3 ani) ÅŸi învăţământul preÅŸcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie ÅŸi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare ÅŸi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde:(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;(îi) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaÅ£ională ÅŸi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durată între 6 luni ÅŸi 2 ani; e) învăţământul terÅ£iar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal. (2) ÃŽnvăţământul liceal, vocaÅ£ional ÅŸi tehnologic, învăţământul profesional ÅŸi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări ÅŸi calificări stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în conformitate cu Registrul naÅ£ional al calificărilor.  + Articolul 24 (1) ÃŽnvăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar ÅŸi învăţământul secundar inferior. (2) ÃŽnvăţământul tehnic cuprinde clasele a XII-a ÅŸi a XIII-a din învăţământul liceal, filiera tehnologică. (3) ÃŽnvăţământul profesional ÅŸi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ tehnic ÅŸi învăţământ postliceal.  + Articolul 25 (1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă ÅŸi învăţământ cu frecvenţă redusă. (2) ÃŽnvăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. ÃŽn mod excepÅ£ional, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza ÅŸi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Pentru copiii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.  + Articolul 26Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcÅ£ionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale ÅŸi de aplicaÅ£ie.  + SecÅ£iunea a 2-a EducaÅ£ia antepreÅŸcolară  + Articolul 27 (1) EducaÅ£ia antepreÅŸcolară se organizează în creÅŸe ÅŸi, după caz, în grădiniÅ£e ÅŸi în centre de zi. (2) Organizarea unităţilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară, conÅ£inutul educativ, standardele de calitate ÅŸi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaÅ£iei antepreÅŸcolare se face de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, împreună cu inspectoratele ÅŸcolare, cu respectarea standardelor de calitate ÅŸi a legislaÅ£iei în vigoare. (4) Tipurile ÅŸi modalităţile de finanÅ£are a serviciilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. FinanÅ£area din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaÅ£ie timpurie acreditaÅ£i, de stat sau privaÅ£i. (5) Acreditarea furnizorilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi Ministerul Sănătăţii. (6) Statul sprijină educaÅ£ia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieÅ£ii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaÅ£ional, conform legislaÅ£iei în domeniul asistenÅ£ei sociale, în funcÅ£ie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale*).--------------*) NOTÄ‚ C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Conform alin. (1) art. 17 al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificările ÅŸi completările aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, până la data de 31 decembrie 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea educaÅ£iei naÅ£ionale nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileÅŸte prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale.  + SecÅ£iunea a 3-a ÃŽnvăţământul preÅŸcolar  + Articolul 28 (1) ÃŽnvăţământul preÅŸcolar se organizează în grădiniÅ£e cu program normal, prelungit ÅŸi săptămânal. GrădiniÅ£ele pot funcÅ£iona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi ÅŸcolare cu personalitate juridică. (2) Autorităţile administraÅ£iei publice locale ÅŸi inspectoratele ÅŸcolare asigură condiÅ£iile pentru generalizarea treptată a învăţământului preÅŸcolar.  + SecÅ£iunea a 4-a ÃŽnvăţământul primar  + Articolul 29 (1) ÃŽnvăţământul primar se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, cu program de dimineaţă. (2) ÃŽn clasa pregătitoare sunt înscriÅŸi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului ÅŸcolar. La solicitarea scrisă a părinÅ£ilor, a tutorilor sau a susÅ£inătorilor legali, pot fi înscriÅŸi în clasa pregătitoare ÅŸi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârÅŸitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (3) ÃŽn clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscriÅŸi copii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului ÅŸcolar. La solicitarea scrisă a părinÅ£ilor, a tutorilor legali sau a susÅ£inătorilor legali, pot fi înscriÅŸi în clasa pregătitoare ÅŸi copii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale cu vârste cuprinse între 6 ÅŸi 8 ani la data începerii anului ÅŸcolar. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate aproba organizarea de programe educaÅ£ionale de tip "A doua ÅŸansă", în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei ÅŸi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.  + SecÅ£iunea a 5-a ÃŽnvăţământul gimnazial  + Articolul 30 (1) ÃŽnvăţământul gimnazial se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, cu program de dimineaţă. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraÅ£iei publice locale, prin inspectoratele ÅŸcolare, poate organiza programe educaÅ£ionale de tip "A doua ÅŸansă", în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei ÅŸi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puÅ£in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naÅ£ional al calificărilor.  + SecÅ£iunea a 6-a ÃŽnvăţământul liceal  + Articolul 31 (1) ÃŽnvăţământul liceal cuprinde următoarele filiere ÅŸi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist ÅŸi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale ÅŸi protecÅ£ia mediului; c) filiera vocaÅ£ională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic ÅŸi pedagogic. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcÅ£ie de dinamica socială, economică ÅŸi educaÅ£ională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1). (3) Durata studiilor în învăţământul liceal - forma de învăţământ cu frecvenţă - este de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaÅ£ională ÅŸi de 4 ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă ÅŸi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeÅŸte cu un an. (4) ÃŽnvăţământul liceal se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. Acesta se poate organiza ÅŸi poate funcÅ£iona ÅŸi ca învăţământ cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul ÅŸcolar, în colaborare cu autorităţile administraÅ£iei publice locale. (5) Unităţile de învăţământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere ÅŸi unul sau mai multe profiluri. ÃŽn cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii. (6) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competenÅ£e profesionale pot susÅ£ine examen de certificare a calificării, în condiÅ£iile legii. AbsolvenÅ£ii care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (7) Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaÅ£ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele ÅŸcolare, cu consultarea autorităţilor administraÅ£iei publice locale, având în vedere tendinÅ£ele de dezvoltare socială ÅŸi economică precizate în documentele strategice regionale, judeÅ£ene ÅŸi locale.  + SecÅ£iunea a 7-a ÃŽnvăţământul tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional  + Articolul 32 (1) ÃŽnvăţământul liceal tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, pentru calificări din Registrul naÅ£ional al calificărilor, actualizat periodic, în funcÅ£ie de nevoile pieÅ£ei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeÅ£ene ÅŸi locale. (2) ÃŽnvăţământul liceal tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional se poate organiza ÅŸi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaÅ£i sau ai AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă, pe baza unor contracte de ÅŸcolarizare. (3) AbsolvenÅ£ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaÅ£ionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susÅ£ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naÅ£ional al calificărilor. (4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaÅ£ionale se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ ÅŸi/sau la operatorii economici ori instituÅ£iile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaÅ£ii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniÅ£ială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de ÅŸcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaÅ£iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenÅ£i pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.  + SecÅ£iunea a 8-a ÃŽnvăţământul profesional  + Articolul 33 (1) ÃŽnvăţământul profesional se poate organiza în ÅŸcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. (2) Pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaÅ£ionale validate de comitetele sectoriale. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (4) Modul de organizare ÅŸi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului prin metodologie, care se dă publicităţii la începutul ciclului. (5) AbsolvenÅ£ii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. (6) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puÅ£in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naÅ£ional al calificărilor. (7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat ÅŸi sunt gratuite, în condiÅ£iile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. (8) Durata ÅŸi conÅ£inutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaÅ£ionale, prin consultare cu angajatorii. (9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea ÅŸi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea NaÅ£ională pentru Calificări. (10) Statul susÅ£ine învăţământul profesional ÅŸi învăţământul liceal - filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, prin: a) recunoaÅŸterea în învăţământul terÅ£iar nonuniversitar a studiilor obÅ£inute în cadrul învăţământului liceal - filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, în baza unui regulament propriu; b) finanÅ£area parÅ£ială la ÅŸcolarizarea în cadrul ÅŸcolilor postliceale de stat; c) burse speciale ÅŸi alte forme de sprijin material.  + SecÅ£iunea a 9-a ÃŽnvăţământul militar preuniversitar  + Articolul 34 (1) ÃŽnvăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naÅ£ional de învăţământ, ÅŸi cuprinde: învăţământ liceal militar ÅŸi învăţământ postliceal pentru formarea maiÅŸtrilor militari, a subofiÅ£erilor, agenÅ£ilor de poliÅ£ie ÅŸi agenÅ£ilor de penitenciare. (2) Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de ÅŸcolarizare ÅŸi criteriile de selecÅ£ionare a candidaÅ£ilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se propun Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului de ministerele interesate ÅŸi de alte instituÅ£ii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale potrivit fiecărei arme, specializări ÅŸi forme de organizare a învăţământului ÅŸi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituÅ£iile de învăţământ civil. (3) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării NaÅ£ionale, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, în conformitate cu standardele naÅ£ionale elaborate de instituÅ£iile responsabile cu asigurarea calităţii, ÅŸi se avizează de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Programele ÅŸcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi de alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale ÅŸi se aprobă de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 35Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale coordonează ÅŸi controlează unităţile de învăţământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene/al municipiului BucureÅŸti.  + Articolul 36Conducerea operativă a unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se asigură de comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor de ordine publică ÅŸi siguranţă naÅ£ională, care este ÅŸi preÅŸedintele consiliului de administraÅ£ie/consiliului de conducere. ÃŽn activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de locÅ£iitorul comandantului pentru învăţământ/directorul adjunct. Directorul adjunct/LocÅ£iitorul comandantului pentru învăţământ este ÅŸi preÅŸedintele consiliului profesoral.  + Articolul 37 (1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege ÅŸi din corpul instructorilor militari, de ordine ÅŸi securitate publică. (2) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională are drepturile ÅŸi îndatoririle care decurg din prezenta lege ÅŸi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcÅ£ionar public cu statut special. (3) FuncÅ£iile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională, condiÅ£iile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenÅ£ele ÅŸi responsabilităţile se stabilesc prin instrucÅ£iuni proprii.  + Articolul 38FinanÅ£area învăţământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională este asigurată de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale din fondurile alocate din bugetul de stat.  + Articolul 39Certificatele de absolvire ÅŸi competenÅ£e profesionale dau dreptul deÅ£inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiÅ£iile legii, să ocupe funcÅ£ii echivalente cu cele ale absolvenÅ£ilor instituÅ£iilor civile de învăţământ cu profil apropiat ÅŸi de acelaÅŸi nivel.  + Articolul 40InstituÅ£iile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională, precum ÅŸi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităţii, ca ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ civil.  + Articolul 41Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se face prin ordine, regulamente ÅŸi instrucÅ£iuni proprii.  + SecÅ£iunea a 10-a ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv  + Articolul 42 (1) ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv de stat se stabilesc de către autorităţile administraÅ£iei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor ÅŸcolare, potrivit legii. (3) ÃŽn învăţământul de artă ÅŸi în învăţământul sportiv: a) ÅŸcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial; b) elevii pot fi înscriÅŸi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului; e) programele ÅŸcolare pentru învăţământul liceal de artă ÅŸi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele educaÅ£ionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă ÅŸi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraÅ£iei publice locale, a inspectoratelor ÅŸcolare, a Ministerului Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional ÅŸi/sau a instituÅ£iilor publice de cultură împreună cu Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului se pot organiza cluburi ÅŸcolare ÅŸi unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar. (5) ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv integrat se organizează în ÅŸcolile ÅŸi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum ÅŸi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial ÅŸi liceal. (6) Organizarea învăţământului de artă ÅŸi a învăţământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (7) Unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive ÅŸcolare, se constituie ca unităţi de învăţământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităţi de învăţământ de acelaÅŸi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activităţii, cluburile sportive ÅŸcolare beneficiază de baze sportive proprii ÅŸi de acces în bazele sportive care aparÅ£in celorlalte unităţi de învăţământ, cu acordul conducerilor acestor unităţi de învăţământ. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele ÅŸi cluburile copiilor. (10) Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial ÅŸi liceal beneficiază de săli de repetiÅ£ie ÅŸi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaÅŸi nivel, cu acordul conducerii acestora. (11) Cluburile sportive ÅŸcolare pot să fie finanÅ£ate ÅŸi de autorităţile administraÅ£iei publice locale. (12) ToÅ£i elevii cuprinÅŸi în grupele de performanţă sunt înscriÅŸi într-un Registru naÅ£ional al performanÅ£elor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 43 (1) Pentru sprijinirea activităţii sportive ÅŸi artistice de performanţă, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizează tabere sportive sau de creaÅ£ie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate ÅŸcolare, precum ÅŸi festivaluri ÅŸi acordă burse ÅŸi alte forme de sprijin material. (2) Pentru activităţile sportive, în structura Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului funcÅ£ionează FederaÅ£ia Sportului Åžcolar ÅŸi Universitar. (3) Ministerul Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional ÅŸi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic ÅŸi Sportiv Român, federaÅ£iile sportive naÅ£ionale, autorităţile locale, precum ÅŸi instituÅ£iile de cultură pot sprijini financiar ÅŸi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului colaborează cu instituÅ£ii, cu organizaÅ£ii ÅŸi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare ÅŸi materiale necesare desfăşurării, în bune condiÅ£ii, a învăţământului de artă ÅŸi învăţământului sportiv integrat ÅŸi suplimentar, precum ÅŸi a competiÅ£iilor artistice ÅŸi sportive de nivel regional ÅŸi naÅ£ional.  + SecÅ£iunea a 11-a ÃŽnvăţământul postliceal  + Articolul 44 (1) ÃŽnvăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naÅ£ional al calificărilor, stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (2) ÃŽnvăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional ÅŸi tehnic ÅŸi este parÅ£ial subvenÅ£ionat de stat. (3) ÃŽnvăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional ÅŸi tehnic ÅŸi este integral subvenÅ£ionat de stat. (4) Åžcolile de maiÅŸtri sunt ÅŸcoli postliceale. (5) ÃŽnvăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcÅ£ie de complexitatea calificării ÅŸi de numărul de credite pentru educaÅ£ie ÅŸi formare profesională. (6) Åžcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanÅ£ează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat ÅŸi din venituri ale bugetelor locale. Åžcolarizarea poate să fie finanÅ£ată ÅŸi de către solicitanÅ£i, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură ÅŸcolarizarea. Statul susÅ£ine ÅŸi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal, în parteneriat public-privat. (7) Cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepÅ£ie, cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanÅ£at integral de către solicitanÅ£i, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul ÅŸcolar ÅŸi se comunică Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, prin consultarea factorilor interesaÅ£i. (9) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiÅ£iile alin. (8), absolvenÅ£ii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. (10) Creditele pentru educaÅ£ie ÅŸi formare profesională obÅ£inute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenÅ£ii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.  + SecÅ£iunea a 12-a ÃŽnvăţământul pentru persoanele aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale  + Articolul 45 (1) Persoanele aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale au dreptul să studieze ÅŸi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile ÅŸi formele de învăţământ preuniversitar, în condiÅ£iile legii. (2) ÃŽn funcÅ£ie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinÅ£ilor sau tutorilor legali ÅŸi în condiÅ£iile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale. (3) La toate formele de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naÅ£ionale sau în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională, se poate înscrie ÅŸi pregăti orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii Europene ÅŸi ConfederaÅ£ia ElveÅ£iană, indiferent de limba sa maternă ÅŸi de limba în care a studiat anterior. (4) ÃŽn cadrul unităţilor sau secÅ£iilor cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale ÅŸi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiÅ£iile legii. (5) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, funcÅ£ionează cel puÅ£in o unitate ÅŸcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. (6) ÃŽn cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, singulare în municipiu, oraÅŸ sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt sprijiniÅ£i prin decontul transportului la cea mai apropiată ÅŸcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare ÅŸi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă. (8) Minorităţile naÅ£ionale au dreptul la reprezentare proporÅ£ională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor ÅŸcolare sau ale instituÅ£iilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii. (9) ÃŽn unităţile ÅŸcolare cu predare ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională. (10) ÃŽn unităţile conexe învăţământului preuniversitar din judeÅ£ele în care funcÅ£ionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naÅ£ionale se asigură încadrarea cu specialiÅŸti ÅŸi din rândul minorităţilor naÅ£ionale, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naÅ£ionale trebuie să facă dovada competenÅ£ei profesionale în limba minorităţii naÅ£ionale respective ÅŸi au dreptul la pregătire ÅŸi perfecÅ£ionare în limba de predare, în Å£ară sau în străinătate. Fac excepÅ£ie de la necesitatea de a face dovada competenÅ£ei profesionale în limba minorităţii naÅ£ionale respective cadrele didactice care predau limba ÅŸi literatura română. (12) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. (13) Pentru elevii aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului asigură manualele ÅŸcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. (14) ÃŽn învăţământul în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în comunicarea internă ÅŸi în comunicarea cu părinÅ£ii elevilor ÅŸi ai preÅŸcolarilor se poate folosi ÅŸi limba de predare. (15) ÃŽn învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, calificativele se comunică în scris ÅŸi oral ÅŸi în limba de predare. (16) ÃŽn cadrul Institutului de ÅžtiinÅ£e ale EducaÅ£iei din subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului va funcÅ£iona ÅŸi o secÅ£ie de cercetare ÅŸi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale. (17) ÃŽn finanÅ£area de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, costul standard per elev ÅŸi per preÅŸcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecÅ£ie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naÅ£ionale sau a limbii minorităţii naÅ£ionale. ÃŽn cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică ÅŸi numărul redus de elevi ÅŸi preÅŸcolari, precum ÅŸi elevii prevăzuÅ£i la alin. (7). AcelaÅŸi coeficient se aplică ÅŸi în cazul unităţilor ÅŸcolare cu predare în limba română, în condiÅ£ii similare.  + Articolul 46 (1) ÃŽn cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepÅ£ia disciplinei Limba ÅŸi literatura română. (2) Disciplina Limba ÅŸi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe ÅŸcolare ÅŸi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. (3) Prin excepÅ£ie, în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naÅ£ionale, ca urmare a cererii părinÅ£ilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaÅ£iei minorităţii naÅ£ionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale, predarea disciplinei Limba ÅŸi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română. (4) Testele la disciplina Limba ÅŸi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar ÅŸi lucrările semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale se elaborează pe baza cerinÅ£elor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul naÅ£ional. (6) ÃŽn învăţământul preuniversitar, activitatea de predare ÅŸi de educare la Limba ÅŸi literatura maternă, la istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale respective ÅŸi la EducaÅ£ia muzicală se realizează pe baza programelor ÅŸi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experÅ£i cunoscători ai limbii ÅŸi ai culturii minorităţii naÅ£ionale respective ÅŸi aprobate, potrivit legii. (7) Elevilor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, ÅŸi în condiÅ£iile legii, ca disciplină de studiu, limba ÅŸi literatura maternă, precum ÅŸi istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţii naÅ£ionale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele ÅŸi manualele disciplinei Istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţii naÅ£ionale sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) ÃŽn învăţământul primar, gimnazial ÅŸi liceal cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, disciplinele Istoria ÅŸi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe ÅŸcolare ÅŸi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaÅ£ia transcrierii ÅŸi a însuÅŸirii toponimiei ÅŸi a numelor proprii româneÅŸti ÅŸi în limba română. (9) ÃŽn învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale respective, cu predare în limba maternă. Programele ÅŸcolare ÅŸi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (10) ÃŽn programele ÅŸi manualele de istorie se vor reflecta istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale din România. (11) ÃŽn învăţământul liceal ÅŸi postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuÅŸirea terminologiei de specialitate ÅŸi în limba română. (12) ÃŽn învăţământul preuniversitar, probele de admitere ÅŸi probele examenelor de absolvire pot fi susÅ£inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 47 (1) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale - comună, oraÅŸ, municipiu - unde funcÅ£ionează mai multe unităţi ÅŸcolare cu predare în limba română cel puÅ£in una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (2) Unităţile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraÅŸ sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.  + SecÅ£iunea a 13-a ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat  + Articolul 48 (1) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau alte tipuri de cerinÅ£e educaÅ£ionale, stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenÅ£iat, în funcÅ£ie de tipul ÅŸi gradul de deficienţă. (2) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat este gratuit ÅŸi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. ÃŽn funcÅ£ie de necesităţile locale, acesta se poate organiza ÅŸi sub alte forme, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaÅ£ionale ÅŸi de asistenţă, oferite copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale.  + Articolul 49 (1) ÃŽnvăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special ÅŸi în unităţi de învăţământ de masă. (2) ÃŽnvăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale ÅŸi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Efectivele formaÅ£iunilor de studiu din învăţământul special ÅŸi special integrat sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în funcÅ£ie de tipul ÅŸi gradul deficienÅ£ei. (3) ConÅ£inuturile învăţământului special ÅŸi special integrat, demersurile didactice, precum ÅŸi pregătirea ÅŸi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaÅ£iei copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Durata ÅŸcolarizării copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege ÅŸi se stabileÅŸte, în funcÅ£ie de gradul ÅŸi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 50 (1) Evaluarea, asistenÅ£a psihoeducaÅ£ională, orientarea ÅŸcolară ÅŸi orientarea profesională a copiilor, a elevilor ÅŸi a tinerilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se realizează de către centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi de asistenţă educaÅ£ională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare ÅŸi de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind ÅŸi centrele logopedice interÅŸcolare. (2) Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecÅ£ia copilului din cadrul direcÅ£iilor generale judeÅ£ene/a municipiului BucureÅŸti de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului. (3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naÅ£ionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum ÅŸi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, se sancÅ£ionează. (4) ObÅ£inerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se face în unităţi de învăţământ special ÅŸi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaÅ£i. (5) Elevii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului ÅŸi gradului de deficienţă.  + Articolul 51 (1) Copiii, elevii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, integraÅ£i în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaÅ£ional prin cadre didactice de sprijin ÅŸi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaÅ£ional se face de către CJRAE/CMBRAE ÅŸi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Copiii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, ÅŸcolarizaÅ£i în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei ÅŸcolarizaÅ£i în alt judeÅ£ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaÅ£iei zilnice de hrană, a rechizitelor ÅŸcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei ÅŸi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaÅ£i în sistemul de protecÅ£ie a copilului, precum ÅŸi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale din cadrul direcÅ£iilor generale judeÅ£ene/a municipiului BucureÅŸti de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului.  + Articolul 52 (1) Pentru copiii, elevii ÅŸi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceÅŸtia sunt internaÅ£i. (2) Pentru copiii, elevii ÅŸi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează ÅŸcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată. (3) Åžcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinÅ£area de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul ÅŸcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituÅ£iilor de protecÅ£ie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din Å£ară ÅŸi din străinătate, pentru stimulare, compensare ÅŸi pentru reducerea gradului de dizabilitate.  + Articolul 53ÃŽnvăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe ÅŸcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale ÅŸi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului ÅŸi gradului de dizabilitate ÅŸi aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 54 (1) ÃŽn funcÅ£ie de evoluÅ£ia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre ÅŸcoala specială spre ÅŸcoala de masă ÅŸi invers. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinÅ£ii copilului/tutorele legal instituit ÅŸi de către psihologul ÅŸcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susÅ£inătorului legal.  + Articolul 55 (1) Åžcolarizarea minorilor ÅŸi a adulÅ£ilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori ÅŸi tineri ÅŸi din penitenciarele pentru adulÅ£i se realizează cu respectarea Curriculumului naÅ£ional. Resursa umană necesară pentru ÅŸcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare. (2) ÃŽn vederea obÅ£inerii unei calificări ÅŸi a integrării în viaÅ£a activă a tinerilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale, organizează ateliere protejate.  + Articolul 56La absolvirea învăţământului special, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale ÅŸi cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viaÅ£a activă, potrivit calificării obÅ£inute ÅŸi în condiÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia în vigoare.  + SecÅ£iunea a 14-a ÃŽnvăţământul pentru copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte  + Articolul 57 (1) Statul sprijină copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte atât în unităţi de învăţământ, cât ÅŸi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinÅ£ate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Coordonarea acÅ£iunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată, înfiinÅ£at prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informaÅ£ionale, materiale ÅŸi financiare pentru susÅ£inerea copiilor ÅŸi a tinerilor capabili de performanÅ£e înalte se asigură de unităţile de învăţământ ÅŸi de inspectoratele ÅŸcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor ÅŸi a tinerilor capabili de performanÅ£e înalte, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizează olimpiade ÅŸi concursuri, tabere de profil, simpozioane ÅŸi alte activităţi specifice ÅŸi acordă burse ÅŸi alte forme de sprijin material. (5) Copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare ÅŸi de orientare a performanÅ£ei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat ÅŸi transfer de competenţă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăţare.  + SecÅ£iunea a 15-a Programul "Åžcoala după ÅŸcoală"  + Articolul 58 (1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraÅ£ie, pot să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe "Åžcoala după ÅŸcoală". (2) ÃŽn parteneriat cu autorităţile publice locale ÅŸi cu asociaÅ£iile de părinÅ£i, prin programul "Åžcoala după ÅŸcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenÅ£elor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum ÅŸi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaÅ£ii nonguvernamentale cu competenÅ£e în domeniu. (3) Programele "Åžcoala după ÅŸcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) Statul poate finanÅ£a programul "Åžcoala după ÅŸcoală" pentru copiii ÅŸi elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 16-a Alternativele educaÅ£ionale  + Articolul 59 (1) ÃŽn sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniÅ£iate ÅŸi organizate alternative educaÅ£ionale, cu acordul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaÅ£ionale se fac potrivit legii. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică ÅŸi funcÅ£ională, în conformitate cu specificul alternativei. (4) La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naÅ£ionale sau în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională, se poate înscrie ÅŸi pregăti orice cetăţean român. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaÅ£ionale au dreptul la recunoaÅŸterea de către inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului a pregătirii ÅŸi a perfecÅ£ionărilor realizate de organizaÅ£iile, asociaÅ£iile, federaÅ£iile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naÅ£ional.  + SecÅ£iunea a 17-a ÃŽnvăţământul particular ÅŸi confesional  + Articolul 60 (1) ÃŽnvăţământul particular ÅŸi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile ÅŸi formele, conform legislaÅ£iei în vigoare. (2) Criteriile, standardele ÅŸi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat. (3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât ÅŸi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituÅ£ie. (4) Autorizarea de funcÅ£ionare provizorie, acreditarea ÅŸi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional sunt realizate de către AgenÅ£ia Română de Asigurare a Calităţii în ÃŽnvăţământul Preuniversitar, conform legislaÅ£iei în vigoare. (5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiÅ£iile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. (6) Statul sprijină ÅŸi coordonează învăţământul particular ÅŸi confesional, în condiÅ£iile legii, respectând în întregime drepturile acestuia. (7) Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiÅ£i de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoÅŸtinÅ£a inspectoratului ÅŸcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.  + Capitolul III ReÅ£eaua ÅŸcolară  + Articolul 61 (1) ReÅ£eaua ÅŸcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu. (2) ReÅ£eaua ÅŸcolară a unităţilor de învăţământ de stat ÅŸi particular preuniversitar se organizează de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor ÅŸcolare. Pentru învăţământul special liceal ÅŸi special postliceal, reÅ£eaua ÅŸcolară se organizează de către consiliul judeÅ£ean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, cu consultarea partenerilor sociali ÅŸi cu avizul conform al Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽn cadrul reÅ£elei ÅŸcolare se pot înfiinÅ£a ÅŸi pot funcÅ£iona, conform legii, grupe/clase în alternative educaÅ£ionale integrate în unităţi ÅŸcolare de stat sau particulare. (4) Persoanele juridice ÅŸi fizice pot înfiinÅ£a, conform legii, unităţi de educaÅ£ie timpurie ÅŸi de învăţământ primar, gimnazial, liceal ÅŸi postliceal. (5) ReÅ£eaua ÅŸcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an, pentru anul ÅŸcolar următor. Cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puÅ£in 6 luni înainte de începerea anului ÅŸcolar. (6) ÃŽn cadrul sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar de stat se pot înfiinÅ£a ÅŸi pot funcÅ£iona, conform legii, unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat ÅŸi particulare acreditate, între acestea ÅŸi operatori economici, precum ÅŸi între instituÅ£ii din Å£ară ÅŸi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră ÅŸi profil sunt supuse acreditării ÅŸi evaluării periodice, conform legii. (8) Pentru a asigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraÅ£iei publice locale sau din proprie iniÅ£iativă, inspectoratele ÅŸcolare pot solicita Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. ÃŽn situaÅ£ia în care AgenÅ£ia Română pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizaÅ£ia de funcÅ£ionare, pentru neîndeplinirea condiÅ£iilor legale, unei unităţi de învăţământ, aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraÅ£iei publice locale realizează alocarea elevilor altor unităţi ÅŸcolare, cu respectarea interesului copiilor ÅŸi asigurarea logisticii necesare.  + Articolul 62 (1) ÃŽn vederea asigurării calităţii educaÅ£iei ÅŸi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ ÅŸi autorităţile administraÅ£iei publice locale pot decide înfiinÅ£area consorÅ£iilor ÅŸcolare. (2) ConsorÅ£iile ÅŸcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, care asigură: a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorÅ£iului; b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorÅ£iu; c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor ÅŸi recunoaÅŸterea reciprocă a rezultatelor învăţării ÅŸi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiinÅ£area, desfiinÅ£area ÅŸi funcÅ£ionarea consorÅ£iilor ÅŸcolare se va reglementa prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 63 (1) ÃŽn învăţământul preuniversitar, formaÅ£iunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) educaÅ£ia antepreÅŸcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puÅ£in de 5 ÅŸi nu mai mult de 9; b) învăţământul preÅŸcolar: grupa cuprinde în medie 15 preÅŸcolari, dar nu mai puÅ£in de 10 ÅŸi nu mai mult de 20; c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 12 ÅŸi nu mai mult de 25; d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 12 ÅŸi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 15 ÅŸi nu mai mult de 30; f) învăţământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 15 ÅŸi nu mai mult de 30; g) învăţământul special pentru elevi cu deficienÅ£e uÅŸoare ÅŸi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puÅ£in de 8 ÅŸi nu mai mult de 12; h) învăţământul special pentru elevi cu deficienÅ£e grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puÅ£in de 4 ÅŸi nu mai mult de 6. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naÅ£ionale, efectivele formaÅ£iunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinÅ£area ÅŸi funcÅ£ionarea acestor formaÅ£iuni de studiu aparÅ£ine Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu consultarea consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ respective. (3) ÃŽn situaÅ£ii excepÅ£ionale, formaÅ£iunile de preÅŸcolari din grupa mare sau de elevi pot funcÅ£iona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie al inspectoratului ÅŸcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, Å£inând seama de încadrarea în costul standard per elev ÅŸi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti.-----------Alin. (3) al art. 63 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.  + Capitolul IV Curriculumul învăţământului preuniversitar  + Articolul 64 (1) ÃŽn învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naÅ£ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale ÅŸi cu nevoile pieÅ£ei forÅ£ei de muncă ÅŸi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii. (2) Curriculumul naÅ£ional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ ÅŸi al programelor ÅŸcolare din învăţământul preuniversitar.  + Articolul 65 (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii ÅŸi opÅ£ionale, precum ÅŸi numărul minim ÅŸi maxim de ore aferente acestora. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia ÅŸcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opÅ£ionale. (3) Programele ÅŸcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite ÅŸi evidenÅ£iază conÅ£inuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental ÅŸi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea ÅŸi evaluarea acestora. (4) Planurile-cadru ÅŸi programele ÅŸcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituÅ£iile ÅŸi organismele abilitate ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (5) Curriculumul la decizia ÅŸcolii se constituie atât din pachete disciplinare opÅ£ionale ofertate la nivel naÅ£ional, regional ÅŸi local, cât ÅŸi din pachete disciplinare opÅ£ionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinÅ£ilor ÅŸi pe baza resurselor disponibile, stabileÅŸte curriculumul la decizia ÅŸcolii. (6) Programele ÅŸcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opÅ£ionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinÅ£ilor, precum ÅŸi a reprezentanÅ£ilor comunităţii locale ÅŸi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaÅ£ii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele ÅŸcolare sunt aprobate de consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ. (7) ÃŽn cazul alternativelor educaÅ£ionale, planurile-cadru ÅŸi programele ÅŸcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanÅ£i ai acestora ÅŸi sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) ÃŽn învăţământul particular ÅŸi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ ÅŸi programele ÅŸcolare pentru Curriculumul naÅ£ional aprobat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sau planurile ÅŸi programele de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (9) Planurile-cadru de învăţământ ÅŸi programele ÅŸcolare pentru învăţământul teologic ÅŸi confesional se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (10) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării NaÅ£ionale, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 66 (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial ÅŸi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare ÅŸi evaluare, cât ÅŸi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conÅ£inuturilor predate, conform prezentei legi. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei ÅŸi tradiÅ£iei minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi a învăţământului bilingv. (3) ÃŽn cadrul Curriculumului naÅ£ional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu ÅŸi de 70% în cele de la nivelul liceului. (4) ÃŽn cadrul Curriculumului naÅ£ional, disciplinele opÅ£ionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu ÅŸi de 30% în cele pentru liceu. (5) Pentru fiecare disciplină ÅŸi domeniu de studiu, programa ÅŸcolară acoperă 75% din orele de predare ÅŸi evaluare, lăsând la dispoziÅ£ia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. ÃŽn funcÅ£ie de caracteristicile elevilor ÅŸi de strategia ÅŸcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoÅŸtinÅ£elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanÅ£e superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.  + Articolul 67 (1) Curriculumul naÅ£ional pentru educaÅ£ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoÅ£ională ÅŸi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienÅ£e de dezvoltare. (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenÅ£ie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea ÅŸi asistenÅ£a precoce corespunzătoare a celor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenÅ£elor personale.  + Articolul 68 (1) Curriculumul naÅ£ional pentru învăţământul primar ÅŸi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenÅ£e-cheie care determină profilul de formare a elevului: a) competenÅ£e de comunicare în limba română ÅŸi în limba maternă, în cazul minorităţilor naÅ£ionale; b) competenÅ£e de comunicare în limbi străine; c) competenÅ£e de bază de matematică, ÅŸtiinÅ£e ÅŸi tehnologie; d) competenÅ£e digitale de utilizare a tehnologiei informaÅ£iei ca instrument de învăţare ÅŸi cunoaÅŸtere; e) competenÅ£e sociale ÅŸi civice; f) competenÅ£e antreprenoriale; g) competenÅ£e de sensibilizare ÅŸi de expresie culturală; h) competenÅ£a de a învăţa să înveÅ£i. (2) EducaÅ£ia fizică ÅŸi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învăţământ. (3) Disciplina Tehnologia informaÅ£iei ÅŸi comunicării constituie o disciplină opÅ£ională pentru elevii din clasele I-IV ÅŸi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial ÅŸi liceal. (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreÅŸte dezvoltarea fizică, socioemoÅ£ională, cognitivă a limbajului ÅŸi comunicării, precum ÅŸi dezvoltarea capacităţilor ÅŸi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punÅ£ile către dezvoltarea celor 8 competenÅ£e-cheie. (5) ÃŽnvăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea ÅŸi diversificarea competenÅ£elor-cheie ÅŸi formarea competenÅ£elor specifice în funcÅ£ie de filieră, profil, specializare sau calificare.  + Articolul 69 (1) ÃŽn unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale ÅŸcolare ÅŸi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Manualele ÅŸcolare se elaborează ÅŸi se evaluează pe baza programelor ÅŸcolare aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului reglementează elaborarea de manuale ÅŸcolare alternative. (3) Cadrele didactice selectează ÅŸi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniÅ£iativei profesionale, acele manuale ÅŸcolare din lista celor aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic. (4) Elevii ÅŸi profesorii din învăţământul de stat ÅŸi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale ÅŸcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât ÅŸi pentru cel în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în condiÅ£iile legii. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conÅ£inut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare ÅŸi pe care cadrele didactice le pot selecta ÅŸi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniÅ£iativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaÅ£ional.  + Articolul 70 (1) Bibliotecile ÅŸcolare ÅŸi centrele de documentare ÅŸi informare se organizează ÅŸi funcÅ£ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Se înfiinÅ£ează Biblioteca Åžcolară Virtuală ÅŸi Platforma ÅŸcolară de e-learning, care includ programe ÅŸcolare, exemple de lecÅ£ii pentru toate temele din programele ÅŸcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ÅŸi drepturile conexe, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului obÅ£inând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent ÅŸi gratuit oricărui elev sau profesor. (3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma ÅŸcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului ÅŸcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa ÅŸcoala. (4) ÃŽnfiinÅ£area, gestiunea ÅŸi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Åžcolare Virtuale ÅŸi a Platformei ÅŸcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Capitolul V Evaluarea rezultatelor învăţării  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale privind evaluarea  + Articolul 71 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta ÅŸi de a optimiza învăţarea. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naÅ£ionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar ÅŸi în învăţământul terÅ£iar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaÅ£ionale. (4) Controlul utilizării ÅŸi al respectării standardelor naÅ£ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecÅ£ia ÅŸcolară. (5) Notarea elevilor fără utilizarea ÅŸi respectarea standardelor naÅ£ionale ÅŸi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară ÅŸi se sancÅ£ionează conform prevederilor prezentei legi.  + Articolul 72 (1) Evaluarea se centrează pe competenÅ£e, oferă feed-back real elevilor ÅŸi stă la baza planurilor individuale de învăţare. ÃŽn acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcÅ£ie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. (2) Un elev cu deficienÅ£e de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaÅ£ie remedială.  + Articolul 73 (1) Portofoliul educaÅ£ional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obÅ£inute în urma evaluării competenÅ£elor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum ÅŸi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale ÅŸi informale. (2) Portofoliul educaÅ£ional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare ÅŸi reprezintă cartea de identitate educaÅ£ională a elevului.  + SecÅ£iunea a 2-a Structura ÅŸi caracteristicile evaluărilor  + Articolul 74 (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeÅŸte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoÅ£ionale, cognitive, a limbajului ÅŸi a comunicării, precum ÅŸi a dezvoltării capacităţilor ÅŸi atitudinilor de învăţare. (2) La finalul clasei a II-a, fiecare ÅŸcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, organizează ÅŸi realizează evaluarea competenÅ£elor fundamentale: scris-citit ÅŸi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării ÅŸi planurile individualizate se comunică părinÅ£ilor elevilor ÅŸi constituie documente din portofoliul educaÅ£ional al elevului. (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului realizează, prin eÅŸantionare, o evaluare la nivel naÅ£ional a competenÅ£elor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaÅ£ionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. (4) La finalul clasei a VI-a, toate ÅŸcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, organizează ÅŸi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă ÅŸi comunicare, matematică ÅŸi ÅŸtiinÅ£e. Proba de limbă ÅŸi comunicare va cuprinde limba română ÅŸi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, ÅŸi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor ÅŸi pentru preorientarea ÅŸcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării ÅŸi planurile individualizate de învăţare se comunică părinÅ£ilor elevilor ÅŸi sunt trecute în portofoliul educaÅ£ional al elevului. (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se realizează o evaluare naÅ£ională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaÅ£ionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba ÅŸi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică ÅŸi ÅŸtiinÅ£e; d) o probă scrisă la o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susÅ£inută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenÅ£elor civice ÅŸi sociale, susÅ£inută în timpul anului. (6) Rezultatele evaluării naÅ£ionale se înscriu în portofoliul educaÅ£ional al elevului.  + Articolul 75 (1) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educaÅ£ional, ÅŸi foaia matricolă, parte a portofoliului educaÅ£ional. (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere ÅŸi de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puÅ£in egal cu cel al absolvenÅ£ilor clasei a IX-a.  + Articolul 76 (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau ÅŸcoala profesională. (2) Admiterea la liceu sau la ÅŸcoală profesională se realizează după următoarea procedură: a) în cazul în care numărul de candidaÅ£i nu depăşeÅŸte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaÅ£ional al elevului; b) în cazul în care numărul de candidaÅ£i este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporÅ£ie de 70% portofoliul educaÅ£ional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum ÅŸi media la probele de la evaluarea naÅ£ională de la sfârÅŸitul clasei a IX-a ÅŸi în proporÅ£ie de 30% nota obÅ£inută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ. (3) ÃŽn cazul mediilor egale, diferenÅ£ierea se face pe baza portofoliului educaÅ£ional al elevului. (4) Metodologia-cadru de organizare ÅŸi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi este dată publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaÅ£ia de a anunÅ£a public disciplina sau disciplinele la care se susÅ£ine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum ÅŸi modul de utilizare a portofoliului educaÅ£ional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susÅ£ine la cel mult două discipline.  + Articolul 77 (1) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire ÅŸi foaia matricolă, parte a portofoliului educaÅ£ional, care atestă finalizarea studiilor liceale ÅŸi care conferă dreptul de acces, în condiÅ£iile legii, în învăţământul postliceal, precum ÅŸi dreptul de susÅ£inere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susÅ£ine examenul naÅ£ional de bacalaureat. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care susÅ£in ÅŸi promovează examenul naÅ£ional de bacalaureat dobândesc ÅŸi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiÅ£iile legii. (4) Examenul naÅ£ional de bacalaureat constă în susÅ£inerea următoarelor probe:- proba A de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba română;- proba B de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale;- proba C de evaluare a competenÅ£ei lingvistice la două limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere internaÅ£ională pentru certificarea competenÅ£elor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului;- proba D de evaluare a competenÅ£elor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere europeană pentru certificarea competenÅ£elor digitale au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi la echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului;- proba E scrisă de evaluare a competenÅ£elor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează: a) probă scrisă la Limba ÅŸi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările; b) probă scrisă la Limba ÅŸi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale; c) două probe scrise, diferenÅ£iate după cum urmează:1. pentru profilul real din filiera teoretică:(i) matematică;(îi) probă transdisciplinară din ÅŸtiinÅ£e: fizică, chimie, biologie;2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:(i) o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională;(îi) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ÅŸtiinÅ£e socioumane;3. pentru filiera tehnologică:(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;(îi) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;4. pentru filiera vocaÅ£ională:(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;(îi) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării. (5) ConÅ£inuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiÅ£iile legii. Calendarul, metodologia, precum ÅŸi modul de organizare ÅŸi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, la începutul ultimei clase de liceu. (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, absolvenÅ£ii învăţământului liceal pot susÅ£ine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. ConÅ£inutul, calendarul ÅŸi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. (7) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care susÅ£in ÅŸi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naÅ£ional al calificărilor ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiÅ£ionată de promovarea examenului de bacalaureat.  + Articolul 78 (1) Examenul naÅ£ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenÅ£ii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiÅ£ii: a) au susÅ£inut probele A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4); b) au susÅ£inut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) ÅŸi au obÅ£inut cel puÅ£in nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obÅ£inut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obÅ£inute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puÅ£in egală cu 6. (2) ÃŽn urma promovării examenului naÅ£ional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. (3) AbsolvenÅ£ilor de liceu care au susÅ£inut evaluările A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiÅ£ionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4). (4) ÃŽn cazul nepromovării examenului naÅ£ional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C ÅŸi D susÅ£inute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puÅ£in nota 5. (5) ÃŽn decursul unui an ÅŸcolar se organizează două sesiuni ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (6) CandidaÅ£ii proveniÅ£i din învăţământul preuniversitar pot susÅ£ine examenul naÅ£ional de bacalaureat ÅŸi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiÅ£ionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (7) Evaluările A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează ÅŸi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului ÅŸcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faÅ£a unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ ÅŸi numite prin decizie a inspectorului ÅŸcolar general, în condiÅ£iile stabilite prin metodologie specifică. (8) Probele scrise E la examenul naÅ£ional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susÅ£in după încheierea cursurilor, în faÅ£a unei comisii stabilite de inspectoratul ÅŸcolar. (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preÅŸedinte, numit prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ÅŸtiinÅ£ific de doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I ÅŸi performanÅ£e profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeÅ£ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susÅ£in probele scrise ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele din care provin elevii care susÅ£in probele scrise ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (11) Rezultatele examenului naÅ£ional de bacalaureat se fac publice prin afiÅŸare.  + Capitolul VI Resursa umană  + SecÅ£iunea 1 Beneficiarii educaÅ£iei  + Articolul 79 (1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii. (2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreÅŸcolarilor, ale preÅŸcolarilor ÅŸi ale elevilor. (3) Comunitatea locală ÅŸi societatea, în general, sunt beneficiari terÅ£iari ai învăţământului preuniversitar.  + Articolul 80 (1) ÃŽnvăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanÅ£ilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului NaÅ£ional al Elevilor sau a altor asociaÅ£ii reprezentative ale elevilor, ÅŸi prin consultarea obligatorie a reprezentanÅ£ilor beneficiarilor secundari ÅŸi terÅ£iari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinÅ£ilor, a reprezentanÅ£ilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a societăţii civile. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, împreună cu Consiliul NaÅ£ional al Elevilor ÅŸi organizaÅ£iile guvernamentale ÅŸi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile ÅŸi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul ÅŸcolar propriu.  + Articolul 81 (1) AntepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la educaÅ£ie, prin activităţi extraÅŸcolare organizate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Activităţile extraÅŸcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere ÅŸcolare, în baze sportive, turistice ÅŸi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul ÅŸi competenÅ£ele unităţilor care oferă educaÅ£ie extraÅŸcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu ÅŸi de burse de ajutor social. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ÅŸi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeÅ£ean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu ÅŸi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraÅ£ie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate ÅŸi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor ÅŸcolare. (4) Elevii pot beneficia ÅŸi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum ÅŸi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiÅ£iile legii. (5) Elevii ÅŸi cursanÅ£ii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.  + Articolul 83 (1) AntepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii din unităţile ÅŸcolare de stat ÅŸi particulare autorizate/acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică ÅŸi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice ÅŸi logopedice ÅŸcolare ori în unităţi medicale de stat. (2) La începutul fiecărui an ÅŸcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi de Ministerul Sănătăţii. (3) Autorizarea sanitară necesară funcÅ£ionării unităţilor de învăţământ de stat se obÅ£ine fără taxe.  + Articolul 84 (1) Elevii din învăţământul obligatoriu ÅŸi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval ÅŸi subteran, precum ÅŸi pentru transportul intern auto, feroviar ÅŸi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (2) Ca măsură de protecÅ£ie specială, elevii orfani, elevii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, precum ÅŸi cei instituÅ£ionalizaÅ£i pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport menÅ£ionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic. (3) Elevilor care nu pot fi ÅŸcolarizaÅ£i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin unităţile de învăţământ la care sunt ÅŸcolarizaÅ£i, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film ÅŸi la alte manifestări culturale ÅŸi sportive organizate de instituÅ£ii publice. (5) Elevii etnici români din afara graniÅ£elor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (4).  + Articolul 85 (1) ÃŽn situaÅ£ii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, ÅŸcolarizaÅ£i într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă ÅŸi de internat, de către autorităţile administraÅ£iei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum ÅŸi al altor persoane juridice sau fizice. (2) Statul subvenÅ£ionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum ÅŸi pentru cei care frecventează ÅŸcolile profesionale. Modalitatea de subvenÅ£ionare se stabileÅŸte prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 86 (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinÅ£ii, în momentul înscrierii antepreÅŸcolarilor, respectiv a preÅŸcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaÅ£ional, în care sunt înscrise drepturile ÅŸi obligaÅ£iile reciproce ale părÅ£ilor. Contractul educaÅ£ional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraÅ£ie. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educaÅ£ional-tip de către unitatea de învăţământ este sancÅ£ionată de inspectoratul ÅŸcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru ÅŸcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. (4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul ÅŸcolii, cauzate de elev.  + Articolul 87Unităţile de învăţământ pot primi donaÅ£ii din Å£ară ÅŸi din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servesc politicii educaÅ£ionale a sistemului naÅ£ional de învăţământ ÅŸi dacă nu sunt contrare intereselor statului român ÅŸi legislaÅ£iei în vigoare.  + SecÅ£iunea a 2-a Personalul din învăţământul preuniversitar  + Articolul 88 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar ÅŸi personal administrativ sau nedidactic. (2) ÃŽn învăţământul preuniversitar poate funcÅ£iona personal didactic asociat. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.  + Articolul 89ÃŽn învăţământul preuniversitar de stat ÅŸi particular, posturile didactice vacante ÅŸi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineÅŸte condiÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia în vigoare. (2) Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 91 (1) Organizarea ÅŸi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare ÅŸi administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs ÅŸi validează rezultatele concursului. (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar ÅŸi administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 92 (1) La nivelul fiecărei unităţi ÅŸi instituÅ£ii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic ÅŸi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraÅ£ie privind acordarea calificativului anual ÅŸi a gradaÅ£iei de merit. (3) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului dezvoltă programul naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice, finanÅ£at din propriul buget, din care se premiază excelenÅ£a didactică. (4) Metodologia de acordare a gradaÅ£iei de merit ÅŸi a implementării programului naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice se elaborează de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (5) Salarizarea personalului didactic ÅŸi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face ÅŸi în funcÅ£ie de performanÅ£ele profesionale, conform legii. (6) Veniturile salariale ÅŸi extrasalariale ale directorilor ÅŸi directorilor adjuncÅ£i, precum ÅŸi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanÅ£atoare ÅŸi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraÅ£ie al unităţii ÅŸcolare. (7) Inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Inspectoratul Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoÅŸtinÅ£a celor în cauză, consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ ÅŸi Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 93Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară ÅŸi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraÅ£ie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraÅ£ie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.  + Capitolul VII Conducerea sistemului ÅŸi a unităţilor de învăţământ  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 94 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ca organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, elaborează ÅŸi implementează politica naÅ£ională în domeniul învăţământului preuniversitar. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului are drept de iniÅ£iativă ÅŸi de execuÅ£ie în domeniul politicii financiare ÅŸi al resurselor umane din sfera educaÅ£iei. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuÅ£ii: a) elaborează, aplică, monitorizează ÅŸi evaluează politicile educaÅ£ionale naÅ£ionale; b) monitorizează activitatea de evaluare externă; c) coordonează ÅŸi controlează sistemul naÅ£ional de învăţământ; d) avizează structura reÅ£elei învăţământului preuniversitar ÅŸi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de ÅŸcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraÅ£iei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate ÅŸi transmise de către inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv al municipiului BucureÅŸti; e) coordonează elaborarea ÅŸi aprobă Curriculumul naÅ£ional ÅŸi sistemul naÅ£ional de evaluare, asigură ÅŸi supraveghează respectarea acestora; f) evaluează, aprobă ÅŸi achiziÅ£ionează manualele ÅŸcolare ÅŸi asigură finanÅ£area conform legii; g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare ÅŸi de funcÅ£ionare a unităţilor subordonate ÅŸi a unităţilor conexe; h) elaborează studii de diagnoză ÅŸi de prognoză în domeniul învăţământului; i) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ; j) asigură cadrul organizatoric pentru selecÅ£ionarea ÅŸi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; k) asigură ÅŸcolarizarea specializată ÅŸi asistenÅ£a psihopedagogică adecvată a copiilor ÅŸi tinerilor cu dizabilităţi sau cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale; l) analizează modul în care se asigură protecÅ£ia socială în învăţământ ÅŸi propune Guvernului ÅŸi autorităţilor administraÅ£iei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare; m) coordonează, monitorizează ÅŸi controlează perfecÅ£ionarea ÅŸi formarea iniÅ£ială ÅŸi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naÅ£ional; n) elaborează politicile naÅ£ionale în domeniul resurselor umane; o) răspunde de evaluarea sistemului naÅ£ional de învăţământ pe baza standardelor naÅ£ionale; p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state ÅŸi cu organismele internaÅ£ionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale ÅŸi al cercetării ÅŸtiinÅ£ifice; q) stabileÅŸte modalităţile de recunoaÅŸtere ÅŸi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor ÅŸi a titlurilor ÅŸtiinÅ£ifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei ÅŸi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea ÅŸi de recunoaÅŸterea actelor de studii, conform legii; r) stabileÅŸte structura anului ÅŸcolar; s) elaborează metodologii ÅŸi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaÅ£ionale naÅ£ionale; t) construieÅŸte ÅŸi asigură funcÅ£ionarea optimă a Platformei ÅŸcolare de e-learning, precum ÅŸi a Bibliotecii Åžcolare Virtuale; u) elaborează norme specifice pentru construcÅ£iile ÅŸcolare ÅŸi pentru dotarea acestora; v) dă publicităţii ÅŸi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în România; w) coordonează colectarea ÅŸi asigură analiza ÅŸi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (3) ÃŽn realizarea atribuÅ£iilor sale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului înfiinÅ£ează, organizează ÅŸi finanÅ£ează comisii ÅŸi consilii naÅ£ionale. Organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. De asemenea, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului propune Guvernului înfiinÅ£area de agenÅ£ii.  + Articolul 95 (1) Inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Inspectoratul Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuÅ£ii: a) aplică politicile ÅŸi strategiile Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului la nivel judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti; b) controlează aplicarea legislaÅ£iei ÅŸi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare ÅŸi respectarea standardelor naÅ£ionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecÅ£ia ÅŸcolară; c) controlează, monitorizează ÅŸi evaluează calitatea managementului unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor de învăţământ; d) asigură, împreună cu autorităţile administraÅ£iei publice locale, ÅŸcolarizarea elevilor ÅŸi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu; e) coordonează admiterea în licee, evaluările naÅ£ionale ÅŸi concursurile ÅŸcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeÅ£ ÅŸi, respectiv, din municipiul BucureÅŸti; f) monitorizează implementarea programelor naÅ£ionale iniÅ£iate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului pe aria judeÅ£ului, respectiv a municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi a proiectelor derulate de unităţile ÅŸcolare ÅŸi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaÅ£iei ÅŸi tineretului; g) mediază conflictele ÅŸi litigiile survenite între autoritatea administraÅ£iei publice locale ÅŸi unităţile de învăţământ; h) coordonează ÅŸi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului din aria judeÅ£ului/municipiului BucureÅŸti; i) prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti. Acest raport se face public; j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeÅ£ene, înfiinÅ£area unităţilor pentru educaÅ£ie timpurie, învăţământ primar ÅŸi gimnazial; k) aplică politicile educaÅ£ionale naÅ£ionale la nivel judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti; l) acordă consiliere ÅŸi asistenţă unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane ÅŸi a posturilor didactice la nivelul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti; m) monitorizează activităţile de constituire, de vacantare ÅŸi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ; n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum ÅŸi întreaga bază de date a educaÅ£iei; o) înaintează spre avizare Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului reÅ£eaua ÅŸcolară din raza lor teritorială propusă de autorităţile administraÅ£iei publice locale, în conformitate cu politica educaÅ£ională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică ÅŸi socială la nivel regional, judeÅ£ean ÅŸi local, după consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici ÅŸi a partenerilor sociali interesaÅ£i; p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar; q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (2) Structura inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv a Inspectoratului Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) Inspectoratul ÅŸcolar are un consiliu de administraÅ£ie ÅŸi un consiliu consultativ. FuncÅ£ionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat ÅŸi aprobat de consiliul de administraÅ£ie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) ÃŽn structura inspectoratelor ÅŸcolare din judeÅ£ele cu învăţământ ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale sunt cuprinÅŸi ÅŸi inspectori ÅŸcolari pentru acest tip de învăţământ. AceÅŸti inspectori ÅŸcolari sunt numiÅ£i respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale. (5) ÃŽn structura inspectoratelor ÅŸcolare sunt cuprinÅŸi ÅŸi inspectori ÅŸcolari pentru problemele copiilor ÅŸi tinerilor proveniÅ£i din medii socioeconomice dezavantajate.  + SecÅ£iunea a 2-a Conducerea unităţilor de învăţământ  + Articolul 96 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraÅ£ie, de directori ÅŸi de directori adjuncÅ£i, după caz. ÃŽn exercitarea atribuÅ£iilor ce le revin, consiliile de administraÅ£ie ÅŸi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinÅ£i ÅŸi cu autorităţile administraÅ£iei publice locale. (2) ÃŽn unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraÅ£ie este organ de conducere ÅŸi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraÅ£ie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător ÅŸi pentru învăţământul preÅŸcolar ÅŸi primar; b) în cazul în care consiliul de administraÅ£ie este format din 9 membri, dintre aceÅŸtia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanÅ£i ai consiliului local ÅŸi 2 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor. Directorul ÅŸi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraÅ£ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administraÅ£ie este format din 13 membri, dintre aceÅŸtia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanÅ£i ai consiliului local ÅŸi 3 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor. Directorul ÅŸi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraÅ£ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. (3) Consiliul de administraÅ£ie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La ÅŸedinÅ£ele consiliului de administraÅ£ie participă, de regulă, ÅŸi un reprezentant al elevilor, cu statut de observator. (4) După constituirea consiliului de administraÅ£ie, membrii acestuia aleg un preÅŸedinte de ÅŸedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. PreÅŸedintele de ÅŸedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce ÅŸedinÅ£ele consiliului de administraÅ£ie ÅŸi semnează hotărârile adoptate în această perioadă. (5) ÃŽn învăţământul particular ÅŸi confesional, în componenÅ£a consiliului de administraÅ£ie sunt incluÅŸi reprezentanÅ£i ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraÅ£ie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. ÃŽn unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraÅ£ie cuprinde ÅŸi un reprezentant al consiliului local. (6) Consiliul de administraÅ£ie se întruneÅŸte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare ÅŸi de funcÅ£ionare a consiliului de administraÅ£ie este stabilită prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (7) Consiliul de administraÅ£ie are următoarele atribuÅ£ii principale: a) adoptă proiectul de buget ÅŸi avizează execuÅ£ia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ; b) aprobă planul de dezvoltare instituÅ£ională elaborat de directorul unităţii de învăţământ; c) aprobă curriculumul la decizia ÅŸcolii, la propunerea consiliului profesoral; d) stabileÅŸte poziÅ£ia ÅŸcolii în relaÅ£iile cu terÅ£i; e) organizează concursul de ocupare a funcÅ£iilor de director ÅŸi de director adjunct; f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic ÅŸi didactic auxiliar, precum ÅŸi schema de personal nedidactic; g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral; h) sancÅ£ionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii; i) aprobă comisiile de concurs ÅŸi validează rezultatul concursurilor; j) aprobă orarul unităţii de învăţământ; k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanÅ£ele unităţii de învăţământ, alături de director; l) îndeplineÅŸte orice alte atribuÅ£ii stabilite prin ordine ÅŸi metodologii ale ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, respectiv ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) Hotărârile consiliului de administraÅ£ie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenÅ£i, mai puÅ£in cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administraÅ£ie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcÅ£iilor de conducere, acordarea gradaÅ£iei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancÅ£iuni ÅŸi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraÅ£ie care se află în conflict de interese nu participă la vot. (9) Deciziile privind bugetul ÅŸi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 97 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naÅ£ionale, directorul are obligaÅ£ia cunoaÅŸterii limbii respective. ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ cu secÅ£ii de predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, unul dintre directori are obligaÅ£ia cunoaÅŸterii limbii respective. ÃŽn aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaÅ£iei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale. (2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuÅ£ii: a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ ÅŸi realizează conducerea executivă a acesteia; b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ; c) îşi asumă, alături de consiliul de administraÅ£ie, răspunderea publică pentru performanÅ£ele unităţii de învăţământ pe care o conduce; d) propune spre aprobare consiliului de administraÅ£ie regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare al unităţii de învăţământ; e) propune spre aprobare consiliului de administraÅ£ie proiectul de buget ÅŸi raportul de execuÅ£ie bugetară; f) răspunde de selecÅ£ia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea ÅŸi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ; g) îndeplineÅŸte alte atribuÅ£ii stabilite de către consiliul de administraÅ£ie, conform legii; h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaÅ£iei în unitatea sau în instituÅ£ia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faÅ£a comitetului de părinÅ£i ÅŸi este adus la cunoÅŸtinÅ£a autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a inspectoratului ÅŸcolar judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti; i) coordonează colectarea ÅŸi transmite inspectoratului ÅŸcolar datele statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (3) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular ÅŸi confesional, atribuÅ£iile, modul de constituire, precum ÅŸi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale. (4) Directorul unităţii de învăţământ particular ÅŸi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilităţile ÅŸi atribuÅ£iile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ ÅŸi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acesteia.  + Articolul 98 (1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea ÅŸcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director ÅŸi se întruneÅŸte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic. (2) AtribuÅ£iile consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează ÅŸi asigură calitatea actului didactic; b) stabileÅŸte Codul de etică profesională ÅŸi monitorizează aplicarea acestuia; c) validează fiÅŸele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileÅŸte calificativul anual; d) propune consiliului de administraÅ£ie măsuri de optimizare a procesului didactic; e) propune consiliului de administraÅ£ie curriculumul la dispoziÅ£ia ÅŸcolii; f) propune consiliului de administraÅ£ie premierea ÅŸi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedră; g) aprobă sancÅ£ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor; h) propune consiliului de administraÅ£ie iniÅ£ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanÅ£e slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale; i) propune consiliului de administraÅ£ie programele de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice; j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraÅ£ie; k) îndeplineÅŸte alte atribuÅ£ii stabilite de consiliul de administraÅ£ie.  + SecÅ£iunea a 3-a Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar  + Articolul 99 (1) Unităţile conexe ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sunt: Institutul de ÅžtiinÅ£e ale EducaÅ£iei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naÅ£ionale, Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată, Unitatea pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar, palatele ÅŸi cluburile copiilor. (2) Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională. (3) ÃŽn fiecare judeÅ£ ÅŸi în municipiul BucureÅŸti funcÅ£ionează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul ÅŸcolar. Structura ÅŸi atribuÅ£iile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) Centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul ÅŸcolar. (5) FinanÅ£area centrului judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrului Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională se asigură de la bugetul consiliului judeÅ£ean. (6) Centrul judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională organizează, coordonează metodologic, monitorizează ÅŸi evaluează, după caz, la nivel judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti, următoarele activităţi ÅŸi servicii educaÅ£ionale: a) servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judeÅ£ene ÅŸi prin cabinetele de asistenţă psihopedagogică/psihologică; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele ÅŸi prin cabinetele logopedice interÅŸcolare; c) servicii de evaluare, de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională; d) servicii de mediere ÅŸcolară, furnizate de mediatorii ÅŸcolari; e) servicii de consultanţă pentru educaÅ£ie incluzivă, furnizate de centrele ÅŸcolare de educaÅ£ie incluzivă. (7) Structura, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea centrului judeÅ£ean de resurse ÅŸi de asistenţă educaÅ£ională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (8) Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată se organizează ÅŸi funcÅ£ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (9) Unitatea pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. AtribuÅ£iile, structura, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea Unităţii pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 100 (1) Palatele ÅŸi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraÅŸcolare. Palatele copiilor au ÅŸi rol metodologic. (2) Palatul NaÅ£ional al Copiilor din BucureÅŸti este subordonat Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Palatele ÅŸi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor ÅŸcolare. (4) Organizarea ÅŸi competenÅ£ele palatelor ÅŸi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Capitolul VIII FinanÅ£area ÅŸi baza materială a învăţământului preuniversitar  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 101 (1) FinanÅ£area unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanÅ£area de bază, finanÅ£area complementară ÅŸi finanÅ£area suplimentară. (2) Statul asigură finanÅ£area de bază pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional ÅŸi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum ÅŸi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. FinanÅ£area de bază se face în limitele costului standard per elev/preÅŸcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului*).--------------*) NOTÄ‚ C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Conform alin. (2) al art. 17 al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificările ÅŸi completările aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, până la începutul anului scolar 2012-2013 nu se acordă finanÅ£area de bază pentru elevii din învăţământul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevăzută la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. ÃŽncepând cu anul ÅŸcolar 2012-2013, finanÅ£area de bază se asigura pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional ÅŸi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum ÅŸi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat, conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (3) ÃŽn învăţământul preuniversitar particular, taxele de ÅŸcolarizare se stabilesc de consiliul de administraÅ£ie al fiecărei instituÅ£ii sau unităţi de învăţământ, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 102 (1) FinanÅ£area învăţământului preuniversitar de stat, particular ÅŸi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. (2) FinanÅ£area învăţământului preuniversitar particular ÅŸi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preÅŸcolar, primar ÅŸi gimnazial obligatoriu, precum ÅŸi din alte surse, potrivit legii.  + Articolul 103 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului are drept de iniÅ£iativă în domeniile politicii financiare ÅŸi resurselor umane din domeniul educaÅ£iei ÅŸi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale, cu asociaÅ£ii reprezentative ale părinÅ£ilor, asociaÅ£ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum ÅŸi cu sindicatele reprezentative. (2) Consiliile locale ÅŸi consiliul judeÅ£ean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti pot contribui din bugetele proprii la finanÅ£area de bază ÅŸi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.  + Articolul 104 (1) FinanÅ£area de bază asigură desfăşurarea în condiÅ£ii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naÅ£ionale. (2) FinanÅ£area de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată ÅŸi alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaÅ£iile ÅŸi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum ÅŸi contribuÅ£iile aferente acestora; b) cheltuielile cu formarea continuă ÅŸi evaluarea personalului; c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; d) cheltuielile materiale ÅŸi pentru servicii; e) cheltuielile cu întreÅ£inerea curentă. (3) FinanÅ£area de bază a unei unităţi ÅŸcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preÅŸcolar cu coeficienÅ£i specifici unităţii ÅŸcolare ÅŸi cu numărul de elevi ÅŸi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin ÅŸi din bugetele locale, pentru finanÅ£area de bază, o constituie costul standard per elev/preÅŸcolar. Costul standard per elev/preÅŸcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preÅŸcolar se face de către Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar, în condiÅ£iile prezentei legi ÅŸi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanÅ£ii Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ai partenerilor sociali ÅŸi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanÅ£area de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanÅ£are aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului care ia în considerare costul standard per elev/preÅŸcolar, numărul de elevi/preÅŸcolari din unitatea de învăţământ, precum ÅŸi factorii de corecÅ£ie dependenÅ£i de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare ÅŸi alÅ£i factori. (5) FinanÅ£area de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraÅŸe, municipii ÅŸi sectoare ale municipiului BucureÅŸti de către direcÅ£iile generale ale finanÅ£elor publice judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, cu asistenÅ£a tehnică de specialitate a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv a Inspectoratului Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanÅ£are de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanÅ£elor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraÅ£iei publice locale.  + Articolul 105 (1) FinanÅ£area complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ÅŸi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat. (2) FinanÅ£area complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparÅ£in unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) investiÅ£ii, reparaÅ£ii capitale, consolidări; b) subvenÅ£ii pentru internate ÅŸi cantine; c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naÅ£ională a elevilor; d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaÅ£ilor din învăţământul preuniversitar, cu excepÅ£ia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri ÅŸcolare ÅŸi activităţi educative extraÅŸcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ; i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii ÅŸi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preÅŸcolari ÅŸi elevi; j) gestionarea situaÅ£iilor de urgenţă; k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaÅ£iei ÅŸi formării profesionale. (3) FinanÅ£area complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraÅŸe, municipii ÅŸi sectoare ale municipiului BucureÅŸti de către direcÅ£iile generale ale finanÅ£elor publice judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti ÅŸi cu asistenÅ£a tehnică a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv al municipiului BucureÅŸti.  + Articolul 106FinanÅ£area de bază ÅŸi finanÅ£area complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar ÅŸi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean/primarul de sector, în cazul ÅŸcolilor speciale.  + Articolul 107 (1) FinanÅ£area suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanÅ£elor ÅŸcolare. (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti ÅŸi consiliile judeÅ£ene, respectiv Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti, contribuie la finanÅ£area suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii. (3) FinanÅ£area suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea ÅŸcolară ÅŸi finanÅ£ator.  + Articolul 108 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obÅ£ine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaÅ£ii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminuează finanÅ£area de bază, complementară sau suplimentară ÅŸi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraÅ£ie. La sfârÅŸitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat ÅŸi se reportează pentru bugetul anual următor. (3) Directorul ÅŸi consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 109 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului finanÅ£ează anual, în cadrul programelor naÅ£ionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiÅ£ii: a) competiÅ£ii între ÅŸcoli care se bazează pe evaluarea instituÅ£ională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune ÅŸi performanţă. ÃŽn urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a ÅŸcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun",, Bun", "Satisfăcător" ÅŸi "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât ÅŸcolile cu excelenţă în incluziune, cât ÅŸi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Åžcolile care obÅ£in calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creÅŸterii performanÅ£elor; b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ÅŸcolile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenÅ£ei în predare. La nivel judeÅ£ean ÅŸi naÅ£ional va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. ExcelenÅ£a în predare va fi recompensată financiar, prin programul naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice; c) performanÅ£a elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaÅ£ie tehnico-ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi artistică ÅŸi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) ÃŽn lansarea competiÅ£iilor, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului se consultă cu asociaÅ£iile reprezentative ale părinÅ£ilor, asociaÅ£iile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul NaÅ£ional al Elevilor ÅŸi cu sindicatele reprezentative.  + Articolul 110 (1) Bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli se întocmeÅŸte anual, de către fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanÅ£are a învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se aprobă ÅŸi se execută conform legii. (2) Excedentele anuale rezultate din execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli ale activităţilor finanÅ£ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor ÅŸi se folosesc cu aceeaÅŸi destinaÅ£ie sau, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie, se utilizează pentru finanÅ£area altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ. (3) FinanÅ£area unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special, a liceelor speciale ÅŸi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeÅ£ene ÅŸi ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.  + Articolul 111 (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special: a) finanÅ£area programelor naÅ£ionale ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului; b) componenÅ£a locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanÅ£ate de Guvernul României ÅŸi de organismele financiare internaÅ£ionale, precum ÅŸi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniÅ£elor ţării, precum ÅŸi bursele pentru elevii străini; d) organizarea evaluărilor, a simulărilor ÅŸi a examenelor naÅ£ionale; e) perfecÅ£ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice ÅŸi didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor ÅŸi strategiilor Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului; f) finanÅ£area, prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiÅ£ii, de modernizare ÅŸi de dezvoltare a bazei materiale a instituÅ£iilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări ÅŸi reabilitări de ÅŸcoli ÅŸi dotări; g) finanÅ£area unor programe naÅ£ionale de protecÅ£ie socială, stabilite prin reglementări specifice; h) finanÅ£area privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ ÅŸi pe meserii, tehnico-aplicative, ÅŸtiinÅ£ifice, de creaÅ£ie, concursuri ÅŸi festivaluri cultural-artistice, campionate ÅŸi concursuri sportive ÅŸcolare, cu participare naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională, precum ÅŸi olimpiade internaÅ£ionale pe obiecte de învăţământ. (2) FinanÅ£area cheltuielilor privind inspectoratele ÅŸcolare, casele corpului didactic, palatele ÅŸi cluburile copiilor ÅŸi elevilor, cluburile sportive ÅŸcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Cluburile sportive ÅŸcolare, precum ÅŸi palatele ÅŸi cluburile copiilor pot să fie finanÅ£ate ÅŸi de autorităţile administraÅ£iei publice locale. (4) Consiliul judeÅ£ean/consiliile locale ale sectoarelor ÅŸi Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziÅ£ia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, prin finanÅ£area complementară. (5) Consiliul judeÅ£ean/Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti asigură fonduri pentru organizarea ÅŸi desfăşurarea olimpiadelor ÅŸi a concursurilor ÅŸcolare judeÅ£ene/ale municipiului BucureÅŸti. (6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată ÅŸi cu metroul se finanÅ£ează prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi din alte surse, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 2-a Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat  + Articolul 112 (1) Unităţile de învăţământ de stat pot deÅ£ine în administrare bunuri proprietate publică, cele de învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional aparÅ£in, în funcÅ£ie de entitatea care le-a înfiinÅ£at, uneia dintre cele două forme de proprietate. (2) Terenurile ÅŸi clădirile unităţilor de educaÅ£ie timpurie, de învăţământ preÅŸcolar, ÅŸcolilor primare, gimnaziale ÅŸi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinÅ£ate de stat, fac parte din domeniul public local ÅŸi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora ÅŸi sunt administrate de către consiliile de administraÅ£ie, conform legislaÅ£iei în vigoare. (3) Terenurile ÅŸi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat ÅŸi centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională fac parte din domeniul public judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, ÅŸi sunt în administrarea consiliului judeÅ£ean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraÅ£ie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive ÅŸcolare, ale palatelor ÅŸi cluburilor copiilor ÅŸi elevilor, precum ÅŸi ale centrelor judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională sunt de drept proprietatea acestora ÅŸi sunt administrate de către consiliile de administraÅ£ie ale acestora. (4) Terenurile ÅŸi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene, casele corpului didactic, centrul naÅ£ional de excelenţă, centrele recreative ÅŸi de divertisment, Palatul NaÅ£ional al Copiilor, palatele ÅŸi cluburile elevilor, cluburile sportive ÅŸcolare, precum ÅŸi alte unităţi din subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ale căror cheltuieli curente ÅŸi de capital se finanÅ£ează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului ÅŸi sunt administrate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi prin consiliile de administraÅ£ie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor respective ÅŸi sunt administrate de acestea. (5) Nu fac parte din domeniul public local, judeÅ£ean, respectiv al statului terenurile ÅŸi clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deÅ£inute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. (6) Schimbarea destinaÅ£iei bazei materiale a instituÅ£iilor ÅŸi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn caz contrar, actele de schimbare a destinaÅ£iei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracÅ£iune ÅŸi se pedepseÅŸte conform legii penale.  + Articolul 113ÃŽnscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparÅ£inând Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sau instituÅ£iilor ÅŸi unităţilor de învăţământ ÅŸi cercetare ÅŸtiinÅ£ifică din sistemul învăţământului de stat, precum ÅŸi asupra bunurilor aparÅ£inând consiliilor locale, judeÅ£ene ÅŸi, respectiv, Consiliului General al Municipiului BucureÅŸti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripÅ£iuni ÅŸi transcripÅ£iuni, în cărÅ£ile funciare sau în cărÅ£ile de publicitate funciară, cu scutire de plată taxelor prevăzute de lege.  + Titlul III ÃŽnvăţământul superior  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcÅ£iile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului superior din România. (2) ÃŽnvăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, ÅŸcoli de studii superioare ÅŸi altele asemenea, numite în continuare instituÅ£ii de învăţământ superior sau universităţi. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituÅ£ii au personalitate juridică, au caracter nonprofit, sunt de interes public ÅŸi sunt apolitice.  + Articolul 115 (1) ÃŽnvăţământul superior se poate organiza doar în instituÅ£ii de învăţământ superior care au obÅ£inut autorizarea de funcÅ£ionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituÅ£ii de învăţământ superior acreditate.  + Articolul 116 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ superior include toate instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate. O instituÅ£ie de învăţământ superior autorizată să funcÅ£ioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului naÅ£ional de învăţământ superior numai după acreditare. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituÅ£ii de învăţământ superior acreditate din România, numai cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea ÅŸi asigurarea calităţii programelor de studii. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior româneÅŸti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu instituÅ£ii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de origine. ÃŽn cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât ÅŸi în statele respective.  + Articolul 117Misiunea învăţământului superior este de a genera ÅŸi de a transfera cunoaÅŸtere către societate prin: a) formare iniÅ£ială ÅŸi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserÅ£iei profesionale a individului ÅŸi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic; b) cercetare ÅŸtiinÅ£ifică, dezvoltare, inovare ÅŸi transfer tehnologic, prin creaÅ£ie individuală ÅŸi colectivă, în domeniul ÅŸtiinÅ£elor, al ÅŸtiinÅ£elor inginereÅŸti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanÅ£elor ÅŸi dezvoltării fizice ÅŸi sportive, precum ÅŸi valorificarea ÅŸi diseminarea rezultatelor acestora.  + Articolul 118 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertăţii academice; c) principiul răspunderii publice; d) principiul asigurării calităţii; e) principiul echităţii; f) principiul eficienÅ£ei manageriale ÅŸi financiare; g) principiul transparenÅ£ei; h) principiul respectării drepturilor ÅŸi libertăţilor studenÅ£ilor ÅŸi ale personalului academic; i) principiul independenÅ£ei de ideologii, religii ÅŸi doctrine politice; j) principiul libertăţii de mobilitate naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională a studenÅ£ilor, a cadrelor didactice ÅŸi a cercetătorilor; k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; l) principiul centrării educaÅ£iei pe student. (2) ÃŽn învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepÅ£ia măsurilor afirmative prevăzute de lege. (3) StudenÅ£ii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spaÅ£iilor universitare, precum ÅŸi condiÅ£ii pentru desfăşurarea normală a activităţilor academice, sociale ÅŸi culturale în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior. (4) ÃŽn învăţământul superior există ÅŸi pot fi organizate facultăţi de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, ÅŸi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice ÅŸi irenice internaÅ£ionale ÅŸi în conformitate cu prevederile legale.  + Articolul 119 (1) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior de stat, învăţământul este gratuit pentru cifra de ÅŸcolarizare aprobată anual de Guvern ÅŸi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii. (2) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către consiliul de administraÅ£ie, conform legii. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor ÅŸi au obligaÅ£ia să le comunice tuturor celor interesaÅ£i, inclusiv pe site-ul universităţii.  + Articolul 120 (1) Calificările dobândite de absolvenÅ£ii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate ÅŸi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate. (2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale ÅŸi nu pot fi emise decât de instituÅ£iile acreditate, pentru programele ÅŸi formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. ÃŽn acest din urmă caz, în cadrul instituÅ£iei care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseÅŸte conform legii penale.  + Articolul 121Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului este autoritate publică ÅŸi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea ÅŸi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior ÅŸi să aplice, dacă este cazul, sancÅ£iuni. De asemenea, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară, îşi asumă misiunea generală ÅŸi pe cea proprie ÅŸi îşi exercită răspunderea publică.  + Articolul 122 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior de stat ÅŸi particulare se înfiinÅ£ează prin lege, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale privind acreditarea, stabilite conform OrdonanÅ£ei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaÅ£iei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. (3) IniÅ£iativa înfiinţării instituÅ£iei de învăţământ superior de stat aparÅ£ine Guvernului. IniÅ£iativa înfiinţării instituÅ£iei de învăţământ superior particular ÅŸi confesional aparÅ£ine unei fundaÅ£ii, unei asociaÅ£ii sau unui cult religios ori altui furnizor de educaÅ£ie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.  + Articolul 123 (1) Autonomia universitară este garantată prin ConstituÅ£ie. Libertatea academică este garantată prin lege. InstituÅ£iile de învăţământ superior se organizează ÅŸi funcÅ£ionează independent de orice ingerinÅ£e ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituÅ£ională, structura, activităţile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea proprie, gestionarea resurselor materiale ÅŸi umane, cu respectarea strictă a legislaÅ£iei în vigoare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaÅ£ia în vigoare. (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiÅ£ia asumării răspunderii publice. (5) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveÅŸte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor ÅŸi valorificarea rezultatelor, conform legii. (6) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi artistice. (7) StudenÅ£ilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor ÅŸi specializărilor, în conformitate cu normele legale în vigoare ÅŸi cu planurile de învăţământ. (8) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere ale universităţilor particulare ÅŸi confesionale, atribuÅ£iile, modul de constituire, precum ÅŸi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor ÅŸi cu aprobarea senatului universitar.  + Articolul 124 (1) Răspunderea publică obligă orice instituÅ£ie de învăţământ superior, de stat sau particulară: a) să respecte legislaÅ£ia în vigoare, carta proprie ÅŸi politicile naÅ£ionale ÅŸi europene în domeniul învăţământului superior; b) să aplice ÅŸi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea ÅŸi evaluarea calităţii în învăţământul superior; c) să respecte politicile de echitate ÅŸi etică universitară, cuprinse în Codul de etică ÅŸi deontologie profesională aprobat de senatul universitar; d) să asigure eficienÅ£a managerială ÅŸi eficienÅ£a utilizării resurselor, în cazul universităţilor de stat, ÅŸi a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituÅ£ional; e) să asigure transparenÅ£a tuturor deciziilor ÅŸi activităţilor sale, conform legislaÅ£iei în vigoare; f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar ÅŸi de cercetare, precum ÅŸi drepturile ÅŸi libertăţile studenÅ£ilor. (2) ÃŽn cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului ÅŸi a prevederilor dogmatice ÅŸi canonice specifice cultului respectiv.  + Articolul 125 (1) ÃŽn cazul în care se constată nerespectarea obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligaÅ£iile prevăzute la art. 124, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la data sesizării iniÅ£iale a senatului universitar, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) revocarea din funcÅ£ie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică ÅŸi management universitar, cu consultarea senatului universitar. ÃŽn termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din funcÅ£ie a rectorului, senatul universitar are obligaÅ£ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea ÅŸi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn termen de 3 luni de la revocarea din funcÅ£ie a rectorului, senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, ÅŸi trimite spre confirmare ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului numele noului rector; b) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanţările din surse publice, la propunerea Consiliului de etică ÅŸi management universitar; c) propune Guvernului iniÅ£ierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinÅ£are a instituÅ£iei de învăţământ superior în cauză. (2) Constatarea încălcării obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică ÅŸi management universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanÅ£i numiÅ£i de către Consiliul NaÅ£ional al Rectorilor, 3 reprezentanÅ£i ai Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, numiÅ£i de ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, câte un reprezentant numit de către AgenÅ£ia Română de Asigurare a Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS, Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul NaÅ£ional al Cercetării ÅžtiinÅ£ifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul NaÅ£ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ÅŸi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, ÅŸi un reprezentant al federaÅ£iilor naÅ£ionale ale studenÅ£ilor. (3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică ÅŸi management universitar în legătură cu nerespectarea obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124. ÃŽn urma primirii unei astfel de sesizări, Consiliul de etică ÅŸi management universitar are obligaÅ£ia de a investiga aspectele sesizate ÅŸi de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la aceste sesizări constituie documente publice ÅŸi se publică pe site-ul web al Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Respectarea de către instituÅ£iile de învăţământ superior a obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124 ÅŸi a altor obligaÅ£ii legale aferente răspunderii publice, precum ÅŸi respectarea de către Consiliul de etică ÅŸi management universitar a obligaÅ£iilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obligaÅ£ii poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică română, potrivit legii.  + Articolul 126 (1) SpaÅ£iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staÅ£iunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor ÅŸi clinicilor universitare, precum ÅŸi dotările aferente, folosite de instituÅ£ia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze. (2) Fac excepÅ£ie de la prevederile alin. (1) spaÅ£iile ÅŸi dotările aferente care aparÅ£in Ministerului Sănătăţii, ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior, spaÅ£iile care aparÅ£in cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional, precum ÅŸi spaÅ£iile care aparÅ£in Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi Serviciului Român de InformaÅ£ii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate. (3) SpaÅ£iul universitar este inviolabil. Accesul în spaÅ£iul universitar este permis numai în condiÅ£iile stabilite prin lege ÅŸi prin Carta universitară.  + Articolul 127 (1) Comunitatea universitară este constituită din studenÅ£i, personal didactic ÅŸi de cercetare ÅŸi personal didactic ÅŸi de cercetare auxiliar. (2) Din comunitatea universitară fac parte ÅŸi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare, prin hotărâre a senatului universitar. (3) Membrii comunităţii universitare au drepturile ÅŸi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare ÅŸi prin Carta universitară.  + Articolul 128 (1) Carta universitară prezintă opÅ£iunile majore ale comunităţii universitare ÅŸi se aplică în tot spaÅ£iul universitar. (2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puÅ£in la: a) modalităţile de desemnare ÅŸi revocare din funcÅ£ie a persoanelor care ocupă funcÅ£ii de conducere sau care fac parte din structurile ÅŸi organismele de conducere ale universităţii, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare; b) Codul de etică ÅŸi deontologie profesională universitară; c) modul în care se realizează gestiunea ÅŸi protecÅ£ia resurselor universităţii; d) condiÅ£iile în care se constituie fondurile proprii ÅŸi stabilirea destinaÅ£iei acestora ÅŸi a condiÅ£iilor în care sunt utilizate; e) condiÅ£iile în care se pot încheia contracte cu instituÅ£iile publice ÅŸi cu alÅ£i operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală ÅŸi aplicativă sau a creÅŸterii nivelului de calificare a specialiÅŸtilor cu studii universitare; f) condiÅ£iile în care universitatea se poate asocia cu alte instituÅ£ii de învăţământ superior sau cu alte organizaÅ£ii pentru îndeplinirea misiunii sale; g) modalităţile în care se pot construi, deÅ£ine ÅŸi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii, necesare educaÅ£iei ÅŸi cercetării ÅŸtiinÅ£ifice; h) modalităţile în care se derulează acÅ£iunile de cooperare internaÅ£ională ale instituÅ£iei de învăţământ superior, încheierea de contracte ÅŸi participarea la organizaÅ£iile europene ÅŸi internaÅ£ionale; i) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor ÅŸi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic ÅŸi administrativ ÅŸi organizaÅ£iile studenÅ£eÅŸti legal constituite; j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar ÅŸi care corespund legislaÅ£iei în vigoare. (3) Carta universitară se elaborează ÅŸi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară. (4) Carta universitară nu poate conÅ£ine prevederi contrare legislaÅ£iei în vigoare. Nerespectarea legilor în conÅ£inutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluÅ£ia pozitivă a Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. RezoluÅ£ia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituÅ£iei de învăţământ superior. (6) ÃŽn cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivit procedurii aprobării tacite.  + Articolul 129 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot înfiinÅ£a, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaÅ£ii sau asociaÅ£ii, cu aprobarea senatului universitar. CondiÅ£ia ca acestea să se înfiinÅ£eze este aceea ca ele să contribuie la creÅŸterea performanÅ£elor instituÅ£iei ÅŸi să nu influenÅ£eze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare ÅŸi consultanţă. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot constitui consorÅ£ii, inclusiv cu unităţile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislaÅ£iei în vigoare. (3) La constituirea societăţilor comerciale, a fundaÅ£iilor sau a asociaÅ£iilor, instituÅ£ia de învăţământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenÅ£ie ÅŸi alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare ÅŸi folosinţă asupra bunurilor patrimoniale societăţilor comerciale sau asociaÅ£iilor în care are calitatea de asociat sau acÅ£ionar ori fundaÅ£iilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinţă ÅŸi administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al universităţii la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaÅ£ii sau asociaÅ£ii.  + Articolul 130 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior adoptă un cod de etică ÅŸi deontologie profesională universitară. Acesta face parte din Carta universitară ÅŸi include obligatoriu: a) stabilirea situaÅ£iilor de conflicte de interese ÅŸi incompatibilităţi; b) prevederea că persoanele care se află în relaÅ£ie de soÅ£i, afini ÅŸi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcÅ£ii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziÅ£ie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituÅ£ională la orice nivel în aceeaÅŸi universitate ÅŸi nu pot fi numiÅ£i în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soÅ£ii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv; c) măsurile educaÅ£ionale, administrative ÅŸi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, master, doctorat, articolelor ÅŸtiinÅ£ifice sau a altor asemenea lucrări, precum ÅŸi sancÅ£iunile aferente. (2) Rectorul universităţii are obligaÅ£ia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul universităţii ÅŸi este transmis tuturor părÅ£ilor interesate. Acest raport include cel puÅ£in: a) situaÅ£ia financiară a universităţii, pe surse de finanÅ£are ÅŸi tipuri de cheltuieli; b) situaÅ£ia fiecărui program de studii; c) situaÅ£ia personalului instituÅ£iei; d) rezultatele activităţilor de cercetare; e) situaÅ£ia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii; f) situaÅ£ia respectării eticii universitare ÅŸi a eticii activităţilor de cercetare; g) situaÅ£ia posturilor vacante; h) situaÅ£ia inserÅ£iei profesionale a absolvenÅ£ilor din promoÅ£iile precedente. (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice ÅŸi constituie o condiÅ£ie fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public.  + Capitolul II Structura organizatorică a instituÅ£iilor de învăţământ superior  + Articolul 131 (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituÅ£ie de învăţământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăţi, departamente, institute, centre sau laboratoare, unităţi de proiectare, centre de consultanţă, clinici universitare, studiouri ÅŸi ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unităţi de microproducÅ£ie ÅŸi prestări servicii, staÅ£iuni experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de producÅ£ie ÅŸi transfer de cunoaÅŸtere ÅŸi tehnologie. ÃŽn structura instituÅ£iilor de învăţământ superior funcÅ£ionează servicii tehnico-administrative. (2) InstituÅ£ia de învăţământ superior poate înfiinÅ£a, pe perioadă determinată ÅŸi pe proiecte, unităţi de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli, care au autonomie ÅŸi statute proprii, aprobate de senatul universitar. (3) Componentele prevăzute la alin. (1) ÅŸi (2) sunt organizate de fiecare instituÅ£ie de învăţământ superior, astfel încât instituÅ£ia să îşi realizeze misiunea, să asigure criteriile ÅŸi standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activităţile de învăţământ, cercetare, producÅ£ie sau transfer cognitiv ÅŸi tehnologic ÅŸi să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunităţii universitare.  + Articolul 132 (1) Facultatea este unitatea funcÅ£ională care elaborează ÅŸi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ÅŸtiinÅ£elor, artelor sau sportului. (2) Orice facultate se înfiinÅ£ează, se organizează sau se desfiinÅ£ează la propunerea ÅŸi cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituÅ£iilor de învăţământ superior, iniÅ£iată anual de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽntr-o instituÅ£ie de învăţământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înfiinÅ£eze ÅŸi să finanÅ£eze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerinÅ£e stringente de instruire ÅŸi formare profesională în domenii de interes naÅ£ional. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, ÅŸcoli doctorale, ÅŸcoli postuniversitare ÅŸi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri ÅŸi cicluri de studii universitare. (5) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (2), în situaÅ£ii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, poate înfiinÅ£a facultăţi, în cadrul universităţilor de stat, cu consultarea senatului universitar.  + Articolul 133 (1) Departamentul este unitatea academică funcÅ£ională care asigură producerea, transmiterea ÅŸi valorificarea cunoaÅŸterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea în componenţă centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, ÅŸcoli postuniversitare ÅŸi extensii universitare. (3) Departamentul se înfiinÅ£ează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinÅ£ează prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcÅ£ionează. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcÅ£ionează ca unităţi de venituri ÅŸi cheltuieli în cadrul universităţii.  + Articolul 134ÃŽnfiinÅ£area institutelor, staÅ£iunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobată de către senatul universitar, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare.  + Articolul 135 (1) ÃŽnvăţământul superior pentru minorităţile naÅ£ionale se realizează: a) în instituÅ£ii de învăţământ superior în cadrul cărora funcÅ£ionează facultăţi/linii/programe de studii cu predare în limba maternă; b) în instituÅ£ii de învăţământ superior multiculturale ÅŸi multilingve; în acest caz, se constituie secÅ£ii/linii cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale; c) în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior pot fi organizate grupe, secÅ£ii sau linii de predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în condiÅ£iile legii. (2) Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve ÅŸi multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare aparÅ£inând liniei de studiu adoptă ÅŸi elaborează un regulament de funcÅ£ionare propriu, care stabileÅŸte procedurile de alegere ÅŸi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanţă cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) SecÅ£ia de studiu este o formă de organizare a învăţământului universitar într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale, care poate fi instituÅ£ionalizată, atât la nivelul universităţii, cât ÅŸi în cadrul unei facultăţi, prin departamentul secÅ£iei, care are în componenţă programele de studiu ÅŸi structurile organizatorice aferente. SecÅ£iile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităţilor didactice. (4) ÃŽn învăţământul universitar pentru minorităţile naÅ£ionale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare - licenţă, în ciclul II de studii universitare - master ÅŸi în ciclul III de studii universitare - doctorat, precum ÅŸi în învăţământul postuniversitar, în limba maternă. (5) FinanÅ£area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenÅ£ii care urmează cursurile în limba unei minorităţi naÅ£ionale.  + Capitolul III Organizarea studiilor universitare  + SecÅ£iunea 1 Structura anului universitar  + Articolul 136 (1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie ÅŸi include două semestre. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. ÃŽn atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. (2) Senatul universitar al fiecărei instituÅ£ii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puÅ£in 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenÅ£ilor, precum ÅŸi calendarul activităţilor educaÅ£ionale specifice semestrelor academice de studiu.  + SecÅ£iunea a 2-a Programe de studii universitare  + Articolul 137 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităţi curriculare de predare, învăţare, cercetare, aplicaÅ£ii practice ÅŸi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă ÅŸi printr-un supliment de diplomă. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul naÅ£ional al calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileÅŸte astfel încât să maximizeze ÅŸansele obÅ£inerii calificării dorite ÅŸi se aprobă de către senatul universitar. (3) ConcordanÅ£a dintre curriculum ÅŸi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării calităţii. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii ÅŸi organizate pe 3 cicluri de studiu: licenţă, master, doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupaÅ£ii ÅŸi funcÅ£ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit.  + Articolul 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenÅ£a instituÅ£iilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare ÅŸi funcÅ£ionare, în acord cu standardele naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale generale ÅŸi specifice de calitate. (2) Un program de studii universitare funcÅ£ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat ÅŸi funcÅ£ionează în condiÅ£iile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea ÅŸi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu funcÅ£ionează legal se sancÅ£ionează cu nerecunoaÅŸterea studiilor pentru beneficiari, precum ÅŸi cu amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, ÅŸi cu retragerea imediată, de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, a autorizaÅ£iei de funcÅ£ionare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituÅ£ia în cauză. (3) Autorizarea provizorie ÅŸi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, fiecare limbă de predare ÅŸi pentru fiecare locaÅ£ie geografică în care se desfăşoară. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea naÅ£ională nu poate contraveni celei europene. (5) Nomenclatorul domeniilor ÅŸi al programelor de studii universitare, domeniile ÅŸi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcÅ£ioneze provizoriu, locaÅ£iile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum ÅŸi numărul maxim de studenÅ£i care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i, propus de către agenÅ£iile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.  + SecÅ£iunea a 3-a Forme de organizare  + Articolul 139Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ ÅŸi/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului ÅŸi presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaÅ£iul universitar, a studenÅ£ilor cu cadrele didactice ÅŸi de cercetare; b) cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză ÅŸi pregătirii aplicative, programate în mod compact ÅŸi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaÅ£iul universitar, a studenÅ£ilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă; c) la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice ÅŸi de comunicaÅ£ii specifice, activităţi de autoînvăţare ÅŸi autoevaluare completate de activităţi specifice de tutorat.  + Articolul 140 (1) Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă ÅŸi la distanţă. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă ÅŸi cu frecvenţă redusă. (3) Fac excepÅ£ie de la prevederile alin. (1) ÅŸi (2) programele de studii de licenţă ÅŸi master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaÅ£iile referitoare la frecvenţă sunt stabilite de către conducerea ÅŸcolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. ObligaÅ£iile referitoare la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii ÅŸcolii doctorale, inclusiv în vederea finanţării. (5) Diplomele ÅŸi certificatele de studii universitare eliberate de instituÅ£iile de învăţământ superior, în condiÅ£iile legii, pentru aceleaÅŸi programe de studii, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competenÅ£ele ÅŸi cunoÅŸtinÅ£ele verificate, corespondenÅ£a dintre rezultatele învăţării ÅŸi notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei instituÅ£ii de învăţământ superior. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă ÅŸi la distanţă numai instituÅ£iile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.  + SecÅ£iunea a 4-a Contracte de studii  + Articolul 141InstituÅ£ia de învăţământ superior semnează cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetător postdoctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordanţă cu prevederile regulamentelor de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii ÅŸi cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului universitar.  + SecÅ£iunea a 5-a Admiterea în programe de studii  + Articolul 142 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în instituÅ£iile de învăţământ superior de stat ÅŸi particulare din România. (2) Fiecare instituÅ£ie de învăţământ superior elaborează ÅŸi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). (3) CondiÅ£iile de admitere, inclusiv cifrele de ÅŸcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel puÅ£in 6 luni înainte de susÅ£inerea concursului de admitere. (4) La admiterea în învăţământul superior de stat ÅŸi particular, pentru fiecare ciclu ÅŸi program de studii universitare, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene pot candida în aceleaÅŸi condiÅ£ii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveÅŸte taxele de ÅŸcolarizare. (5) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot percepe de la candidaÅ£i, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea ÅŸi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor. (6) O persoană poate beneficia de finanÅ£are de la buget pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master ÅŸi pentru un singur program de doctorat. (7) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenÅ£ei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare ÅŸi până la susÅ£inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puÅ£in pe perioadele de întrerupere a studiilor. (8) InstituÅ£iile de învăţământ superior au obligaÅ£ia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii ÅŸi necondiÅ£ionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaÅ£ilor declaraÅ£i respinÅŸi sau ale celor care renunţă la locul obÅ£inut prin admitere, după afiÅŸarea rezultatelor finale.  + SecÅ£iunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor  + Articolul 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt: a) examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ÅŸtiinÅ£elor inginereÅŸti; b) examen de disertaÅ£ie, pentru ciclul de studii universitare de master; c) examen de susÅ£inere publică a tezei de doctorat; d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; e) examen de selecÅ£ie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenÅ£ilor/absolvenÅ£ilor care provin de la instituÅ£ii de învăţământ superior ÅŸi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. (2) Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează ÅŸi se desfăşoară numai de către instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar ÅŸi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) AbsolvenÅ£ii programelor de studiu din instituÅ£iile de învăţământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) ÃŽndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaÅ£ie ÅŸi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conÅ£inutului acestora. (5) Este interzisă comercializarea de lucrări ÅŸtiinÅ£ifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaÅ£ie sau de doctorat.  + SecÅ£iunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studenÅ£ilor  + Articolul 144 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen ÅŸi prin evaluarea continuă. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedere asigurarea calităţii ÅŸi respectarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară. (3) Rezultatele în învăţare sunt apreciate la examene: a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competenÅ£elor minimale aferente unei discipline ÅŸi promovarea unui examen; b) cu calificative, după caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeÅŸte că acestea au fost obÅ£inute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.  + Articolul 145Analiza contestaÅ£iilor depuse de candidaÅ£ii la admitere, de studenÅ£ii examinaÅ£i, de absolvenÅ£i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenÅ£a instituÅ£iilor de învăţământ superior, conform propriilor regulamente instituÅ£ionale ÅŸi prevederilor Cartei universitare.  + SecÅ£iunea a 8-a Diplome  + Articolul 146Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeÅŸte că s-a obÅ£inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară.  + Articolul 147 (1) RecunoaÅŸterea ÅŸi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în Å£ară sau în străinătate se realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecărei instituÅ£ii de învăţământ superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare ÅŸi transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru. (2) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări. (3) ÃŽn cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităţi, actele de studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naÅ£ionale ÅŸi cu prevederile acordurilor interinstituÅ£ionale.  + SecÅ£iunea a 9-a Credite de studii  + Articolul 148 (1) Programele de studii universitare planifică ÅŸi organizează volumul de muncă specific activităţilor de predare, învăţare, aplicare practică ÅŸi examinare în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată ÅŸi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unităţi componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învăţării. (2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile. (3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileÅŸte de către senatul universitar. (4) Durata programelor de studii universitare de licenţă ÅŸi master, pe domenii de specializare, se stabileÅŸte la propunerea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă ÅŸi de master corespunde obÅ£inerii a cel puÅ£in 300 de credite de studii transferabile. (6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileÅŸte de fiecare universitate în funcÅ£ie de domeniul ÅŸtiinÅ£ific sau artistic.  + Articolul 149 (1) Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot utiliza în recunoaÅŸterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaÅŸi domeniu fundamental în scopul echivalării ÅŸi transferării creditelor de studiu transferabile ÅŸi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. (2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor ÅŸi recunoaÅŸterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaÅ£iilor existente în registrul matricol propriu, instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această operaÅ£iune, instituÅ£iile de învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar. (3) Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învăţământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 10-a Ciclul I - Studii universitare de licenţăA. Organizarea  + Articolul 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă ÅŸi stabilirea numărului maxim de studenÅ£i care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i în cadrul programului ÅŸi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 ÅŸi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, ÅŸi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC. (2) La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este, după caz, de 3-4 ani ÅŸi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul universitar din domeniile ÅŸtiinÅ£e inginereÅŸti, ÅŸtiinÅ£e juridice ÅŸi teologie pastorală este de 4 ani. (3) Un procent de maximum 5% din numărul studenÅ£ilor cu frecvenţă dintr-un program de studii universitare de licenţă pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultăţii, 2 ani de studii într-un singur an, cu excepÅ£ia instituÅ£iilor de învăţământ superior medical ÅŸi al ultimului an de studii, în condiÅ£iile prevăzute de regulamentele de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii ÅŸi cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. (4) ÃŽn cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universităţile au obligaÅ£ia de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel puÅ£in 50% în afara universităţilor. (5) Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanÅ£are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă pentru studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanÅ£ate de la buget, pentru universităţile de stat. (6) Senatul universitar poate înfiinÅ£a duble specializări. Procedura de autorizare ÅŸi acreditare a acestor specializări este cea prevăzută de lege.B. Admiterea  + Articolul 151 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenÅ£ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. (2) ÃŽn cadrul metodologiei proprii, instituÅ£iile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiÅ£ii speciale referitoare la admiterea candidaÅ£ilor la programe de studii universitare de licenţă, care au obÅ£inut în perioada studiilor liceale distincÅ£ii la olimpiadele ÅŸcolare ÅŸi/sau la alte concursuri naÅ£ionale sau internaÅ£ionale.C. Diploma  + Articolul 152 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se numeÅŸte diplomă de licenţă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist. (2) Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menÅ£ionează toate informaÅ£iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată ÅŸi titlul obÅ£inut. Diploma de licenţă, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoÅ£ite de suplimentul la diplomă ÅŸi se eliberează, gratuit, în limba română ÅŸi într-o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională.  + SecÅ£iunea a 11-a Ciclul II - Studii universitare de masterA. Organizarea  + Articolul 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare ÅŸi se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC ÅŸi din Cadrul NaÅ£ional al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1-2 ani ÅŸi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 ÅŸi 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I ÅŸi ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 ÅŸi 6 ani, la învăţământul cu frecvenţă, în condiÅ£iile prezentei legi, diplomele obÅ£inute fiind echivalente diplomei de master. (2) Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenÅ£ilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.  + Articolul 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional, orientat preponderent spre formarea competenÅ£elor profesionale; b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenÅ£elor de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică. ÃŽnvăţarea realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă ÅŸi poate fi organizat în cadrul ÅŸcolilor doctorale; c) master didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele instituÅ£ii de învăţământ superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.  + Articolul 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilirea numărului maxim al studenÅ£ilor care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i ÅŸi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior, denumit în continuare EQAR. (2) ÃŽn cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar ÅŸi comunicate Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociaÅ£ii profesionale ÅŸi/sau instituÅ£ii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerinÅ£elor pieÅ£ei muncii. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă pentru studiile universitare de master la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanÅ£ate de la buget, pentru universităţile de stat.B. Admiterea  + Articolul 156Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenÅ£ii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.C. Diploma  + Articolul 157Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master ÅŸi susÅ£inerea cu succes a lucrării de disertaÅ£ie se numeÅŸte diplomă de master ÅŸi cuprinde toate informaÅ£iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ. Aceasta este însoÅ£ită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în limba română ÅŸi o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională.  + SecÅ£iunea a 12-a Ciclul III - Studii universitare de doctoratA. Organizarea  + Articolul 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare ÅŸi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC ÅŸi din Cadrul NaÅ£ional al Calificărilor. Acestea se desfăşoară pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizează în ÅŸcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Åžcolile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consorÅ£iu universitar ori de către consorÅ£ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consorÅ£iu universitar ÅŸi unităţi de cercetare-dezvoltare. Universităţile, respectiv parteneriatele sau consorÅ£iile organizatoare de una sau mai multe ÅŸcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o instituÅ£ie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice. (3) Academia Română poate înfiinÅ£a Åžcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privinÅ£a autorizării, acreditării ÅŸi funcÅ£ionării ca instituÅ£ie de învăţământ superior. Åžcoala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD ÅŸi poate organiza programe universitare de doctorat. (4) Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea ÅŸcolii doctorale se face pe baza performanÅ£ei ÅŸcolii doctorale ÅŸi a capacităţii instituÅ£ionale a IOSUD din care face parte ÅŸcoala doctorală. Evaluarea ÅŸcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării ÅŸi a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii ÅŸi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS ÅŸi CNATDCU. Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.(4^1) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (4), până la finalul anului universitar 2012-2013, evaluarea ÅŸcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau din străinătate. Sistemul de criterii ÅŸi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.-----------Alin. (4^1) al art. 158 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. (5) Pe baza rezultatelor evaluării ÅŸcolii doctorale, ARACIS sau agenÅ£ia prevăzută la alin. (4) propune Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ÅŸtiinÅ£ific, care are ca finalitate producerea de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică originală, relevantă internaÅ£ional, pe baza unor metode ÅŸtiinÅ£ifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ÅŸtiinÅ£ific este o condiÅ£ie pentru cariera profesională în învăţământul superior ÅŸi cercetare; b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaÅŸtere originală pe baza aplicării metodei ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi a reflecÅ£iei sistematice, asupra unor creaÅ£ii artistice sau asupra unor performanÅ£e sportive de înalt nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional ÅŸi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior ÅŸi în cercetare în domeniile artelor ÅŸi sportului. (7) Åžcolile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare ÅŸi interdisciplinare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituÅ£ional al IOSUD, de sisteme proprii ÅŸi specifice de conducere ÅŸi administrare a programelor de studii ÅŸi cercetare, inclusiv la nivelul ÅŸcolilor doctorale. La nivelul IOSUD funcÅ£ionează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei ÅŸcoli doctorale funcÅ£ionează consiliul ÅŸcolii doctorale. Aceste structuri funcÅ£ionează conform prevederilor prezentei legi ÅŸi ale codului studiilor universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).  + Articolul 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară în cadrul unei ÅŸcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat ÅŸi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul ÅŸcolii doctorale; b) un program individual de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică sau creaÅ£ie artistică. (2) ÃŽn domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. ÃŽn situaÅ£ii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat ÅŸi în limita fondurilor disponibile. (4) O ÅŸcoală doctorală poate recunoaÅŸte, conform regulamentului propriu de organizare ÅŸi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat ÅŸi în condiÅ£iile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat ÅŸi/sau a unor stagii de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică, desfăşurate în Å£ară sau în străinătate, în universităţi sau în centre de cercetare de prestigiu, precum ÅŸi recunoaÅŸterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiÅ£iile stabilite prin regulamentul instituÅ£ional propriu de organizare ÅŸi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeÅŸte, în consecinţă, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. (6) Curriculumul de pregătire ÅŸi programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat ÅŸi de ÅŸcoala doctorală.  + Articolul 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanÅ£are de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor ÅŸi al sportului, un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale ÅŸi costurile pentru programul de studii avansate ÅŸi pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienÅ£i corespunzători pe domenii disciplinare ÅŸi profesionale ale doctoratului. (3) Granturile doctorale se acordă pe bază de competiÅ£ie naÅ£ională de proiecte ÅŸtiinÅ£ifice între ÅŸcolile doctorale sau competiÅ£ie naÅ£ională de proiecte ÅŸtiinÅ£ifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei ÅŸcoli doctorale. CompetiÅ£iile sunt organizate în coordonarea CNCS. (4) Numărul anual de granturi doctorale alocate celor două tipuri de competiÅ£ii prevăzute la alin. (3), precum ÅŸi metodologia de desfăşurare a competiÅ£iilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (5) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (3) ÅŸi (4), pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor doctorale se stabileÅŸte prin hotărâre a Guvernului ÅŸi se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. IOSUD repartizează ÅŸcolilor doctorale granturile doctorale prin competiÅ£ie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii.-----------Alin. (5) al art. 160 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.  + Articolul 161Doctoratul se poate desfăşura în limba română, în limba minorităţilor naÅ£ionale sau într-o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat ÅŸi studentul-doctorand.  + Articolul 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza ÅŸi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România ÅŸi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Å£ară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituÅ£ii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituÅ£iile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat ÅŸi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaÅŸi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.(1^1) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012-2013, studiile universitare de doctorat se pot organiza ÅŸi în cotutelă, caz în care studentul doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România ÅŸi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Å£ară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituÅ£ii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituÅ£iile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat ÅŸi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaÅŸi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.-----------Alin. (1^1) al art. 162 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. (2) ÃŽn contextul politicilor de asigurare a mobilităţii universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialiÅŸti din străinătate care deÅ£in dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).B. Admiterea  + Articolul 163Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenÅ£ii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia.C. Studentul-doctorand  + Articolul 164 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. StudenÅ£ii-doctoranzi sunt încadraÅ£i de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asistenÅ£i de cercetare sau asistenÅ£i universitari, pe perioadă determinată. (2) Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaÅŸterea vechimii în muncă ÅŸi specialitate ÅŸi de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuÅ£iilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru ÅŸomaj, la asigurările sociale de sănătate ÅŸi pentru accidente de muncă ÅŸi boli profesionale. (3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenÅ£ionale didactice pe săptămână. Activităţile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare, intrând sub incidenÅ£a Codului muncii, cu respectarea drepturilor ÅŸi obligaÅ£iilor ce revin salariatului ÅŸi cu plata contribuÅ£iilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru ÅŸomaj, la asigurările sociale de sănătate ÅŸi pentru accidente de muncă ÅŸi boli profesionale.  + Articolul 165 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaÅ£iei în domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepÅ£ia cazului în care studentul-doctorand realizează venituri pentru care plăteÅŸte, în această perioadă, contribuÅ£ii la asigurările sociale. (2) După susÅ£inerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.D. Conducătorul de doctorat  + Articolul 166 (1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obÅ£inut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, precum ÅŸi persoanele care au obÅ£inut atestatul de abilitare, având cel puÅ£in funcÅ£ia de lector/ÅŸef de lucrări, respectiv de cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul III. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele ÅŸi procedurile elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaÅ£ional, propuse de CNATDCU ÅŸi aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obÅ£inerea atestatului de abilitare nu depind de funcÅ£ia didactică sau de gradul profesional ÅŸi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice ÅŸi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o instituÅ£ie membră a unui IOSUD ÅŸi să fie membre ale unei ÅŸcoli doctorale. Cadrele didactice ÅŸi de cercetare abilitate ÅŸi cercetătorii ÅŸtiinÅ£ifici abilitaÅ£i devin conducători de doctorat în urma abilitării. (4) SpecialiÅŸtii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituÅ£ii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după cum urmează: a) specialiÅŸtii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, ale SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ConfederaÅ£ia ElveÅ£iană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului; b) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului stabileÅŸte o listă a instituÅ£iilor de învăţământ superior, din afara ţărilor menÅ£ionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universităţi ale lumii. SpecialiÅŸtii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituÅ£iile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului; c) specialiÅŸtii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituÅ£ii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), pot obÅ£ine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenÅ£ie internaÅ£ională de recunoaÅŸtere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2). (5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenÅ£i-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obÅ£inut acest drept.  + Articolul 167 (1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenÅ£i-doctoranzi decât într-un singur IOSUD, excepÅ£ie făcând doctoratele conduse în cotutelă. (2) Un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 8 studenÅ£i-doctoranzi, aflaÅ£i în diverse stadii ale studiilor de doctorat. (3) Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraÅ£i în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare.  + Articolul 168 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinÅ£elor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat ÅŸi în concordanţă cu reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat. (2) Comisia de susÅ£inere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat ÅŸi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puÅ£in 5 membri: preÅŸedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat ÅŸi cel puÅ£in 3 referenÅ£i oficiali din Å£ară sau din străinătate, specialiÅŸti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat ÅŸi din care cel puÅ£in doi îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor ÅŸi au cel puÅ£in funcÅ£ia didactică de conferenÅ£iar universitar sau de cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în Å£ară sau în străinătate. (3) Teza de doctorat se susÅ£ine în ÅŸedinţă publică în faÅ£a comisiei de doctorat, după evaluarea de către toÅ£i referenÅ£ii. SusÅ£inerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenÅ£a a cel puÅ£in 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a preÅŸedintelui comisiei ÅŸi a conducătorului de doctorat. SusÅ£inerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat ÅŸi a publicului. (4) Pe baza susÅ£inerii publice a tezei de doctorat ÅŸi a rapoartelor referenÅ£ilor oficiali, comisia de doctorat evaluează ÅŸi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" ÅŸi "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă pentru maximum 15% dintre candidaÅ£ii care obÅ£in titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinÅ£ele prevăzute în programul de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (6) ÃŽn cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de conÅ£inut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat ÅŸi va solicita o nouă susÅ£inere publică a tezei. A doua susÅ£inere publică a tezei are loc în faÅ£a aceleiaÅŸi comisii de doctorat, ca ÅŸi în cazul primei susÅ£ineri. ÃŽn cazul în care ÅŸi la a doua susÅ£inere publică se obÅ£ine calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU. (8) ÃŽn cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeÅŸte din partea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului o motivaÅ£ie scrisă de invalidare, redactată în baza observaÅ£iilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează ÅŸi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează ÅŸi în format digital. ÃŽn domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoÅ£ită de înregistrarea pe suport digital a creaÅ£iei artistice originale. Teza de doctorat ÅŸi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.  + Articolul 169 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeÅŸte diplomă de doctor. ÃŽn diploma care certifică obÅ£inerea ÅŸi deÅ£inerea titlului de doctor se menÅ£ionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ÅŸtiinÅ£ific; în cea care certifică obÅ£inerea ÅŸi deÅ£inerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menÅ£ionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului. (2) ÃŽn urma finalizării studiilor universitare de doctorat ÅŸtiinÅ£ific, se conferă de către IOSUD diploma ÅŸi titlul de doctor în ÅŸtiinÅ£e, corespunzându-i acronimul Dr. (3) ÃŽn urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma ÅŸi titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.  + Articolul 170 (1) ÃŽn cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică ÅŸi management universitar sau de Consiliul NaÅ£ional de Etică a Cercetării ÅžtiinÅ£ifice, Dezvoltării Tehnologice ÅŸi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării ÅŸcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului ÅŸcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenÅ£i-doctoranzi. (2) Reacreditarea ÅŸcolii doctorale se poate obÅ£ine după cel puÅ£in 5 ani de la pierderea acestei calităţi, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. (3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obÅ£ine după cel puÅ£in 5 ani de la pierderea acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiÅ£ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaÅ£i o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, la propunerea CNATDCU.  + Capitolul IV Organizarea învăţământului postuniversitar  + Articolul 171Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată; b) programe postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă.  + SecÅ£iunea 1 Programele postdoctorale  + Articolul 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansată: a) sunt programe destinate persoanelor care au obÅ£inut o diplomă de doctor în ÅŸtiinÅ£e cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul postdoctoral ÅŸi care doresc să se perfecÅ£ioneze în cadrul unei alte instituÅ£ii decât cea în care au obÅ£inut titlul de doctor; b) asigură cadrul instituÅ£ional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat; c) au o durată de minimum un an; d) se pot finanÅ£a de către instituÅ£ii publice sau de către operatori economici; e) în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior se desfăşoară în cadrul unei ÅŸcoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetătorul postdoctoral ÅŸi aprobat de ÅŸcoala doctorală. (2) ÃŽn cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul ÅŸcolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate ÅŸi în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituÅ£ia gazdă, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare. (4) Cercetătorii postdoctorali sunt încadraÅ£i de către universităţi cu contract de muncă pe perioadă determinată. Cercetătorii postdoctorali sunt încadraÅ£i, de regulă, pe funcÅ£ia de cercetător ÅŸtiinÅ£ific sau cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul III, dar pot fi încadraÅ£i ÅŸi pe funcÅ£ii de cercetare superioare acestora, în funcÅ£ie de îndeplinirea condiÅ£iilor necesare. (5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituÅ£ia gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.  + SecÅ£iunea a 2-a Programele postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă  + Articolul 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă toate acele instituÅ£ii de învăţământ superior care au acreditate cel puÅ£in programe de studii universitare de licenţă în domeniul ÅŸtiinÅ£ific respectiv. (2) Programele postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională ale instituÅ£iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare ÅŸi desfăşurare, aprobat de senatul universitar ÅŸi cu respectarea reglementărilor în vigoare. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT ÅŸi se finalizează cu un examen de certificare a competenÅ£elor profesionale asimilate de cursanÅ£i pe parcursul programului. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanÅ£are din alte surse. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenÅ£ii care au cel puÅ£in studii universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională, instituÅ£ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenÅ£elor profesionale specifice programului.  + Capitolul V ÃŽnvăţământul superior medical  + SecÅ£iunea 1 Organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului superior medical. ÃŽnvăţământul superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară  + Articolul 174 (1) ÃŽnvăţământul superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea reglementărilor generale ÅŸi sectoriale din Uniunea Europeană ÅŸi anume: a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică ÅŸi practică medicală pentru domeniul medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară ÅŸi Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistenţă Medicală Generală ÅŸi MoaÅŸe ÅŸi de 3 ani pentru alte programe de studii de licenţă din domeniul sănătate; b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licenţă de 5 ani ÅŸi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină, Medicină Dentară ÅŸi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licenţă de 6 ani; c) studiile universitare de master au între 60 ÅŸi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT; d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul ÅŸcolii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD ÅŸi în IOSUD realizate prin consorÅ£ii între universităţi ÅŸi spitale sau clinici. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), ÅŸi programe postdoctorale ÅŸi de formare ÅŸi dezvoltare profesională: de rezidenÅ£iat, de perfecÅ£ionare, de specializare, de studii complementare în vederea obÅ£inerii de atestate ÅŸi de educaÅ£ie medicală ÅŸi farmaceutică continuă. (3) Durata doctoratului pentru absolvenÅ£ii învăţământului superior medical uman, medical veterinar ÅŸi farmaceutic este de 4 ani. (4) InstituÅ£iile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară ÅŸi instituÅ£iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condiÅ£ii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale ÅŸi accesul la informaÅ£ie medicală. (5) La selecÅ£ia ÅŸi promovarea personalului didactic universitar din instituÅ£iile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experienÅ£a profesională medicală dovedită. ÃŽn învăţământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în reÅ£eaua Ministerului Sănătăţii pot accede doar persoane care au obÅ£inut, prin concurs, în funcÅ£ie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în specialitatea postului. (6) ÃŽn învăţământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate ÅŸi transfera studiile obÅ£inute în învăţământul postliceal. (7) ÃŽnvăţământul superior ÅŸi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare publice, în institute, în centre de diagnostic ÅŸi tratament, în secÅ£ii cu paturi, în laboratoare ÅŸi în cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secÅ£ii clinice, în specialităţi înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activităţi de învăţământ ÅŸi cercetare ale departamentelor universitare. (8) RezidenÅ£ialul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenÅ£ii licenÅ£iaÅ£i ai programelor de studii medicină, medicină dentară ÅŸi farmacie care asigură pregătirea necesară obÅ£inerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare ÅŸi farmaceutice pentru reÅ£eaua de asistenţă medicală. Organizarea ÅŸi finanÅ£area rezidenÅ£iatului se reglementează prin acte normative specifice. (9) Admiterea la rezidenÅ£iat a cadrelor didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca pentru orice absolvent al învăţământului superior din domeniul sănătate. (10) Medicii rezidenÅ£i care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în instituÅ£ii de învăţământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidenÅ£iat ÅŸi sunt retribuiÅ£i pentru ambele activităţi. (11) ÃŽn cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior care organizează programe de pregătire în rezidenÅ£iat se constituie un departament de pregătire în rezidenÅ£iat. ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior care organizează programe de pregătire de medicină ÅŸi farmacie, departamentul este subordonat conducerii universităţii.  + SecÅ£iunea a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice  + Articolul 175Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţilor din acest domeniu se realizează prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi, după caz, ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al preÅŸedintelui Autorităţii NaÅ£ionale Sanitare Veterinare ÅŸi pentru SiguranÅ£a Alimentelor.  + Capitolul VI ÃŽnvăţământul superior militar ÅŸi învăţământul de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională  + SecÅ£iunea 1 Organizare ÅŸi funcÅ£ionare  + Articolul 176 (1) ÃŽnvăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naÅ£ional de învăţământ, ÅŸi cuprinde: învăţământ universitar pentru formarea ofiÅ£erilor, ofiÅ£erilor de poliÅ£ie ÅŸi a altor specialiÅŸti, precum ÅŸi învăţământ postuniversitar. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională din cadrul sistemului naÅ£ional de învăţământ, precum ÅŸi specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calităţii, inclusiv celor legate de autorizare ÅŸi acreditare, în aceleaÅŸi condiÅ£ii cu instituÅ£iile de învăţământ superior civil. (3) Structura organizatorică, oferta de ÅŸcolarizare care conÅ£ine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de ÅŸcolarizare, criteriile de selecÅ£ionare a candidaÅ£ilor pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel ÅŸi formă de organizare a învăţământului, în condiÅ£iile legii. (4) Formele de organizare a învăţământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea ÅŸi acreditarea instituÅ£iilor de învăţământ, în învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, se supun procedurilor ÅŸi condiÅ£iilor aplicabile instituÅ£iilor de învăţământ superior civil. (5) Pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, după caz, Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale pot emite ordine, regulamente ÅŸi instrucÅ£iuni proprii, în condiÅ£iile legii. (6) OfiÅ£erii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a ÅŸcolii militare de ofiÅ£eri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învăţământul superior, pentru obÅ£inerea diplomei de licenţă în profiluri ÅŸi specializări similare sau apropiate armei/specialităţii militare. (7) Diplomele de licenţă, de master, de doctorat eliberate de instituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, precum ÅŸi titlurile ÅŸtiinÅ£ifice obÅ£inute dau dreptul deÅ£inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiÅ£iile legii, să ocupe funcÅ£ii echivalente cu cele ale absolvenÅ£ilor instituÅ£iilor civile de învăţământ, cu profil apropiat ÅŸi de acelaÅŸi nivel. (8) Planurile de învăţământ pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii ÅŸi de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, în conformitate cu standardele naÅ£ionale stabilite de instituÅ£iile responsabile cu asigurarea calităţii.  + SecÅ£iunea a 2-a Managementul ÅŸi finanÅ£area instituÅ£iilor  + Articolul 177 (1) Managementul instituÅ£iilor de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se realizează în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca în instituÅ£iile civile de învăţământ superior. FinanÅ£area instituÅ£iilor din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se face în condiÅ£iile legii. (2) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere din instituÅ£iile de învăţământ militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională sunt aceleaÅŸi ca ÅŸi cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior ÅŸi se ocupă în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca ÅŸi acestea, precum ÅŸi cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu. (3) Conducerea instituÅ£iilor de învăţământ militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se realizează de către rectori care sunt ÅŸi comandanÅ£ii instituÅ£iilor respective. FuncÅ£ia de comandant se ocupă în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Serviciului Român de InformaÅ£ii ÅŸi ale altor instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi siguranÅ£ei naÅ£ionale. (4) ÃŽn învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se înfiinÅ£ează corpul instructorilor militari, de ordine ÅŸi de securitate publică, prin ordine ÅŸi instrucÅ£iuni ale Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerului JustiÅ£iei, Serviciului Român de InformaÅ£ii ÅŸi ale altor instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi siguranÅ£ei naÅ£ionale.  + SecÅ£iunea a 3-a Resurse umane  + Articolul 178 (1) FuncÅ£iile didactice ÅŸi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se ocupă ÅŸi se eliberează în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca ÅŸi cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior. Cadrele didactice ÅŸi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională au acelaÅŸi statut ca cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se bucură de principiul autonomiei universitare. (3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă ÅŸi vechime integrală ca militari, pot să îşi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaÅŸi instituÅ£ii de învăţământ superior, în condiÅ£iile legii.  + SecÅ£iunea a 4-a ViaÅ£a universitară  + Articolul 179ViaÅ£a universitară din instituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituÅ£iile civile de învăţământ superior, adaptate mediului militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională.  + Capitolul VII ÃŽnvăţământul superior artistic ÅŸi sportiv  + Articolul 180ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, procesul educaÅ£ional se desfăşoară prin activităţi didactice ÅŸi prin activităţi practice de creaÅ£ie ÅŸi performanţă.  + Articolul 181InstituÅ£iile de învăţământ superior artistic ÅŸi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de învăţământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licenţă, ciclul II - studii universitare de master ÅŸi ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi doctoratul profesional, precum ÅŸi programe de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă.  + Articolul 182ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în funcÅ£ie de programul activităţilor practice specifice.  + Articolul 183ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, practica studenÅ£ilor se desfăşoară în universităţi: în centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producÅ£ie teatrale ÅŸi cinematografice, spaÅ£ii destinate performanÅ£ei sportive, precum ÅŸi în instituÅ£ii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat instituÅ£ional.  + Articolul 184ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, doctoratul ÅŸtiinÅ£ific sau profesional este o condiÅ£ie pentru cariera didactică.  + Articolul 185Cercetarea prin creaÅ£ie artistică, proiectare ÅŸi performanţă sportivă se desfăşoară individual sau colectiv, Ã
EMITENT |
-----------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 31 mai 2012 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-NeamÅ£ prin includerea tuturor modificărilor ÅŸi completărilor aduse de către LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011; LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012.ConÅ£inutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilorParlamentul României adoptă prezenta lege.  + Titlul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 1Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieÅ£ii. Legea reglementează structura, funcÅ£iile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea sistemului naÅ£ional de învăţământ de stat, particular ÅŸi confesional.  + Articolul 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive ÅŸi capacităţi acÅ£ionale, cunoÅŸtinÅ£e fundamentale ÅŸi cunoÅŸtinÅ£e, competenÅ£e ÅŸi abilităţi de utilitate directă, în profesie ÅŸi în societate. (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaÅ£ie, a infrastructurii mentale a societăţii româneÅŸti, în acord cu noile cerinÅ£e, derivate din statutul României de Å£ară membră a Uniunii Europene ÅŸi din funcÅ£ionarea în contextul globalizării, ÅŸi de generare sustenabilă a unei resurse umane naÅ£ionale înalt competitive, capabilă să funcÅ£ioneze eficient în societatea actuală ÅŸi viitoare. (3) Idealul educaÅ£ional al ÅŸcolii româneÅŸti constă în dezvoltarea liberă, integrală ÅŸi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome ÅŸi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea ÅŸi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială ÅŸi pentru angajare pe piaÅ£a muncii. (4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile ÅŸi formele de învăţământ preuniversitar ÅŸi superior, precum ÅŸi la învăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii, fără nicio formă de discriminare. (5) AceleaÅŸi drepturi se asigură ÅŸi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene. (6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecÅ£ie în România, minorilor străini ÅŸi minorilor apatrizi a căror ÅŸedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. (7) ÃŽn România învăţământul constituie prioritate naÅ£ională.  + Articolul 3Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar ÅŸi superior, precum ÅŸi învăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii din România sunt: a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare; b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă ÅŸi la bune practici naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale; c) principiul relevanÅ£ei - în baza căruia educaÅ£ia răspunde nevoilor de dezvoltare personală ÅŸi social-economice; d) principiul eficienÅ£ei - în baza căruia se urmăreÅŸte obÅ£inerea de rezultate educaÅ£ionale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaÅ£i direct în proces; f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ răspund public de performanÅ£ele lor; g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români ÅŸi dialogului intercultural; h) principiul asumării, promovării ÅŸi păstrării identităţii naÅ£ionale ÅŸi a valorilor culturale ale poporului român; i) principiul recunoaÅŸterii ÅŸi garantării drepturilor persoanelor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea ÅŸi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice ÅŸi religioase; j) principiul asigurării egalităţii de ÅŸanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertăţii academice; m) principiul transparenÅ£ei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei ÅŸi a rezultatelor, prin comunicarea periodică ÅŸi adecvată a acestora; n) principiul libertăţii de gândire ÅŸi al independenÅ£ei faţă de ideologii, dogme religioase ÅŸi doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrării educaÅ£iei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participării ÅŸi responsabilităţii părinÅ£ilor; r) principiul promovării educaÅ£iei pentru sănătate, inclusiv prin educaÅ£ia fizică ÅŸi prin practicarea activităţilor sportive; s) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinÅ£elor specifice fiecărui cult recunoscut; t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog ÅŸi consultare; u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.  + Articolul 4EducaÅ£ia ÅŸi formarea profesională a copiilor, a tinerilor ÅŸi a adulÅ£ilor au ca finalitate principală formarea competenÅ£elor, înÅ£elese ca ansamblu multifuncÅ£ional ÅŸi transferabil de cunoÅŸtinÅ£e, deprinderi/abilităţi ÅŸi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea ÅŸi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor ÅŸi aspiraÅ£iilor fiecăruia ÅŸi dorinÅ£ei de a învăţa pe tot parcursul vieÅ£ii; b) integrarea socială ÅŸi participarea cetăţenească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă ÅŸi participarea la funcÅ£ionarea ÅŸi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concepÅ£ii de viaţă, bazate pe valorile umaniste ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifice, pe cultura naÅ£ională ÅŸi universală ÅŸi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnităţii, toleranÅ£ei ÅŸi respectării drepturilor ÅŸi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice ÅŸi a respectului pentru natură ÅŸi mediul înconjurător natural, social ÅŸi cultural.  + Articolul 5 (1) ÃŽn domeniul educaÅ£iei ÅŸi al formării profesionale prin sistemul naÅ£ional de învăţământ, dispoziÅ£iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. ÃŽn caz de conflict între acestea se aplică dispoziÅ£iile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului ÅŸcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. (3) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (2), dispoziÅ£iile prezentei legi care vizează evaluările naÅ£ionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoÅ£ia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.  + Articolul 6 (1) ÃŽn România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaÅ£iei în vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile ÅŸi de instituÅ£iile de învăţământ se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) ConÅ£inutul ÅŸi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 7 (1) ÃŽn unităţile, în instituÅ£iile de învăţământ ÅŸi în toate spaÅ£iile destinate educaÅ£iei ÅŸi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate ÅŸi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea ÅŸi integritatea fizică sau psihică a copiilor ÅŸi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar ÅŸi nedidactic, precum ÅŸi activităţile de natură politică ÅŸi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unităţilor ÅŸi a instituÅ£iilor de învăţământ de stat este interzisă.  + Articolul 8Pentru finanÅ£area educaÅ£iei naÅ£ionale se alocă anual din bugetul de stat ÅŸi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ pot obÅ£ine ÅŸi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.  + Articolul 9 (1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparenÅ£a fundamentării ÅŸi alocării fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate; c) adecvarea volumului de resurse în funcÅ£ie de obiectivele urmărite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente ÅŸi stabile; e) eficienÅ£a utilizării resurselor. (2) Statul asigură finanÅ£area de bază pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular ÅŸi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanÅ£area de bază pentru învăţământul profesional ÅŸi liceal acreditat, de stat, particular ÅŸi confesional, precum ÅŸi pentru cel postliceal de stat. FinanÅ£area se face în baza ÅŸi în limitele costului standard per elev sau per preÅŸcolar, după metodologia elaborată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽnvăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri ÅŸi programe de studii se pot percepe taxe, în condiÅ£iile stabilite de prezenta lege. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin organismul specializat, stabileÅŸte anual costul standard per preÅŸcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum ÅŸi preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional ÅŸi liceal, particular ÅŸi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate ÅŸi evaluate periodic, conform legislaÅ£iei în vigoare. (5) FinanÅ£area de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia alocaÅ£ia bugetară aferentă unui elev sau unui preÅŸcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4). (6) ÃŽnvăţământul poate să fie finanÅ£at ÅŸi direct de către operatori economici, precum ÅŸi de alte persoane fizice sau juridice, în condiÅ£iile legii. (7) ÃŽnvăţământul poate fi susÅ£inut prin burse, credite de studii, taxe, donaÅ£ii, sponsorizări, surse proprii ÅŸi alte surse legale.  + Articolul 10 (1) ÃŽn România, învăţământul este serviciu de interes public ÅŸi se desfăşoară, în condiÅ£iile prezentei legi, în limba română, precum ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională. (2) ÃŽn fiecare localitate se organizează ÅŸi funcÅ£ionează unităţi de învăţământ sau formaÅ£iuni de studiu cu limba de predare română ÅŸi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naÅ£ionale ori se asigură ÅŸcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. (3) ÃŽnvăţarea în ÅŸcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toÅ£i cetăţenii români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar ÅŸi suficient învăţării limbii române. Autorităţile administraÅ£iei publice asigură condiÅ£iile materiale ÅŸi resursele umane care să permită însuÅŸirea limbii române. (4) ÃŽn sistemul naÅ£ional de învăţământ, documentele ÅŸcolare ÅŸi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri ÅŸcolare ÅŸi universitare pot fi redactate în limba de predare. (5) Unităţile ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ pot efectua ÅŸi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor ÅŸi ale altor înscrisuri ÅŸcolare ÅŸi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.  + Articolul 11 (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaÅ£iei statului respectiv. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice ÅŸi instituÅ£iile culturale ale României în străinătate, poate susÅ£ine lectorate în universităţi din străinătate, precum ÅŸi cursuri de limbă, cultură ÅŸi civilizaÅ£ie românească.  + Articolul 12 (1) Statul susÅ£ine antepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii, elevii ÅŸi studenÅ£ii cu probleme ÅŸi nevoi sociale, precum ÅŸi pe aceia cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor ÅŸi studenÅ£ilor proveniÅ£i din familii defavorizate, precum ÅŸi celor instituÅ£ionalizaÅ£i, în condiÅ£iile legii. (3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere ÅŸi alte asemenea stimulente elevilor ÅŸi studenÅ£ilor cu performanÅ£e ÅŸcolare ÅŸi universitare, precum ÅŸi cu rezultate remarcabile în educaÅ£ia ÅŸi formarea lor profesională sau în activităţi culturale ÅŸi sportive. (4) Elevii ÅŸi studenÅ£ii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi ÅŸi burse pentru performanÅ£e ÅŸcolare ÅŸi universitare. (5) Statul ÅŸi alÅ£i factori interesaÅ£i susÅ£in financiar activităţile de performanţă, de nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, ale elevilor ÅŸi studenÅ£ilor. (6) Statul garantează dreptul la educaÅ£ie al tuturor persoanelor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat sunt parte componentă a sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar. (7) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat reprezintă o formă de instruire ÅŸcolară diferenÅ£iată, adaptată, precum ÅŸi o formă de asistenţă educaÅ£ională, socială ÅŸi medicală complexă, destinată persoanelor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale. (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor fi sprijiniÅ£i prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare ÅŸi masă gratuite în internatele ÅŸcolare, cu excepÅ£ia celor înscriÅŸi în învăţământul postliceal.  + Articolul 13 (1) ÃŽnvăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii este un drept garantat de lege. (2) ÃŽnvăţarea pe tot parcursul vieÅ£ii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană, începând cu educaÅ£ia timpurie, în scopul dobândirii de cunoÅŸtinÅ£e, formării de deprinderi/abilităţi ÅŸi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială ÅŸi/sau ocupaÅ£ională.  + Articolul 14 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului proiectează, fundamentează ÅŸi aplică strategiile naÅ£ionale în domeniul educaÅ£iei, cu consultarea asociaÅ£iilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinÅ£ilor, Consiliului NaÅ£ional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor ÅŸi ÅŸcolilor de stat, particulare ÅŸi confesionale, Consiliului Minorităţilor NaÅ£ionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaÅ£iilor reprezentative ale elevilor, asociaÅ£iilor reprezentative ale studenÅ£ilor, autorităţilor administraÅ£iei publice, mediului de afaceri ÅŸi organizaÅ£iilor neguvernamentale finanÅ£atoare care susÅ£in programe educative/federaÅ£ii ale furnizorilor de servicii sociale. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.  + Articolul 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizarea unui învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în universităţile de stat existente, ca facultăţi cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult ÅŸi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenÅ£ii învăţământului liceal, proporÅ£ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraÅ£ia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial. ÃŽnfiinÅ£area, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinÅ£area ÅŸi administrarea propriilor unităţi ÅŸi instituÅ£ii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.  + Titlul II ÃŽnvăţământul preuniversitar  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 16 (1) ÃŽnvăţământul general obligatoriu este de 10 clase ÅŸi cuprinde învăţământul primar ÅŸi cel gimnazial. ÃŽnvăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) ObligaÅ£ia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. (3) ÃŽn scopul realizării finalităţilor educaÅ£iei ÅŸi a formării profesionale prin sistemul naÅ£ional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat ÅŸi gratuit.  + Articolul 17Pe durata ÅŸcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepÅ£ia învăţământului postliceal, copiii beneficiază de alocaÅ£ia de stat pentru copii, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 18 (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal ÅŸi profesional includ religia ca disciplină ÅŸcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparÅ£inând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituÅ£ional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. (2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinÅ£ilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. ÃŽn acest caz, situaÅ£ia ÅŸcolară se încheie fără disciplina Religie. ÃŽn mod similar se procedează ÅŸi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiÅ£iile pentru frecventarea orelor la această disciplină. (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi ÅŸi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi cultele religioase recunoscute oficial de stat.  + Articolul 19 (1) ÃŽn sistemul naÅ£ional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, după caz, astfel: a) cu minimum 300 de elevi; b) cu minimum 300 de elevi, preÅŸcolari ÅŸi antepreÅŸcolari; c) cu minimum 150 de preÅŸcolari ÅŸi antepreÅŸcolari; d) cu minimum 100 de elevi ÅŸi/sau preÅŸcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preÅŸcolarilor ÅŸi antepreÅŸcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică. (3) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în funcÅ£ie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinÅ£ilor sau tutorilor legali ÅŸi în condiÅ£iile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educaÅ£ie ÅŸi formare profesională, autorităţile administraÅ£iei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor ÅŸcolare, aprobă organizarea, funcÅ£ionarea ÅŸi, după caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părÅ£i ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică - ÅŸi subordonate aceluiaÅŸi ordonator principal de credite, în condiÅ£iile legii. (5) ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului au obligaÅ£ia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcÅ£ionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileÅŸte relaÅ£ia juridică, patrimonială, financiară ÅŸi administrativă.  + Articolul 20 (1) Autorităţile administraÅ£iei publice locale asigură, în condiÅ£iile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea. (2) Neîndeplinirea de către autorităţile administraÅ£iei publice locale a obligaÅ£iilor ce le revin în organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului preuniversitar se sancÅ£ionează conform legii.  + Articolul 21 (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. ÃŽn învăţământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate ÅŸcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul ÅŸi de la o filieră la alta este posibilă în condiÅ£iile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat ÅŸi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare. (3) Statul garantează dreptul la educaÅ£ie diferenÅ£iată, pe baza pluralismului educaÅ£ional, în acord cu particularităţile de vârstă ÅŸi individuale. (4) Elevii cu performanÅ£e ÅŸcolare excepÅ£ionale pot promova 2 ani de studii într-un an ÅŸcolar la decizia unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii naÅ£ionale aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Capitolul II Structura sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 22 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare ÅŸi confesionale autorizate/acreditate. (2) ÃŽnvăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ ÅŸi, după caz, filiere ÅŸi profiluri ÅŸi asigură condiÅ£iile necesare pentru dobândirea competenÅ£elor-cheie ÅŸi pentru profesionalizarea progresivă.  + Articolul 23 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaÅ£ia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreÅŸcolar (0-3 ani) ÅŸi învăţământul preÅŸcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie ÅŸi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare ÅŸi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde:(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;(îi) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaÅ£ională ÅŸi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durată între 6 luni ÅŸi 2 ani; e) învăţământul terÅ£iar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal. (2) ÃŽnvăţământul liceal, vocaÅ£ional ÅŸi tehnologic, învăţământul profesional ÅŸi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări ÅŸi calificări stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în conformitate cu Registrul naÅ£ional al calificărilor.  + Articolul 24 (1) ÃŽnvăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar ÅŸi învăţământul secundar inferior. (2) ÃŽnvăţământul tehnic cuprinde clasele a XII-a ÅŸi a XIII-a din învăţământul liceal, filiera tehnologică. (3) ÃŽnvăţământul profesional ÅŸi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ tehnic ÅŸi învăţământ postliceal.  + Articolul 25 (1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă ÅŸi învăţământ cu frecvenţă redusă. (2) ÃŽnvăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. ÃŽn mod excepÅ£ional, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza ÅŸi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Pentru copiii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.  + Articolul 26Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcÅ£ionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale ÅŸi de aplicaÅ£ie.  + SecÅ£iunea a 2-a EducaÅ£ia antepreÅŸcolară  + Articolul 27 (1) EducaÅ£ia antepreÅŸcolară se organizează în creÅŸe ÅŸi, după caz, în grădiniÅ£e ÅŸi în centre de zi. (2) Organizarea unităţilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară, conÅ£inutul educativ, standardele de calitate ÅŸi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaÅ£iei antepreÅŸcolare se face de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, împreună cu inspectoratele ÅŸcolare, cu respectarea standardelor de calitate ÅŸi a legislaÅ£iei în vigoare. (4) Tipurile ÅŸi modalităţile de finanÅ£are a serviciilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. FinanÅ£area din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaÅ£ie timpurie acreditaÅ£i, de stat sau privaÅ£i. (5) Acreditarea furnizorilor de educaÅ£ie timpurie antepreÅŸcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi Ministerul Sănătăţii. (6) Statul sprijină educaÅ£ia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieÅ£ii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaÅ£ional, conform legislaÅ£iei în domeniul asistenÅ£ei sociale, în funcÅ£ie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale*).--------------*) NOTÄ‚ C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Conform alin. (1) art. 17 al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificările ÅŸi completările aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, până la data de 31 decembrie 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea educaÅ£iei naÅ£ionale nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileÅŸte prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale.  + SecÅ£iunea a 3-a ÃŽnvăţământul preÅŸcolar  + Articolul 28 (1) ÃŽnvăţământul preÅŸcolar se organizează în grădiniÅ£e cu program normal, prelungit ÅŸi săptămânal. GrădiniÅ£ele pot funcÅ£iona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi ÅŸcolare cu personalitate juridică. (2) Autorităţile administraÅ£iei publice locale ÅŸi inspectoratele ÅŸcolare asigură condiÅ£iile pentru generalizarea treptată a învăţământului preÅŸcolar.  + SecÅ£iunea a 4-a ÃŽnvăţământul primar  + Articolul 29 (1) ÃŽnvăţământul primar se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, cu program de dimineaţă. (2) ÃŽn clasa pregătitoare sunt înscriÅŸi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului ÅŸcolar. La solicitarea scrisă a părinÅ£ilor, a tutorilor sau a susÅ£inătorilor legali, pot fi înscriÅŸi în clasa pregătitoare ÅŸi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârÅŸitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (3) ÃŽn clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscriÅŸi copii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului ÅŸcolar. La solicitarea scrisă a părinÅ£ilor, a tutorilor legali sau a susÅ£inătorilor legali, pot fi înscriÅŸi în clasa pregătitoare ÅŸi copii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale cu vârste cuprinse între 6 ÅŸi 8 ani la data începerii anului ÅŸcolar. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate aproba organizarea de programe educaÅ£ionale de tip "A doua ÅŸansă", în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei ÅŸi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.  + SecÅ£iunea a 5-a ÃŽnvăţământul gimnazial  + Articolul 30 (1) ÃŽnvăţământul gimnazial se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, cu program de dimineaţă. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraÅ£iei publice locale, prin inspectoratele ÅŸcolare, poate organiza programe educaÅ£ionale de tip "A doua ÅŸansă", în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei ÅŸi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puÅ£in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naÅ£ional al calificărilor.  + SecÅ£iunea a 6-a ÃŽnvăţământul liceal  + Articolul 31 (1) ÃŽnvăţământul liceal cuprinde următoarele filiere ÅŸi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist ÅŸi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale ÅŸi protecÅ£ia mediului; c) filiera vocaÅ£ională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic ÅŸi pedagogic. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcÅ£ie de dinamica socială, economică ÅŸi educaÅ£ională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1). (3) Durata studiilor în învăţământul liceal - forma de învăţământ cu frecvenţă - este de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaÅ£ională ÅŸi de 4 ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă ÅŸi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeÅŸte cu un an. (4) ÃŽnvăţământul liceal se organizează ÅŸi funcÅ£ionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. Acesta se poate organiza ÅŸi poate funcÅ£iona ÅŸi ca învăţământ cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul ÅŸcolar, în colaborare cu autorităţile administraÅ£iei publice locale. (5) Unităţile de învăţământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere ÅŸi unul sau mai multe profiluri. ÃŽn cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii. (6) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competenÅ£e profesionale pot susÅ£ine examen de certificare a calificării, în condiÅ£iile legii. AbsolvenÅ£ii care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (7) Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaÅ£ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele ÅŸcolare, cu consultarea autorităţilor administraÅ£iei publice locale, având în vedere tendinÅ£ele de dezvoltare socială ÅŸi economică precizate în documentele strategice regionale, judeÅ£ene ÅŸi locale.  + SecÅ£iunea a 7-a ÃŽnvăţământul tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional  + Articolul 32 (1) ÃŽnvăţământul liceal tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, pentru calificări din Registrul naÅ£ional al calificărilor, actualizat periodic, în funcÅ£ie de nevoile pieÅ£ei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeÅ£ene ÅŸi locale. (2) ÃŽnvăţământul liceal tehnologic ÅŸi vocaÅ£ional se poate organiza ÅŸi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaÅ£i sau ai AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă, pe baza unor contracte de ÅŸcolarizare. (3) AbsolvenÅ£ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaÅ£ionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susÅ£ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naÅ£ional al calificărilor. (4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaÅ£ionale se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ ÅŸi/sau la operatorii economici ori instituÅ£iile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaÅ£ii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniÅ£ială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de ÅŸcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaÅ£iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenÅ£i pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.  + SecÅ£iunea a 8-a ÃŽnvăţământul profesional  + Articolul 33 (1) ÃŽnvăţământul profesional se poate organiza în ÅŸcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. (2) Pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaÅ£ionale validate de comitetele sectoriale. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (4) Modul de organizare ÅŸi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului prin metodologie, care se dă publicităţii la începutul ciclului. (5) AbsolvenÅ£ii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. (6) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puÅ£in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naÅ£ional al calificărilor. (7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat ÅŸi sunt gratuite, în condiÅ£iile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. (8) Durata ÅŸi conÅ£inutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaÅ£ionale, prin consultare cu angajatorii. (9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea ÅŸi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea NaÅ£ională pentru Calificări. (10) Statul susÅ£ine învăţământul profesional ÅŸi învăţământul liceal - filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, prin: a) recunoaÅŸterea în învăţământul terÅ£iar nonuniversitar a studiilor obÅ£inute în cadrul învăţământului liceal - filiera tehnologică sau vocaÅ£ională, în baza unui regulament propriu; b) finanÅ£area parÅ£ială la ÅŸcolarizarea în cadrul ÅŸcolilor postliceale de stat; c) burse speciale ÅŸi alte forme de sprijin material.  + SecÅ£iunea a 9-a ÃŽnvăţământul militar preuniversitar  + Articolul 34 (1) ÃŽnvăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naÅ£ional de învăţământ, ÅŸi cuprinde: învăţământ liceal militar ÅŸi învăţământ postliceal pentru formarea maiÅŸtrilor militari, a subofiÅ£erilor, agenÅ£ilor de poliÅ£ie ÅŸi agenÅ£ilor de penitenciare. (2) Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de ÅŸcolarizare ÅŸi criteriile de selecÅ£ionare a candidaÅ£ilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se propun Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului de ministerele interesate ÅŸi de alte instituÅ£ii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale potrivit fiecărei arme, specializări ÅŸi forme de organizare a învăţământului ÅŸi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituÅ£iile de învăţământ civil. (3) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării NaÅ£ionale, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, în conformitate cu standardele naÅ£ionale elaborate de instituÅ£iile responsabile cu asigurarea calităţii, ÅŸi se avizează de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Programele ÅŸcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi de alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale ÅŸi se aprobă de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 35Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale coordonează ÅŸi controlează unităţile de învăţământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene/al municipiului BucureÅŸti.  + Articolul 36Conducerea operativă a unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se asigură de comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor de ordine publică ÅŸi siguranţă naÅ£ională, care este ÅŸi preÅŸedintele consiliului de administraÅ£ie/consiliului de conducere. ÃŽn activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de locÅ£iitorul comandantului pentru învăţământ/directorul adjunct. Directorul adjunct/LocÅ£iitorul comandantului pentru învăţământ este ÅŸi preÅŸedintele consiliului profesoral.  + Articolul 37 (1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege ÅŸi din corpul instructorilor militari, de ordine ÅŸi securitate publică. (2) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională are drepturile ÅŸi îndatoririle care decurg din prezenta lege ÅŸi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcÅ£ionar public cu statut special. (3) FuncÅ£iile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională, condiÅ£iile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenÅ£ele ÅŸi responsabilităţile se stabilesc prin instrucÅ£iuni proprii.  + Articolul 38FinanÅ£area învăţământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională este asigurată de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale din fondurile alocate din bugetul de stat.  + Articolul 39Certificatele de absolvire ÅŸi competenÅ£e profesionale dau dreptul deÅ£inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiÅ£iile legii, să ocupe funcÅ£ii echivalente cu cele ale absolvenÅ£ilor instituÅ£iilor civile de învăţământ cu profil apropiat ÅŸi de acelaÅŸi nivel.  + Articolul 40InstituÅ£iile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională, precum ÅŸi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităţii, ca ÅŸi instituÅ£iile de învăţământ civil.  + Articolul 41Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică ÅŸi securitate naÅ£ională se face prin ordine, regulamente ÅŸi instrucÅ£iuni proprii.  + SecÅ£iunea a 10-a ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv  + Articolul 42 (1) ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv de stat se stabilesc de către autorităţile administraÅ£iei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor ÅŸcolare, potrivit legii. (3) ÃŽn învăţământul de artă ÅŸi în învăţământul sportiv: a) ÅŸcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial; b) elevii pot fi înscriÅŸi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului; e) programele ÅŸcolare pentru învăţământul liceal de artă ÅŸi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele educaÅ£ionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă ÅŸi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraÅ£iei publice locale, a inspectoratelor ÅŸcolare, a Ministerului Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional ÅŸi/sau a instituÅ£iilor publice de cultură împreună cu Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului se pot organiza cluburi ÅŸcolare ÅŸi unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar. (5) ÃŽnvăţământul de artă ÅŸi învăţământul sportiv integrat se organizează în ÅŸcolile ÅŸi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum ÅŸi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial ÅŸi liceal. (6) Organizarea învăţământului de artă ÅŸi a învăţământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (7) Unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive ÅŸcolare, se constituie ca unităţi de învăţământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităţi de învăţământ de acelaÅŸi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activităţii, cluburile sportive ÅŸcolare beneficiază de baze sportive proprii ÅŸi de acces în bazele sportive care aparÅ£in celorlalte unităţi de învăţământ, cu acordul conducerilor acestor unităţi de învăţământ. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele ÅŸi cluburile copiilor. (10) Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial ÅŸi liceal beneficiază de săli de repetiÅ£ie ÅŸi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaÅŸi nivel, cu acordul conducerii acestora. (11) Cluburile sportive ÅŸcolare pot să fie finanÅ£ate ÅŸi de autorităţile administraÅ£iei publice locale. (12) ToÅ£i elevii cuprinÅŸi în grupele de performanţă sunt înscriÅŸi într-un Registru naÅ£ional al performanÅ£elor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 43 (1) Pentru sprijinirea activităţii sportive ÅŸi artistice de performanţă, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizează tabere sportive sau de creaÅ£ie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate ÅŸcolare, precum ÅŸi festivaluri ÅŸi acordă burse ÅŸi alte forme de sprijin material. (2) Pentru activităţile sportive, în structura Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului funcÅ£ionează FederaÅ£ia Sportului Åžcolar ÅŸi Universitar. (3) Ministerul Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional ÅŸi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic ÅŸi Sportiv Român, federaÅ£iile sportive naÅ£ionale, autorităţile locale, precum ÅŸi instituÅ£iile de cultură pot sprijini financiar ÅŸi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului colaborează cu instituÅ£ii, cu organizaÅ£ii ÅŸi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare ÅŸi materiale necesare desfăşurării, în bune condiÅ£ii, a învăţământului de artă ÅŸi învăţământului sportiv integrat ÅŸi suplimentar, precum ÅŸi a competiÅ£iilor artistice ÅŸi sportive de nivel regional ÅŸi naÅ£ional.  + SecÅ£iunea a 11-a ÃŽnvăţământul postliceal  + Articolul 44 (1) ÃŽnvăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naÅ£ional al calificărilor, stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (2) ÃŽnvăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional ÅŸi tehnic ÅŸi este parÅ£ial subvenÅ£ionat de stat. (3) ÃŽnvăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional ÅŸi tehnic ÅŸi este integral subvenÅ£ionat de stat. (4) Åžcolile de maiÅŸtri sunt ÅŸcoli postliceale. (5) ÃŽnvăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcÅ£ie de complexitatea calificării ÅŸi de numărul de credite pentru educaÅ£ie ÅŸi formare profesională. (6) Åžcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanÅ£ează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat ÅŸi din venituri ale bugetelor locale. Åžcolarizarea poate să fie finanÅ£ată ÅŸi de către solicitanÅ£i, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură ÅŸcolarizarea. Statul susÅ£ine ÅŸi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal, în parteneriat public-privat. (7) Cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepÅ£ie, cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanÅ£at integral de către solicitanÅ£i, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul ÅŸcolar ÅŸi se comunică Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, prin consultarea factorilor interesaÅ£i. (9) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiÅ£iile alin. (8), absolvenÅ£ii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. (10) Creditele pentru educaÅ£ie ÅŸi formare profesională obÅ£inute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenÅ£ii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.  + SecÅ£iunea a 12-a ÃŽnvăţământul pentru persoanele aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale  + Articolul 45 (1) Persoanele aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale au dreptul să studieze ÅŸi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile ÅŸi formele de învăţământ preuniversitar, în condiÅ£iile legii. (2) ÃŽn funcÅ£ie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinÅ£ilor sau tutorilor legali ÅŸi în condiÅ£iile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale. (3) La toate formele de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naÅ£ionale sau în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională, se poate înscrie ÅŸi pregăti orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii Europene ÅŸi ConfederaÅ£ia ElveÅ£iană, indiferent de limba sa maternă ÅŸi de limba în care a studiat anterior. (4) ÃŽn cadrul unităţilor sau secÅ£iilor cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale ÅŸi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiÅ£iile legii. (5) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, funcÅ£ionează cel puÅ£in o unitate ÅŸcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. (6) ÃŽn cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, singulare în municipiu, oraÅŸ sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt sprijiniÅ£i prin decontul transportului la cea mai apropiată ÅŸcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare ÅŸi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă. (8) Minorităţile naÅ£ionale au dreptul la reprezentare proporÅ£ională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor ÅŸcolare sau ale instituÅ£iilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii. (9) ÃŽn unităţile ÅŸcolare cu predare ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională. (10) ÃŽn unităţile conexe învăţământului preuniversitar din judeÅ£ele în care funcÅ£ionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naÅ£ionale se asigură încadrarea cu specialiÅŸti ÅŸi din rândul minorităţilor naÅ£ionale, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naÅ£ionale trebuie să facă dovada competenÅ£ei profesionale în limba minorităţii naÅ£ionale respective ÅŸi au dreptul la pregătire ÅŸi perfecÅ£ionare în limba de predare, în Å£ară sau în străinătate. Fac excepÅ£ie de la necesitatea de a face dovada competenÅ£ei profesionale în limba minorităţii naÅ£ionale respective cadrele didactice care predau limba ÅŸi literatura română. (12) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. (13) Pentru elevii aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului asigură manualele ÅŸcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. (14) ÃŽn învăţământul în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în comunicarea internă ÅŸi în comunicarea cu părinÅ£ii elevilor ÅŸi ai preÅŸcolarilor se poate folosi ÅŸi limba de predare. (15) ÃŽn învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, calificativele se comunică în scris ÅŸi oral ÅŸi în limba de predare. (16) ÃŽn cadrul Institutului de ÅžtiinÅ£e ale EducaÅ£iei din subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului va funcÅ£iona ÅŸi o secÅ£ie de cercetare ÅŸi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale. (17) ÃŽn finanÅ£area de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, costul standard per elev ÅŸi per preÅŸcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecÅ£ie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naÅ£ionale sau a limbii minorităţii naÅ£ionale. ÃŽn cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică ÅŸi numărul redus de elevi ÅŸi preÅŸcolari, precum ÅŸi elevii prevăzuÅ£i la alin. (7). AcelaÅŸi coeficient se aplică ÅŸi în cazul unităţilor ÅŸcolare cu predare în limba română, în condiÅ£ii similare.  + Articolul 46 (1) ÃŽn cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepÅ£ia disciplinei Limba ÅŸi literatura română. (2) Disciplina Limba ÅŸi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe ÅŸcolare ÅŸi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. (3) Prin excepÅ£ie, în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naÅ£ionale, ca urmare a cererii părinÅ£ilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaÅ£iei minorităţii naÅ£ionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale, predarea disciplinei Limba ÅŸi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română. (4) Testele la disciplina Limba ÅŸi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar ÅŸi lucrările semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale se elaborează pe baza cerinÅ£elor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul naÅ£ional. (6) ÃŽn învăţământul preuniversitar, activitatea de predare ÅŸi de educare la Limba ÅŸi literatura maternă, la istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale respective ÅŸi la EducaÅ£ia muzicală se realizează pe baza programelor ÅŸi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experÅ£i cunoscători ai limbii ÅŸi ai culturii minorităţii naÅ£ionale respective ÅŸi aprobate, potrivit legii. (7) Elevilor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, ÅŸi în condiÅ£iile legii, ca disciplină de studiu, limba ÅŸi literatura maternă, precum ÅŸi istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţii naÅ£ionale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele ÅŸi manualele disciplinei Istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţii naÅ£ionale sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) ÃŽn învăţământul primar, gimnazial ÅŸi liceal cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, disciplinele Istoria ÅŸi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe ÅŸcolare ÅŸi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaÅ£ia transcrierii ÅŸi a însuÅŸirii toponimiei ÅŸi a numelor proprii româneÅŸti ÅŸi în limba română. (9) ÃŽn învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale respective, cu predare în limba maternă. Programele ÅŸcolare ÅŸi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (10) ÃŽn programele ÅŸi manualele de istorie se vor reflecta istoria ÅŸi tradiÅ£iile minorităţilor naÅ£ionale din România. (11) ÃŽn învăţământul liceal ÅŸi postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuÅŸirea terminologiei de specialitate ÅŸi în limba română. (12) ÃŽn învăţământul preuniversitar, probele de admitere ÅŸi probele examenelor de absolvire pot fi susÅ£inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 47 (1) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale - comună, oraÅŸ, municipiu - unde funcÅ£ionează mai multe unităţi ÅŸcolare cu predare în limba română cel puÅ£in una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (2) Unităţile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraÅŸ sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.  + SecÅ£iunea a 13-a ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat  + Articolul 48 (1) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau alte tipuri de cerinÅ£e educaÅ£ionale, stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenÅ£iat, în funcÅ£ie de tipul ÅŸi gradul de deficienţă. (2) ÃŽnvăţământul special ÅŸi special integrat este gratuit ÅŸi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. ÃŽn funcÅ£ie de necesităţile locale, acesta se poate organiza ÅŸi sub alte forme, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaÅ£ionale ÅŸi de asistenţă, oferite copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale.  + Articolul 49 (1) ÃŽnvăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special ÅŸi în unităţi de învăţământ de masă. (2) ÃŽnvăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale ÅŸi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Efectivele formaÅ£iunilor de studiu din învăţământul special ÅŸi special integrat sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în funcÅ£ie de tipul ÅŸi gradul deficienÅ£ei. (3) ConÅ£inuturile învăţământului special ÅŸi special integrat, demersurile didactice, precum ÅŸi pregătirea ÅŸi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaÅ£iei copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Durata ÅŸcolarizării copiilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege ÅŸi se stabileÅŸte, în funcÅ£ie de gradul ÅŸi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 50 (1) Evaluarea, asistenÅ£a psihoeducaÅ£ională, orientarea ÅŸcolară ÅŸi orientarea profesională a copiilor, a elevilor ÅŸi a tinerilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se realizează de către centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi de asistenţă educaÅ£ională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare ÅŸi de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind ÅŸi centrele logopedice interÅŸcolare. (2) Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecÅ£ia copilului din cadrul direcÅ£iilor generale judeÅ£ene/a municipiului BucureÅŸti de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului. (3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naÅ£ionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum ÅŸi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, se sancÅ£ionează. (4) ObÅ£inerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale se face în unităţi de învăţământ special ÅŸi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaÅ£i. (5) Elevii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului ÅŸi gradului de deficienţă.  + Articolul 51 (1) Copiii, elevii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, integraÅ£i în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaÅ£ional prin cadre didactice de sprijin ÅŸi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaÅ£ional se face de către CJRAE/CMBRAE ÅŸi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Copiii ÅŸi tinerii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, ÅŸcolarizaÅ£i în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei ÅŸcolarizaÅ£i în alt judeÅ£ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaÅ£iei zilnice de hrană, a rechizitelor ÅŸcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei ÅŸi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaÅ£i în sistemul de protecÅ£ie a copilului, precum ÅŸi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale din cadrul direcÅ£iilor generale judeÅ£ene/a municipiului BucureÅŸti de asistenţă socială ÅŸi protecÅ£ia copilului.  + Articolul 52 (1) Pentru copiii, elevii ÅŸi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceÅŸtia sunt internaÅ£i. (2) Pentru copiii, elevii ÅŸi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează ÅŸcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată. (3) Åžcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinÅ£area de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul ÅŸcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituÅ£iilor de protecÅ£ie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din Å£ară ÅŸi din străinătate, pentru stimulare, compensare ÅŸi pentru reducerea gradului de dizabilitate.  + Articolul 53ÃŽnvăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe ÅŸcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale ÅŸi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului ÅŸi gradului de dizabilitate ÅŸi aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 54 (1) ÃŽn funcÅ£ie de evoluÅ£ia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre ÅŸcoala specială spre ÅŸcoala de masă ÅŸi invers. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinÅ£ii copilului/tutorele legal instituit ÅŸi de către psihologul ÅŸcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susÅ£inătorului legal.  + Articolul 55 (1) Åžcolarizarea minorilor ÅŸi a adulÅ£ilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori ÅŸi tineri ÅŸi din penitenciarele pentru adulÅ£i se realizează cu respectarea Curriculumului naÅ£ional. Resursa umană necesară pentru ÅŸcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare. (2) ÃŽn vederea obÅ£inerii unei calificări ÅŸi a integrării în viaÅ£a activă a tinerilor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale, organizează ateliere protejate.  + Articolul 56La absolvirea învăţământului special, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale ÅŸi cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viaÅ£a activă, potrivit calificării obÅ£inute ÅŸi în condiÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia în vigoare.  + SecÅ£iunea a 14-a ÃŽnvăţământul pentru copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte  + Articolul 57 (1) Statul sprijină copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte atât în unităţi de învăţământ, cât ÅŸi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinÅ£ate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Coordonarea acÅ£iunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată, înfiinÅ£at prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informaÅ£ionale, materiale ÅŸi financiare pentru susÅ£inerea copiilor ÅŸi a tinerilor capabili de performanÅ£e înalte se asigură de unităţile de învăţământ ÅŸi de inspectoratele ÅŸcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor ÅŸi a tinerilor capabili de performanÅ£e înalte, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului organizează olimpiade ÅŸi concursuri, tabere de profil, simpozioane ÅŸi alte activităţi specifice ÅŸi acordă burse ÅŸi alte forme de sprijin material. (5) Copiii ÅŸi tinerii capabili de performanÅ£e înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare ÅŸi de orientare a performanÅ£ei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat ÅŸi transfer de competenţă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăţare.  + SecÅ£iunea a 15-a Programul "Åžcoala după ÅŸcoală"  + Articolul 58 (1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraÅ£ie, pot să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe "Åžcoala după ÅŸcoală". (2) ÃŽn parteneriat cu autorităţile publice locale ÅŸi cu asociaÅ£iile de părinÅ£i, prin programul "Åžcoala după ÅŸcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenÅ£elor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum ÅŸi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaÅ£ii nonguvernamentale cu competenÅ£e în domeniu. (3) Programele "Åžcoala după ÅŸcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) Statul poate finanÅ£a programul "Åžcoala după ÅŸcoală" pentru copiii ÅŸi elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 16-a Alternativele educaÅ£ionale  + Articolul 59 (1) ÃŽn sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniÅ£iate ÅŸi organizate alternative educaÅ£ionale, cu acordul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaÅ£ionale se fac potrivit legii. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică ÅŸi funcÅ£ională, în conformitate cu specificul alternativei. (4) La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naÅ£ionale sau în limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională, se poate înscrie ÅŸi pregăti orice cetăţean român. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaÅ£ionale au dreptul la recunoaÅŸterea de către inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului a pregătirii ÅŸi a perfecÅ£ionărilor realizate de organizaÅ£iile, asociaÅ£iile, federaÅ£iile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naÅ£ional.  + SecÅ£iunea a 17-a ÃŽnvăţământul particular ÅŸi confesional  + Articolul 60 (1) ÃŽnvăţământul particular ÅŸi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile ÅŸi formele, conform legislaÅ£iei în vigoare. (2) Criteriile, standardele ÅŸi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat. (3) Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât ÅŸi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituÅ£ie. (4) Autorizarea de funcÅ£ionare provizorie, acreditarea ÅŸi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional sunt realizate de către AgenÅ£ia Română de Asigurare a Calităţii în ÃŽnvăţământul Preuniversitar, conform legislaÅ£iei în vigoare. (5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular ÅŸi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiÅ£iile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. (6) Statul sprijină ÅŸi coordonează învăţământul particular ÅŸi confesional, în condiÅ£iile legii, respectând în întregime drepturile acestuia. (7) Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiÅ£i de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoÅŸtinÅ£a inspectoratului ÅŸcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.  + Capitolul III ReÅ£eaua ÅŸcolară  + Articolul 61 (1) ReÅ£eaua ÅŸcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu. (2) ReÅ£eaua ÅŸcolară a unităţilor de învăţământ de stat ÅŸi particular preuniversitar se organizează de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor ÅŸcolare. Pentru învăţământul special liceal ÅŸi special postliceal, reÅ£eaua ÅŸcolară se organizează de către consiliul judeÅ£ean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, cu consultarea partenerilor sociali ÅŸi cu avizul conform al Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽn cadrul reÅ£elei ÅŸcolare se pot înfiinÅ£a ÅŸi pot funcÅ£iona, conform legii, grupe/clase în alternative educaÅ£ionale integrate în unităţi ÅŸcolare de stat sau particulare. (4) Persoanele juridice ÅŸi fizice pot înfiinÅ£a, conform legii, unităţi de educaÅ£ie timpurie ÅŸi de învăţământ primar, gimnazial, liceal ÅŸi postliceal. (5) ReÅ£eaua ÅŸcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an, pentru anul ÅŸcolar următor. Cifra de ÅŸcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puÅ£in 6 luni înainte de începerea anului ÅŸcolar. (6) ÃŽn cadrul sistemului naÅ£ional de învăţământ preuniversitar de stat se pot înfiinÅ£a ÅŸi pot funcÅ£iona, conform legii, unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat ÅŸi particulare acreditate, între acestea ÅŸi operatori economici, precum ÅŸi între instituÅ£ii din Å£ară ÅŸi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră ÅŸi profil sunt supuse acreditării ÅŸi evaluării periodice, conform legii. (8) Pentru a asigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraÅ£iei publice locale sau din proprie iniÅ£iativă, inspectoratele ÅŸcolare pot solicita Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. ÃŽn situaÅ£ia în care AgenÅ£ia Română pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizaÅ£ia de funcÅ£ionare, pentru neîndeplinirea condiÅ£iilor legale, unei unităţi de învăţământ, aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraÅ£iei publice locale realizează alocarea elevilor altor unităţi ÅŸcolare, cu respectarea interesului copiilor ÅŸi asigurarea logisticii necesare.  + Articolul 62 (1) ÃŽn vederea asigurării calităţii educaÅ£iei ÅŸi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ ÅŸi autorităţile administraÅ£iei publice locale pot decide înfiinÅ£area consorÅ£iilor ÅŸcolare. (2) ConsorÅ£iile ÅŸcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, care asigură: a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorÅ£iului; b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorÅ£iu; c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor ÅŸi recunoaÅŸterea reciprocă a rezultatelor învăţării ÅŸi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiinÅ£area, desfiinÅ£area ÅŸi funcÅ£ionarea consorÅ£iilor ÅŸcolare se va reglementa prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 63 (1) ÃŽn învăţământul preuniversitar, formaÅ£iunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) educaÅ£ia antepreÅŸcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puÅ£in de 5 ÅŸi nu mai mult de 9; b) învăţământul preÅŸcolar: grupa cuprinde în medie 15 preÅŸcolari, dar nu mai puÅ£in de 10 ÅŸi nu mai mult de 20; c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 12 ÅŸi nu mai mult de 25; d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 12 ÅŸi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 15 ÅŸi nu mai mult de 30; f) învăţământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puÅ£in de 15 ÅŸi nu mai mult de 30; g) învăţământul special pentru elevi cu deficienÅ£e uÅŸoare ÅŸi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puÅ£in de 8 ÅŸi nu mai mult de 12; h) învăţământul special pentru elevi cu deficienÅ£e grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puÅ£in de 4 ÅŸi nu mai mult de 6. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naÅ£ionale, efectivele formaÅ£iunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinÅ£area ÅŸi funcÅ£ionarea acestor formaÅ£iuni de studiu aparÅ£ine Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu consultarea consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ respective. (3) ÃŽn situaÅ£ii excepÅ£ionale, formaÅ£iunile de preÅŸcolari din grupa mare sau de elevi pot funcÅ£iona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie al inspectoratului ÅŸcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, Å£inând seama de încadrarea în costul standard per elev ÅŸi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti.-----------Alin. (3) al art. 63 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.  + Capitolul IV Curriculumul învăţământului preuniversitar  + Articolul 64 (1) ÃŽn învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naÅ£ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale ÅŸi cu nevoile pieÅ£ei forÅ£ei de muncă ÅŸi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii. (2) Curriculumul naÅ£ional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ ÅŸi al programelor ÅŸcolare din învăţământul preuniversitar.  + Articolul 65 (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii ÅŸi opÅ£ionale, precum ÅŸi numărul minim ÅŸi maxim de ore aferente acestora. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia ÅŸcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opÅ£ionale. (3) Programele ÅŸcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite ÅŸi evidenÅ£iază conÅ£inuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental ÅŸi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea ÅŸi evaluarea acestora. (4) Planurile-cadru ÅŸi programele ÅŸcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituÅ£iile ÅŸi organismele abilitate ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se aprobă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (5) Curriculumul la decizia ÅŸcolii se constituie atât din pachete disciplinare opÅ£ionale ofertate la nivel naÅ£ional, regional ÅŸi local, cât ÅŸi din pachete disciplinare opÅ£ionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinÅ£ilor ÅŸi pe baza resurselor disponibile, stabileÅŸte curriculumul la decizia ÅŸcolii. (6) Programele ÅŸcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opÅ£ionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinÅ£ilor, precum ÅŸi a reprezentanÅ£ilor comunităţii locale ÅŸi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaÅ£ii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele ÅŸcolare sunt aprobate de consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ. (7) ÃŽn cazul alternativelor educaÅ£ionale, planurile-cadru ÅŸi programele ÅŸcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanÅ£i ai acestora ÅŸi sunt aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) ÃŽn învăţământul particular ÅŸi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ ÅŸi programele ÅŸcolare pentru Curriculumul naÅ£ional aprobat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sau planurile ÅŸi programele de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (9) Planurile-cadru de învăţământ ÅŸi programele ÅŸcolare pentru învăţământul teologic ÅŸi confesional se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (10) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării NaÅ£ionale, ÅŸi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 66 (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial ÅŸi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare ÅŸi evaluare, cât ÅŸi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conÅ£inuturilor predate, conform prezentei legi. (2) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei ÅŸi tradiÅ£iei minorităţilor naÅ£ionale ÅŸi a învăţământului bilingv. (3) ÃŽn cadrul Curriculumului naÅ£ional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu ÅŸi de 70% în cele de la nivelul liceului. (4) ÃŽn cadrul Curriculumului naÅ£ional, disciplinele opÅ£ionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu ÅŸi de 30% în cele pentru liceu. (5) Pentru fiecare disciplină ÅŸi domeniu de studiu, programa ÅŸcolară acoperă 75% din orele de predare ÅŸi evaluare, lăsând la dispoziÅ£ia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. ÃŽn funcÅ£ie de caracteristicile elevilor ÅŸi de strategia ÅŸcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoÅŸtinÅ£elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanÅ£e superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.  + Articolul 67 (1) Curriculumul naÅ£ional pentru educaÅ£ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoÅ£ională ÅŸi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienÅ£e de dezvoltare. (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenÅ£ie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea ÅŸi asistenÅ£a precoce corespunzătoare a celor cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenÅ£elor personale.  + Articolul 68 (1) Curriculumul naÅ£ional pentru învăţământul primar ÅŸi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenÅ£e-cheie care determină profilul de formare a elevului: a) competenÅ£e de comunicare în limba română ÅŸi în limba maternă, în cazul minorităţilor naÅ£ionale; b) competenÅ£e de comunicare în limbi străine; c) competenÅ£e de bază de matematică, ÅŸtiinÅ£e ÅŸi tehnologie; d) competenÅ£e digitale de utilizare a tehnologiei informaÅ£iei ca instrument de învăţare ÅŸi cunoaÅŸtere; e) competenÅ£e sociale ÅŸi civice; f) competenÅ£e antreprenoriale; g) competenÅ£e de sensibilizare ÅŸi de expresie culturală; h) competenÅ£a de a învăţa să înveÅ£i. (2) EducaÅ£ia fizică ÅŸi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învăţământ. (3) Disciplina Tehnologia informaÅ£iei ÅŸi comunicării constituie o disciplină opÅ£ională pentru elevii din clasele I-IV ÅŸi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial ÅŸi liceal. (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreÅŸte dezvoltarea fizică, socioemoÅ£ională, cognitivă a limbajului ÅŸi comunicării, precum ÅŸi dezvoltarea capacităţilor ÅŸi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punÅ£ile către dezvoltarea celor 8 competenÅ£e-cheie. (5) ÃŽnvăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea ÅŸi diversificarea competenÅ£elor-cheie ÅŸi formarea competenÅ£elor specifice în funcÅ£ie de filieră, profil, specializare sau calificare.  + Articolul 69 (1) ÃŽn unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale ÅŸcolare ÅŸi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Manualele ÅŸcolare se elaborează ÅŸi se evaluează pe baza programelor ÅŸcolare aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului reglementează elaborarea de manuale ÅŸcolare alternative. (3) Cadrele didactice selectează ÅŸi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniÅ£iativei profesionale, acele manuale ÅŸcolare din lista celor aprobate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic. (4) Elevii ÅŸi profesorii din învăţământul de stat ÅŸi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale ÅŸcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât ÅŸi pentru cel în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în condiÅ£iile legii. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conÅ£inut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare ÅŸi pe care cadrele didactice le pot selecta ÅŸi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniÅ£iativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaÅ£ional.  + Articolul 70 (1) Bibliotecile ÅŸcolare ÅŸi centrele de documentare ÅŸi informare se organizează ÅŸi funcÅ£ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Se înfiinÅ£ează Biblioteca Åžcolară Virtuală ÅŸi Platforma ÅŸcolară de e-learning, care includ programe ÅŸcolare, exemple de lecÅ£ii pentru toate temele din programele ÅŸcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ÅŸi drepturile conexe, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului obÅ£inând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent ÅŸi gratuit oricărui elev sau profesor. (3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma ÅŸcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului ÅŸcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa ÅŸcoala. (4) ÃŽnfiinÅ£area, gestiunea ÅŸi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Åžcolare Virtuale ÅŸi a Platformei ÅŸcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Capitolul V Evaluarea rezultatelor învăţării  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale privind evaluarea  + Articolul 71 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta ÅŸi de a optimiza învăţarea. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naÅ£ionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar ÅŸi în învăţământul terÅ£iar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaÅ£ionale. (4) Controlul utilizării ÅŸi al respectării standardelor naÅ£ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecÅ£ia ÅŸcolară. (5) Notarea elevilor fără utilizarea ÅŸi respectarea standardelor naÅ£ionale ÅŸi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară ÅŸi se sancÅ£ionează conform prevederilor prezentei legi.  + Articolul 72 (1) Evaluarea se centrează pe competenÅ£e, oferă feed-back real elevilor ÅŸi stă la baza planurilor individuale de învăţare. ÃŽn acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcÅ£ie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. (2) Un elev cu deficienÅ£e de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaÅ£ie remedială.  + Articolul 73 (1) Portofoliul educaÅ£ional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obÅ£inute în urma evaluării competenÅ£elor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum ÅŸi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale ÅŸi informale. (2) Portofoliul educaÅ£ional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare ÅŸi reprezintă cartea de identitate educaÅ£ională a elevului.  + SecÅ£iunea a 2-a Structura ÅŸi caracteristicile evaluărilor  + Articolul 74 (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeÅŸte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoÅ£ionale, cognitive, a limbajului ÅŸi a comunicării, precum ÅŸi a dezvoltării capacităţilor ÅŸi atitudinilor de învăţare. (2) La finalul clasei a II-a, fiecare ÅŸcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, organizează ÅŸi realizează evaluarea competenÅ£elor fundamentale: scris-citit ÅŸi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării ÅŸi planurile individualizate se comunică părinÅ£ilor elevilor ÅŸi constituie documente din portofoliul educaÅ£ional al elevului. (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului realizează, prin eÅŸantionare, o evaluare la nivel naÅ£ional a competenÅ£elor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaÅ£ionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. (4) La finalul clasei a VI-a, toate ÅŸcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, organizează ÅŸi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă ÅŸi comunicare, matematică ÅŸi ÅŸtiinÅ£e. Proba de limbă ÅŸi comunicare va cuprinde limba română ÅŸi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, ÅŸi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor ÅŸi pentru preorientarea ÅŸcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării ÅŸi planurile individualizate de învăţare se comunică părinÅ£ilor elevilor ÅŸi sunt trecute în portofoliul educaÅ£ional al elevului. (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se realizează o evaluare naÅ£ională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaÅ£ionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba ÅŸi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică ÅŸi ÅŸtiinÅ£e; d) o probă scrisă la o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susÅ£inută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenÅ£elor civice ÅŸi sociale, susÅ£inută în timpul anului. (6) Rezultatele evaluării naÅ£ionale se înscriu în portofoliul educaÅ£ional al elevului.  + Articolul 75 (1) AbsolvenÅ£ii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educaÅ£ional, ÅŸi foaia matricolă, parte a portofoliului educaÅ£ional. (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere ÅŸi de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puÅ£in egal cu cel al absolvenÅ£ilor clasei a IX-a.  + Articolul 76 (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau ÅŸcoala profesională. (2) Admiterea la liceu sau la ÅŸcoală profesională se realizează după următoarea procedură: a) în cazul în care numărul de candidaÅ£i nu depăşeÅŸte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaÅ£ional al elevului; b) în cazul în care numărul de candidaÅ£i este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporÅ£ie de 70% portofoliul educaÅ£ional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum ÅŸi media la probele de la evaluarea naÅ£ională de la sfârÅŸitul clasei a IX-a ÅŸi în proporÅ£ie de 30% nota obÅ£inută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ. (3) ÃŽn cazul mediilor egale, diferenÅ£ierea se face pe baza portofoliului educaÅ£ional al elevului. (4) Metodologia-cadru de organizare ÅŸi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi este dată publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaÅ£ia de a anunÅ£a public disciplina sau disciplinele la care se susÅ£ine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum ÅŸi modul de utilizare a portofoliului educaÅ£ional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susÅ£ine la cel mult două discipline.  + Articolul 77 (1) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire ÅŸi foaia matricolă, parte a portofoliului educaÅ£ional, care atestă finalizarea studiilor liceale ÅŸi care conferă dreptul de acces, în condiÅ£iile legii, în învăţământul postliceal, precum ÅŸi dreptul de susÅ£inere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susÅ£ine examenul naÅ£ional de bacalaureat. (3) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care susÅ£in ÅŸi promovează examenul naÅ£ional de bacalaureat dobândesc ÅŸi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiÅ£iile legii. (4) Examenul naÅ£ional de bacalaureat constă în susÅ£inerea următoarelor probe:- proba A de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba română;- proba B de evaluare a competenÅ£elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale;- proba C de evaluare a competenÅ£ei lingvistice la două limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere internaÅ£ională pentru certificarea competenÅ£elor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului;- proba D de evaluare a competenÅ£elor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaÅŸtere europeană pentru certificarea competenÅ£elor digitale au dreptul la recunoaÅŸterea ÅŸi la echivalarea rezultatelor obÅ£inute la aceste examene, la cerere ÅŸi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului;- proba E scrisă de evaluare a competenÅ£elor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează: a) probă scrisă la Limba ÅŸi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările; b) probă scrisă la Limba ÅŸi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile ÅŸi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale; c) două probe scrise, diferenÅ£iate după cum urmează:1. pentru profilul real din filiera teoretică:(i) matematică;(îi) probă transdisciplinară din ÅŸtiinÅ£e: fizică, chimie, biologie;2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:(i) o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională;(îi) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ÅŸtiinÅ£e socioumane;3. pentru filiera tehnologică:(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;(îi) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;4. pentru filiera vocaÅ£ională:(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;(îi) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării. (5) ConÅ£inuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiÅ£iile legii. Calendarul, metodologia, precum ÅŸi modul de organizare ÅŸi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, la începutul ultimei clase de liceu. (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, absolvenÅ£ii învăţământului liceal pot susÅ£ine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. ConÅ£inutul, calendarul ÅŸi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se dau publicităţii, pentru fiecare generaÅ£ie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. (7) AbsolvenÅ£ii învăţământului liceal care susÅ£in ÅŸi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naÅ£ional al calificărilor ÅŸi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiÅ£ionată de promovarea examenului de bacalaureat.  + Articolul 78 (1) Examenul naÅ£ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenÅ£ii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiÅ£ii: a) au susÅ£inut probele A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4); b) au susÅ£inut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) ÅŸi au obÅ£inut cel puÅ£in nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au obÅ£inut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obÅ£inute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puÅ£in egală cu 6. (2) ÃŽn urma promovării examenului naÅ£ional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. (3) AbsolvenÅ£ilor de liceu care au susÅ£inut evaluările A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiÅ£ionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4). (4) ÃŽn cazul nepromovării examenului naÅ£ional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C ÅŸi D susÅ£inute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puÅ£in nota 5. (5) ÃŽn decursul unui an ÅŸcolar se organizează două sesiuni ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (6) CandidaÅ£ii proveniÅ£i din învăţământul preuniversitar pot susÅ£ine examenul naÅ£ional de bacalaureat ÅŸi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiÅ£ionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (7) Evaluările A, B, C ÅŸi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează ÅŸi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului ÅŸcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faÅ£a unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ ÅŸi numite prin decizie a inspectorului ÅŸcolar general, în condiÅ£iile stabilite prin metodologie specifică. (8) Probele scrise E la examenul naÅ£ional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susÅ£in după încheierea cursurilor, în faÅ£a unei comisii stabilite de inspectoratul ÅŸcolar. (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preÅŸedinte, numit prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ÅŸtiinÅ£ific de doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I ÅŸi performanÅ£e profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeÅ£ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susÅ£in probele scrise ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele din care provin elevii care susÅ£in probele scrise ale examenului naÅ£ional de bacalaureat. (11) Rezultatele examenului naÅ£ional de bacalaureat se fac publice prin afiÅŸare.  + Capitolul VI Resursa umană  + SecÅ£iunea 1 Beneficiarii educaÅ£iei  + Articolul 79 (1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii. (2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreÅŸcolarilor, ale preÅŸcolarilor ÅŸi ale elevilor. (3) Comunitatea locală ÅŸi societatea, în general, sunt beneficiari terÅ£iari ai învăţământului preuniversitar.  + Articolul 80 (1) ÃŽnvăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanÅ£ilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului NaÅ£ional al Elevilor sau a altor asociaÅ£ii reprezentative ale elevilor, ÅŸi prin consultarea obligatorie a reprezentanÅ£ilor beneficiarilor secundari ÅŸi terÅ£iari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinÅ£ilor, a reprezentanÅ£ilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a societăţii civile. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, împreună cu Consiliul NaÅ£ional al Elevilor ÅŸi organizaÅ£iile guvernamentale ÅŸi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile ÅŸi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul ÅŸcolar propriu.  + Articolul 81 (1) AntepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la educaÅ£ie, prin activităţi extraÅŸcolare organizate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (2) Activităţile extraÅŸcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere ÅŸcolare, în baze sportive, turistice ÅŸi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul ÅŸi competenÅ£ele unităţilor care oferă educaÅ£ie extraÅŸcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu ÅŸi de burse de ajutor social. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ÅŸi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeÅ£ean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu ÅŸi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraÅ£ie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate ÅŸi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor ÅŸcolare. (4) Elevii pot beneficia ÅŸi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum ÅŸi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiÅ£iile legii. (5) Elevii ÅŸi cursanÅ£ii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.  + Articolul 83 (1) AntepreÅŸcolarii, preÅŸcolarii ÅŸi elevii din unităţile ÅŸcolare de stat ÅŸi particulare autorizate/acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică ÅŸi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice ÅŸi logopedice ÅŸcolare ori în unităţi medicale de stat. (2) La începutul fiecărui an ÅŸcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi de Ministerul Sănătăţii. (3) Autorizarea sanitară necesară funcÅ£ionării unităţilor de învăţământ de stat se obÅ£ine fără taxe.  + Articolul 84 (1) Elevii din învăţământul obligatoriu ÅŸi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval ÅŸi subteran, precum ÅŸi pentru transportul intern auto, feroviar ÅŸi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (2) Ca măsură de protecÅ£ie specială, elevii orfani, elevii cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale, precum ÅŸi cei instituÅ£ionalizaÅ£i pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport menÅ£ionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic. (3) Elevilor care nu pot fi ÅŸcolarizaÅ£i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin unităţile de învăţământ la care sunt ÅŸcolarizaÅ£i, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film ÅŸi la alte manifestări culturale ÅŸi sportive organizate de instituÅ£ii publice. (5) Elevii etnici români din afara graniÅ£elor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (4).  + Articolul 85 (1) ÃŽn situaÅ£ii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, ÅŸcolarizaÅ£i într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă ÅŸi de internat, de către autorităţile administraÅ£iei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum ÅŸi al altor persoane juridice sau fizice. (2) Statul subvenÅ£ionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum ÅŸi pentru cei care frecventează ÅŸcolile profesionale. Modalitatea de subvenÅ£ionare se stabileÅŸte prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 86 (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinÅ£ii, în momentul înscrierii antepreÅŸcolarilor, respectiv a preÅŸcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaÅ£ional, în care sunt înscrise drepturile ÅŸi obligaÅ£iile reciproce ale părÅ£ilor. Contractul educaÅ£ional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraÅ£ie. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educaÅ£ional-tip de către unitatea de învăţământ este sancÅ£ionată de inspectoratul ÅŸcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru ÅŸcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. (4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul ÅŸcolii, cauzate de elev.  + Articolul 87Unităţile de învăţământ pot primi donaÅ£ii din Å£ară ÅŸi din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servesc politicii educaÅ£ionale a sistemului naÅ£ional de învăţământ ÅŸi dacă nu sunt contrare intereselor statului român ÅŸi legislaÅ£iei în vigoare.  + SecÅ£iunea a 2-a Personalul din învăţământul preuniversitar  + Articolul 88 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar ÅŸi personal administrativ sau nedidactic. (2) ÃŽn învăţământul preuniversitar poate funcÅ£iona personal didactic asociat. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.  + Articolul 89ÃŽn învăţământul preuniversitar de stat ÅŸi particular, posturile didactice vacante ÅŸi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineÅŸte condiÅ£iile prevăzute de legislaÅ£ia în vigoare. (2) Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 91 (1) Organizarea ÅŸi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare ÅŸi administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs ÅŸi validează rezultatele concursului. (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar ÅŸi administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 92 (1) La nivelul fiecărei unităţi ÅŸi instituÅ£ii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic ÅŸi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraÅ£ie privind acordarea calificativului anual ÅŸi a gradaÅ£iei de merit. (3) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului dezvoltă programul naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice, finanÅ£at din propriul buget, din care se premiază excelenÅ£a didactică. (4) Metodologia de acordare a gradaÅ£iei de merit ÅŸi a implementării programului naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice se elaborează de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (5) Salarizarea personalului didactic ÅŸi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face ÅŸi în funcÅ£ie de performanÅ£ele profesionale, conform legii. (6) Veniturile salariale ÅŸi extrasalariale ale directorilor ÅŸi directorilor adjuncÅ£i, precum ÅŸi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanÅ£atoare ÅŸi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraÅ£ie al unităţii ÅŸcolare. (7) Inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Inspectoratul Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoÅŸtinÅ£a celor în cauză, consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ ÅŸi Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului.  + Articolul 93Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară ÅŸi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraÅ£ie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraÅ£ie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.  + Capitolul VII Conducerea sistemului ÅŸi a unităţilor de învăţământ  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 94 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ca organ de specialitate al administraÅ£iei publice centrale, elaborează ÅŸi implementează politica naÅ£ională în domeniul învăţământului preuniversitar. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului are drept de iniÅ£iativă ÅŸi de execuÅ£ie în domeniul politicii financiare ÅŸi al resurselor umane din sfera educaÅ£iei. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuÅ£ii: a) elaborează, aplică, monitorizează ÅŸi evaluează politicile educaÅ£ionale naÅ£ionale; b) monitorizează activitatea de evaluare externă; c) coordonează ÅŸi controlează sistemul naÅ£ional de învăţământ; d) avizează structura reÅ£elei învăţământului preuniversitar ÅŸi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de ÅŸcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraÅ£iei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate ÅŸi transmise de către inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv al municipiului BucureÅŸti; e) coordonează elaborarea ÅŸi aprobă Curriculumul naÅ£ional ÅŸi sistemul naÅ£ional de evaluare, asigură ÅŸi supraveghează respectarea acestora; f) evaluează, aprobă ÅŸi achiziÅ£ionează manualele ÅŸcolare ÅŸi asigură finanÅ£area conform legii; g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare ÅŸi de funcÅ£ionare a unităţilor subordonate ÅŸi a unităţilor conexe; h) elaborează studii de diagnoză ÅŸi de prognoză în domeniul învăţământului; i) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ; j) asigură cadrul organizatoric pentru selecÅ£ionarea ÅŸi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; k) asigură ÅŸcolarizarea specializată ÅŸi asistenÅ£a psihopedagogică adecvată a copiilor ÅŸi tinerilor cu dizabilităţi sau cu cerinÅ£e educaÅ£ionale speciale; l) analizează modul în care se asigură protecÅ£ia socială în învăţământ ÅŸi propune Guvernului ÅŸi autorităţilor administraÅ£iei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare; m) coordonează, monitorizează ÅŸi controlează perfecÅ£ionarea ÅŸi formarea iniÅ£ială ÅŸi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naÅ£ional; n) elaborează politicile naÅ£ionale în domeniul resurselor umane; o) răspunde de evaluarea sistemului naÅ£ional de învăţământ pe baza standardelor naÅ£ionale; p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state ÅŸi cu organismele internaÅ£ionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale ÅŸi al cercetării ÅŸtiinÅ£ifice; q) stabileÅŸte modalităţile de recunoaÅŸtere ÅŸi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor ÅŸi a titlurilor ÅŸtiinÅ£ifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei ÅŸi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea ÅŸi de recunoaÅŸterea actelor de studii, conform legii; r) stabileÅŸte structura anului ÅŸcolar; s) elaborează metodologii ÅŸi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaÅ£ionale naÅ£ionale; t) construieÅŸte ÅŸi asigură funcÅ£ionarea optimă a Platformei ÅŸcolare de e-learning, precum ÅŸi a Bibliotecii Åžcolare Virtuale; u) elaborează norme specifice pentru construcÅ£iile ÅŸcolare ÅŸi pentru dotarea acestora; v) dă publicităţii ÅŸi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în România; w) coordonează colectarea ÅŸi asigură analiza ÅŸi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (3) ÃŽn realizarea atribuÅ£iilor sale, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului înfiinÅ£ează, organizează ÅŸi finanÅ£ează comisii ÅŸi consilii naÅ£ionale. Organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. De asemenea, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului propune Guvernului înfiinÅ£area de agenÅ£ii.  + Articolul 95 (1) Inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi Inspectoratul Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuÅ£ii: a) aplică politicile ÅŸi strategiile Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului la nivel judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti; b) controlează aplicarea legislaÅ£iei ÅŸi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare ÅŸi respectarea standardelor naÅ£ionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecÅ£ia ÅŸcolară; c) controlează, monitorizează ÅŸi evaluează calitatea managementului unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor de învăţământ; d) asigură, împreună cu autorităţile administraÅ£iei publice locale, ÅŸcolarizarea elevilor ÅŸi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu; e) coordonează admiterea în licee, evaluările naÅ£ionale ÅŸi concursurile ÅŸcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeÅ£ ÅŸi, respectiv, din municipiul BucureÅŸti; f) monitorizează implementarea programelor naÅ£ionale iniÅ£iate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului pe aria judeÅ£ului, respectiv a municipiului BucureÅŸti, precum ÅŸi a proiectelor derulate de unităţile ÅŸcolare ÅŸi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaÅ£iei ÅŸi tineretului; g) mediază conflictele ÅŸi litigiile survenite între autoritatea administraÅ£iei publice locale ÅŸi unităţile de învăţământ; h) coordonează ÅŸi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului din aria judeÅ£ului/municipiului BucureÅŸti; i) prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti. Acest raport se face public; j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeÅ£ene, înfiinÅ£area unităţilor pentru educaÅ£ie timpurie, învăţământ primar ÅŸi gimnazial; k) aplică politicile educaÅ£ionale naÅ£ionale la nivel judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti; l) acordă consiliere ÅŸi asistenţă unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane ÅŸi a posturilor didactice la nivelul judeÅ£ului, respectiv al municipiului BucureÅŸti; m) monitorizează activităţile de constituire, de vacantare ÅŸi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ; n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum ÅŸi întreaga bază de date a educaÅ£iei; o) înaintează spre avizare Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului reÅ£eaua ÅŸcolară din raza lor teritorială propusă de autorităţile administraÅ£iei publice locale, în conformitate cu politica educaÅ£ională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică ÅŸi socială la nivel regional, judeÅ£ean ÅŸi local, după consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici ÅŸi a partenerilor sociali interesaÅ£i; p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar; q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (2) Structura inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv a Inspectoratului Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti se stabileÅŸte prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (3) Inspectoratul ÅŸcolar are un consiliu de administraÅ£ie ÅŸi un consiliu consultativ. FuncÅ£ionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat ÅŸi aprobat de consiliul de administraÅ£ie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) ÃŽn structura inspectoratelor ÅŸcolare din judeÅ£ele cu învăţământ ÅŸi în limbile minorităţilor naÅ£ionale sunt cuprinÅŸi ÅŸi inspectori ÅŸcolari pentru acest tip de învăţământ. AceÅŸti inspectori ÅŸcolari sunt numiÅ£i respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale. (5) ÃŽn structura inspectoratelor ÅŸcolare sunt cuprinÅŸi ÅŸi inspectori ÅŸcolari pentru problemele copiilor ÅŸi tinerilor proveniÅ£i din medii socioeconomice dezavantajate.  + SecÅ£iunea a 2-a Conducerea unităţilor de învăţământ  + Articolul 96 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraÅ£ie, de directori ÅŸi de directori adjuncÅ£i, după caz. ÃŽn exercitarea atribuÅ£iilor ce le revin, consiliile de administraÅ£ie ÅŸi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinÅ£i ÅŸi cu autorităţile administraÅ£iei publice locale. (2) ÃŽn unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraÅ£ie este organ de conducere ÅŸi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraÅ£ie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător ÅŸi pentru învăţământul preÅŸcolar ÅŸi primar; b) în cazul în care consiliul de administraÅ£ie este format din 9 membri, dintre aceÅŸtia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanÅ£i ai consiliului local ÅŸi 2 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor. Directorul ÅŸi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraÅ£ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administraÅ£ie este format din 13 membri, dintre aceÅŸtia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanÅ£i ai consiliului local ÅŸi 3 reprezentanÅ£i ai părinÅ£ilor. Directorul ÅŸi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraÅ£ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. (3) Consiliul de administraÅ£ie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La ÅŸedinÅ£ele consiliului de administraÅ£ie participă, de regulă, ÅŸi un reprezentant al elevilor, cu statut de observator. (4) După constituirea consiliului de administraÅ£ie, membrii acestuia aleg un preÅŸedinte de ÅŸedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. PreÅŸedintele de ÅŸedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce ÅŸedinÅ£ele consiliului de administraÅ£ie ÅŸi semnează hotărârile adoptate în această perioadă. (5) ÃŽn învăţământul particular ÅŸi confesional, în componenÅ£a consiliului de administraÅ£ie sunt incluÅŸi reprezentanÅ£i ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraÅ£ie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. ÃŽn unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraÅ£ie cuprinde ÅŸi un reprezentant al consiliului local. (6) Consiliul de administraÅ£ie se întruneÅŸte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare ÅŸi de funcÅ£ionare a consiliului de administraÅ£ie este stabilită prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (7) Consiliul de administraÅ£ie are următoarele atribuÅ£ii principale: a) adoptă proiectul de buget ÅŸi avizează execuÅ£ia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ; b) aprobă planul de dezvoltare instituÅ£ională elaborat de directorul unităţii de învăţământ; c) aprobă curriculumul la decizia ÅŸcolii, la propunerea consiliului profesoral; d) stabileÅŸte poziÅ£ia ÅŸcolii în relaÅ£iile cu terÅ£i; e) organizează concursul de ocupare a funcÅ£iilor de director ÅŸi de director adjunct; f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic ÅŸi didactic auxiliar, precum ÅŸi schema de personal nedidactic; g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral; h) sancÅ£ionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii; i) aprobă comisiile de concurs ÅŸi validează rezultatul concursurilor; j) aprobă orarul unităţii de învăţământ; k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanÅ£ele unităţii de învăţământ, alături de director; l) îndeplineÅŸte orice alte atribuÅ£ii stabilite prin ordine ÅŸi metodologii ale ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, respectiv ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (8) Hotărârile consiliului de administraÅ£ie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenÅ£i, mai puÅ£in cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administraÅ£ie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcÅ£iilor de conducere, acordarea gradaÅ£iei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancÅ£iuni ÅŸi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraÅ£ie care se află în conflict de interese nu participă la vot. (9) Deciziile privind bugetul ÅŸi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraÅ£ie.  + Articolul 97 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naÅ£ionale, directorul are obligaÅ£ia cunoaÅŸterii limbii respective. ÃŽn cazul unităţilor de învăţământ cu secÅ£ii de predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, unul dintre directori are obligaÅ£ia cunoaÅŸterii limbii respective. ÃŽn aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaÅ£iei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naÅ£ionale. (2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuÅ£ii: a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ ÅŸi realizează conducerea executivă a acesteia; b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ; c) îşi asumă, alături de consiliul de administraÅ£ie, răspunderea publică pentru performanÅ£ele unităţii de învăţământ pe care o conduce; d) propune spre aprobare consiliului de administraÅ£ie regulamentul de organizare ÅŸi funcÅ£ionare al unităţii de învăţământ; e) propune spre aprobare consiliului de administraÅ£ie proiectul de buget ÅŸi raportul de execuÅ£ie bugetară; f) răspunde de selecÅ£ia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea ÅŸi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ; g) îndeplineÅŸte alte atribuÅ£ii stabilite de către consiliul de administraÅ£ie, conform legii; h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaÅ£iei în unitatea sau în instituÅ£ia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faÅ£a comitetului de părinÅ£i ÅŸi este adus la cunoÅŸtinÅ£a autorităţilor administraÅ£iei publice locale ÅŸi a inspectoratului ÅŸcolar judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti; i) coordonează colectarea ÅŸi transmite inspectoratului ÅŸcolar datele statistice pentru sistemul naÅ£ional de indicatori privind educaÅ£ia. (3) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular ÅŸi confesional, atribuÅ£iile, modul de constituire, precum ÅŸi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale. (4) Directorul unităţii de învăţământ particular ÅŸi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilităţile ÅŸi atribuÅ£iile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ ÅŸi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a acesteia.  + Articolul 98 (1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea ÅŸcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director ÅŸi se întruneÅŸte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic. (2) AtribuÅ£iile consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează ÅŸi asigură calitatea actului didactic; b) stabileÅŸte Codul de etică profesională ÅŸi monitorizează aplicarea acestuia; c) validează fiÅŸele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileÅŸte calificativul anual; d) propune consiliului de administraÅ£ie măsuri de optimizare a procesului didactic; e) propune consiliului de administraÅ£ie curriculumul la dispoziÅ£ia ÅŸcolii; f) propune consiliului de administraÅ£ie premierea ÅŸi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedră; g) aprobă sancÅ£ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor; h) propune consiliului de administraÅ£ie iniÅ£ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanÅ£e slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale; i) propune consiliului de administraÅ£ie programele de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice; j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraÅ£ie; k) îndeplineÅŸte alte atribuÅ£ii stabilite de consiliul de administraÅ£ie.  + SecÅ£iunea a 3-a Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar  + Articolul 99 (1) Unităţile conexe ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sunt: Institutul de ÅžtiinÅ£e ale EducaÅ£iei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naÅ£ionale, Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată, Unitatea pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar, palatele ÅŸi cluburile copiilor. (2) Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională. (3) ÃŽn fiecare judeÅ£ ÅŸi în municipiul BucureÅŸti funcÅ£ionează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul ÅŸcolar. Structura ÅŸi atribuÅ£iile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (4) Centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul ÅŸcolar. (5) FinanÅ£area centrului judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrului Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională se asigură de la bugetul consiliului judeÅ£ean. (6) Centrul judeÅ£ean de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională/Centrul Municipiului BucureÅŸti de Resurse ÅŸi Asistenţă EducaÅ£ională organizează, coordonează metodologic, monitorizează ÅŸi evaluează, după caz, la nivel judeÅ£ean/al municipiului BucureÅŸti, următoarele activităţi ÅŸi servicii educaÅ£ionale: a) servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judeÅ£ene ÅŸi prin cabinetele de asistenţă psihopedagogică/psihologică; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele ÅŸi prin cabinetele logopedice interÅŸcolare; c) servicii de evaluare, de orientare ÅŸcolară ÅŸi profesională; d) servicii de mediere ÅŸcolară, furnizate de mediatorii ÅŸcolari; e) servicii de consultanţă pentru educaÅ£ie incluzivă, furnizate de centrele ÅŸcolare de educaÅ£ie incluzivă. (7) Structura, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea centrului judeÅ£ean de resurse ÅŸi de asistenţă educaÅ£ională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (8) Centrul NaÅ£ional de Instruire DiferenÅ£iată se organizează ÅŸi funcÅ£ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (9) Unitatea pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. AtribuÅ£iile, structura, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea Unităţii pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Articolul 100 (1) Palatele ÅŸi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraÅŸcolare. Palatele copiilor au ÅŸi rol metodologic. (2) Palatul NaÅ£ional al Copiilor din BucureÅŸti este subordonat Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Palatele ÅŸi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor ÅŸcolare. (4) Organizarea ÅŸi competenÅ£ele palatelor ÅŸi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului.  + Capitolul VIII FinanÅ£area ÅŸi baza materială a învăţământului preuniversitar  + SecÅ£iunea 1 DispoziÅ£ii generale  + Articolul 101 (1) FinanÅ£area unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanÅ£area de bază, finanÅ£area complementară ÅŸi finanÅ£area suplimentară. (2) Statul asigură finanÅ£area de bază pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional ÅŸi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum ÅŸi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. FinanÅ£area de bază se face în limitele costului standard per elev/preÅŸcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului*).--------------*) NOTÄ‚ C.T.C.E. S.A. Piatra-NeamÅ£:Conform alin. (2) al art. 17 al art. II din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificările ÅŸi completările aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, până la începutul anului scolar 2012-2013 nu se acordă finanÅ£area de bază pentru elevii din învăţământul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevăzută la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. ÃŽncepând cu anul ÅŸcolar 2012-2013, finanÅ£area de bază se asigura pentru toÅ£i preÅŸcolarii ÅŸi pentru toÅ£i elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional ÅŸi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum ÅŸi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat, conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările ÅŸi completările ulterioare. (3) ÃŽn învăţământul preuniversitar particular, taxele de ÅŸcolarizare se stabilesc de consiliul de administraÅ£ie al fiecărei instituÅ£ii sau unităţi de învăţământ, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 102 (1) FinanÅ£area învăţământului preuniversitar de stat, particular ÅŸi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. (2) FinanÅ£area învăţământului preuniversitar particular ÅŸi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preÅŸcolar, primar ÅŸi gimnazial obligatoriu, precum ÅŸi din alte surse, potrivit legii.  + Articolul 103 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului are drept de iniÅ£iativă în domeniile politicii financiare ÅŸi resurselor umane din domeniul educaÅ£iei ÅŸi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale, cu asociaÅ£ii reprezentative ale părinÅ£ilor, asociaÅ£ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum ÅŸi cu sindicatele reprezentative. (2) Consiliile locale ÅŸi consiliul judeÅ£ean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti pot contribui din bugetele proprii la finanÅ£area de bază ÅŸi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.  + Articolul 104 (1) FinanÅ£area de bază asigură desfăşurarea în condiÅ£ii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naÅ£ionale. (2) FinanÅ£area de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată ÅŸi alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaÅ£iile ÅŸi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum ÅŸi contribuÅ£iile aferente acestora; b) cheltuielile cu formarea continuă ÅŸi evaluarea personalului; c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; d) cheltuielile materiale ÅŸi pentru servicii; e) cheltuielile cu întreÅ£inerea curentă. (3) FinanÅ£area de bază a unei unităţi ÅŸcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preÅŸcolar cu coeficienÅ£i specifici unităţii ÅŸcolare ÅŸi cu numărul de elevi ÅŸi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin ÅŸi din bugetele locale, pentru finanÅ£area de bază, o constituie costul standard per elev/preÅŸcolar. Costul standard per elev/preÅŸcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preÅŸcolar se face de către Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar, în condiÅ£iile prezentei legi ÅŸi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanÅ£ii Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ai partenerilor sociali ÅŸi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanÅ£area de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanÅ£are aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului care ia în considerare costul standard per elev/preÅŸcolar, numărul de elevi/preÅŸcolari din unitatea de învăţământ, precum ÅŸi factorii de corecÅ£ie dependenÅ£i de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare ÅŸi alÅ£i factori. (5) FinanÅ£area de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraÅŸe, municipii ÅŸi sectoare ale municipiului BucureÅŸti de către direcÅ£iile generale ale finanÅ£elor publice judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, cu asistenÅ£a tehnică de specialitate a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv a Inspectoratului Åžcolar al Municipiului BucureÅŸti. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanÅ£are de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanÅ£elor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraÅ£iei publice locale.  + Articolul 105 (1) FinanÅ£area complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ÅŸi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat. (2) FinanÅ£area complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparÅ£in unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) investiÅ£ii, reparaÅ£ii capitale, consolidări; b) subvenÅ£ii pentru internate ÅŸi cantine; c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naÅ£ională a elevilor; d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaÅ£ilor din învăţământul preuniversitar, cu excepÅ£ia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri ÅŸcolare ÅŸi activităţi educative extraÅŸcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ; i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii ÅŸi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preÅŸcolari ÅŸi elevi; j) gestionarea situaÅ£iilor de urgenţă; k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaÅ£iei ÅŸi formării profesionale. (3) FinanÅ£area complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraÅŸe, municipii ÅŸi sectoare ale municipiului BucureÅŸti de către direcÅ£iile generale ale finanÅ£elor publice judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti ÅŸi cu asistenÅ£a tehnică a inspectoratelor ÅŸcolare judeÅ£ene, respectiv al municipiului BucureÅŸti.  + Articolul 106FinanÅ£area de bază ÅŸi finanÅ£area complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar ÅŸi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preÅŸedintele consiliului judeÅ£ean/primarul de sector, în cazul ÅŸcolilor speciale.  + Articolul 107 (1) FinanÅ£area suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanÅ£elor ÅŸcolare. (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti ÅŸi consiliile judeÅ£ene, respectiv Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti, contribuie la finanÅ£area suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii. (3) FinanÅ£area suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea ÅŸcolară ÅŸi finanÅ£ator.  + Articolul 108 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obÅ£ine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaÅ£ii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminuează finanÅ£area de bază, complementară sau suplimentară ÅŸi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraÅ£ie. La sfârÅŸitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat ÅŸi se reportează pentru bugetul anual următor. (3) Directorul ÅŸi consiliul de administraÅ£ie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiÅ£iile legii.  + Articolul 109 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului finanÅ£ează anual, în cadrul programelor naÅ£ionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiÅ£ii: a) competiÅ£ii între ÅŸcoli care se bazează pe evaluarea instituÅ£ională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune ÅŸi performanţă. ÃŽn urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a ÅŸcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun",, Bun", "Satisfăcător" ÅŸi "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât ÅŸcolile cu excelenţă în incluziune, cât ÅŸi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Åžcolile care obÅ£in calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creÅŸterii performanÅ£elor; b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ÅŸcolile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenÅ£ei în predare. La nivel judeÅ£ean ÅŸi naÅ£ional va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. ExcelenÅ£a în predare va fi recompensată financiar, prin programul naÅ£ional de stimulare a excelenÅ£ei didactice; c) performanÅ£a elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaÅ£ie tehnico-ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi artistică ÅŸi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (2) ÃŽn lansarea competiÅ£iilor, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului se consultă cu asociaÅ£iile reprezentative ale părinÅ£ilor, asociaÅ£iile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul NaÅ£ional al Elevilor ÅŸi cu sindicatele reprezentative.  + Articolul 110 (1) Bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli se întocmeÅŸte anual, de către fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanÅ£are a învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se aprobă ÅŸi se execută conform legii. (2) Excedentele anuale rezultate din execuÅ£ia bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli ale activităţilor finanÅ£ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor ÅŸi se folosesc cu aceeaÅŸi destinaÅ£ie sau, cu aprobarea consiliului de administraÅ£ie, se utilizează pentru finanÅ£area altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ. (3) FinanÅ£area unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special, a liceelor speciale ÅŸi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeÅ£ene ÅŸi ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.  + Articolul 111 (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special: a) finanÅ£area programelor naÅ£ionale ale Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului; b) componenÅ£a locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanÅ£ate de Guvernul României ÅŸi de organismele financiare internaÅ£ionale, precum ÅŸi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniÅ£elor ţării, precum ÅŸi bursele pentru elevii străini; d) organizarea evaluărilor, a simulărilor ÅŸi a examenelor naÅ£ionale; e) perfecÅ£ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice ÅŸi didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor ÅŸi strategiilor Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului; f) finanÅ£area, prin hotărâre a Guvernului, iniÅ£iată de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiÅ£ii, de modernizare ÅŸi de dezvoltare a bazei materiale a instituÅ£iilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări ÅŸi reabilitări de ÅŸcoli ÅŸi dotări; g) finanÅ£area unor programe naÅ£ionale de protecÅ£ie socială, stabilite prin reglementări specifice; h) finanÅ£area privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ ÅŸi pe meserii, tehnico-aplicative, ÅŸtiinÅ£ifice, de creaÅ£ie, concursuri ÅŸi festivaluri cultural-artistice, campionate ÅŸi concursuri sportive ÅŸcolare, cu participare naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională, precum ÅŸi olimpiade internaÅ£ionale pe obiecte de învăţământ. (2) FinanÅ£area cheltuielilor privind inspectoratele ÅŸcolare, casele corpului didactic, palatele ÅŸi cluburile copiilor ÅŸi elevilor, cluburile sportive ÅŸcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) Cluburile sportive ÅŸcolare, precum ÅŸi palatele ÅŸi cluburile copiilor pot să fie finanÅ£ate ÅŸi de autorităţile administraÅ£iei publice locale. (4) Consiliul judeÅ£ean/consiliile locale ale sectoarelor ÅŸi Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziÅ£ia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, prin finanÅ£area complementară. (5) Consiliul judeÅ£ean/Consiliul General al Municipiului BucureÅŸti asigură fonduri pentru organizarea ÅŸi desfăşurarea olimpiadelor ÅŸi a concursurilor ÅŸcolare judeÅ£ene/ale municipiului BucureÅŸti. (6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată ÅŸi cu metroul se finanÅ£ează prin bugetul Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi din alte surse, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 2-a Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat  + Articolul 112 (1) Unităţile de învăţământ de stat pot deÅ£ine în administrare bunuri proprietate publică, cele de învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional aparÅ£in, în funcÅ£ie de entitatea care le-a înfiinÅ£at, uneia dintre cele două forme de proprietate. (2) Terenurile ÅŸi clădirile unităţilor de educaÅ£ie timpurie, de învăţământ preÅŸcolar, ÅŸcolilor primare, gimnaziale ÅŸi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinÅ£ate de stat, fac parte din domeniul public local ÅŸi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora ÅŸi sunt administrate de către consiliile de administraÅ£ie, conform legislaÅ£iei în vigoare. (3) Terenurile ÅŸi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat ÅŸi centrele judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională fac parte din domeniul public judeÅ£ean, respectiv al municipiului BucureÅŸti, ÅŸi sunt în administrarea consiliului judeÅ£ean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BucureÅŸti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraÅ£ie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive ÅŸcolare, ale palatelor ÅŸi cluburilor copiilor ÅŸi elevilor, precum ÅŸi ale centrelor judeÅ£ene de resurse ÅŸi asistenţă educaÅ£ională sunt de drept proprietatea acestora ÅŸi sunt administrate de către consiliile de administraÅ£ie ale acestora. (4) Terenurile ÅŸi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene, casele corpului didactic, centrul naÅ£ional de excelenţă, centrele recreative ÅŸi de divertisment, Palatul NaÅ£ional al Copiilor, palatele ÅŸi cluburile elevilor, cluburile sportive ÅŸcolare, precum ÅŸi alte unităţi din subordinea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, ale căror cheltuieli curente ÅŸi de capital se finanÅ£ează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului ÅŸi sunt administrate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, prin inspectoratele ÅŸcolare judeÅ£ene ÅŸi prin consiliile de administraÅ£ie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor ÅŸi instituÅ£iilor respective ÅŸi sunt administrate de acestea. (5) Nu fac parte din domeniul public local, judeÅ£ean, respectiv al statului terenurile ÅŸi clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deÅ£inute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. (6) Schimbarea destinaÅ£iei bazei materiale a instituÅ£iilor ÅŸi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraÅ£iei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn caz contrar, actele de schimbare a destinaÅ£iei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracÅ£iune ÅŸi se pedepseÅŸte conform legii penale.  + Articolul 113ÃŽnscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparÅ£inând Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sau instituÅ£iilor ÅŸi unităţilor de învăţământ ÅŸi cercetare ÅŸtiinÅ£ifică din sistemul învăţământului de stat, precum ÅŸi asupra bunurilor aparÅ£inând consiliilor locale, judeÅ£ene ÅŸi, respectiv, Consiliului General al Municipiului BucureÅŸti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripÅ£iuni ÅŸi transcripÅ£iuni, în cărÅ£ile funciare sau în cărÅ£ile de publicitate funciară, cu scutire de plată taxelor prevăzute de lege.  + Titlul III ÃŽnvăţământul superior  + Capitolul I DispoziÅ£ii generale  + Articolul 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcÅ£iile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului superior din România. (2) ÃŽnvăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, ÅŸcoli de studii superioare ÅŸi altele asemenea, numite în continuare instituÅ£ii de învăţământ superior sau universităţi. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituÅ£ii au personalitate juridică, au caracter nonprofit, sunt de interes public ÅŸi sunt apolitice.  + Articolul 115 (1) ÃŽnvăţământul superior se poate organiza doar în instituÅ£ii de învăţământ superior care au obÅ£inut autorizarea de funcÅ£ionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituÅ£ii de învăţământ superior acreditate.  + Articolul 116 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ superior include toate instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate. O instituÅ£ie de învăţământ superior autorizată să funcÅ£ioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului naÅ£ional de învăţământ superior numai după acreditare. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituÅ£ii de învăţământ superior acreditate din România, numai cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea ÅŸi asigurarea calităţii programelor de studii. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior româneÅŸti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu instituÅ£ii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de origine. ÃŽn cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât ÅŸi în statele respective.  + Articolul 117Misiunea învăţământului superior este de a genera ÅŸi de a transfera cunoaÅŸtere către societate prin: a) formare iniÅ£ială ÅŸi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserÅ£iei profesionale a individului ÅŸi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic; b) cercetare ÅŸtiinÅ£ifică, dezvoltare, inovare ÅŸi transfer tehnologic, prin creaÅ£ie individuală ÅŸi colectivă, în domeniul ÅŸtiinÅ£elor, al ÅŸtiinÅ£elor inginereÅŸti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanÅ£elor ÅŸi dezvoltării fizice ÅŸi sportive, precum ÅŸi valorificarea ÅŸi diseminarea rezultatelor acestora.  + Articolul 118 (1) Sistemul naÅ£ional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertăţii academice; c) principiul răspunderii publice; d) principiul asigurării calităţii; e) principiul echităţii; f) principiul eficienÅ£ei manageriale ÅŸi financiare; g) principiul transparenÅ£ei; h) principiul respectării drepturilor ÅŸi libertăţilor studenÅ£ilor ÅŸi ale personalului academic; i) principiul independenÅ£ei de ideologii, religii ÅŸi doctrine politice; j) principiul libertăţii de mobilitate naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională a studenÅ£ilor, a cadrelor didactice ÅŸi a cercetătorilor; k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; l) principiul centrării educaÅ£iei pe student. (2) ÃŽn învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepÅ£ia măsurilor afirmative prevăzute de lege. (3) StudenÅ£ii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spaÅ£iilor universitare, precum ÅŸi condiÅ£ii pentru desfăşurarea normală a activităţilor academice, sociale ÅŸi culturale în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior. (4) ÃŽn învăţământul superior există ÅŸi pot fi organizate facultăţi de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, ÅŸi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice ÅŸi irenice internaÅ£ionale ÅŸi în conformitate cu prevederile legale.  + Articolul 119 (1) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior de stat, învăţământul este gratuit pentru cifra de ÅŸcolarizare aprobată anual de Guvern ÅŸi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii. (2) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către consiliul de administraÅ£ie, conform legii. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor ÅŸi au obligaÅ£ia să le comunice tuturor celor interesaÅ£i, inclusiv pe site-ul universităţii.  + Articolul 120 (1) Calificările dobândite de absolvenÅ£ii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate ÅŸi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate. (2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale ÅŸi nu pot fi emise decât de instituÅ£iile acreditate, pentru programele ÅŸi formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. ÃŽn acest din urmă caz, în cadrul instituÅ£iei care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseÅŸte conform legii penale.  + Articolul 121Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului este autoritate publică ÅŸi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea ÅŸi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior ÅŸi să aplice, dacă este cazul, sancÅ£iuni. De asemenea, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară, îşi asumă misiunea generală ÅŸi pe cea proprie ÅŸi îşi exercită răspunderea publică.  + Articolul 122 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior de stat ÅŸi particulare se înfiinÅ£ează prin lege, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale privind acreditarea, stabilite conform OrdonanÅ£ei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaÅ£iei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. (3) IniÅ£iativa înfiinţării instituÅ£iei de învăţământ superior de stat aparÅ£ine Guvernului. IniÅ£iativa înfiinţării instituÅ£iei de învăţământ superior particular ÅŸi confesional aparÅ£ine unei fundaÅ£ii, unei asociaÅ£ii sau unui cult religios ori altui furnizor de educaÅ£ie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.  + Articolul 123 (1) Autonomia universitară este garantată prin ConstituÅ£ie. Libertatea academică este garantată prin lege. InstituÅ£iile de învăţământ superior se organizează ÅŸi funcÅ£ionează independent de orice ingerinÅ£e ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituÅ£ională, structura, activităţile, organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea proprie, gestionarea resurselor materiale ÅŸi umane, cu respectarea strictă a legislaÅ£iei în vigoare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaÅ£ia în vigoare. (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiÅ£ia asumării răspunderii publice. (5) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveÅŸte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor ÅŸi valorificarea rezultatelor, conform legii. (6) ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi artistice. (7) StudenÅ£ilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor ÅŸi specializărilor, în conformitate cu normele legale în vigoare ÅŸi cu planurile de învăţământ. (8) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere ale universităţilor particulare ÅŸi confesionale, atribuÅ£iile, modul de constituire, precum ÅŸi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor ÅŸi cu aprobarea senatului universitar.  + Articolul 124 (1) Răspunderea publică obligă orice instituÅ£ie de învăţământ superior, de stat sau particulară: a) să respecte legislaÅ£ia în vigoare, carta proprie ÅŸi politicile naÅ£ionale ÅŸi europene în domeniul învăţământului superior; b) să aplice ÅŸi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea ÅŸi evaluarea calităţii în învăţământul superior; c) să respecte politicile de echitate ÅŸi etică universitară, cuprinse în Codul de etică ÅŸi deontologie profesională aprobat de senatul universitar; d) să asigure eficienÅ£a managerială ÅŸi eficienÅ£a utilizării resurselor, în cazul universităţilor de stat, ÅŸi a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituÅ£ional; e) să asigure transparenÅ£a tuturor deciziilor ÅŸi activităţilor sale, conform legislaÅ£iei în vigoare; f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar ÅŸi de cercetare, precum ÅŸi drepturile ÅŸi libertăţile studenÅ£ilor. (2) ÃŽn cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului ÅŸi a prevederilor dogmatice ÅŸi canonice specifice cultului respectiv.  + Articolul 125 (1) ÃŽn cazul în care se constată nerespectarea obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligaÅ£iile prevăzute la art. 124, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la data sesizării iniÅ£iale a senatului universitar, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) revocarea din funcÅ£ie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică ÅŸi management universitar, cu consultarea senatului universitar. ÃŽn termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din funcÅ£ie a rectorului, senatul universitar are obligaÅ£ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea ÅŸi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. ÃŽn termen de 3 luni de la revocarea din funcÅ£ie a rectorului, senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, ÅŸi trimite spre confirmare ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului numele noului rector; b) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanţările din surse publice, la propunerea Consiliului de etică ÅŸi management universitar; c) propune Guvernului iniÅ£ierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinÅ£are a instituÅ£iei de învăţământ superior în cauză. (2) Constatarea încălcării obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică ÅŸi management universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanÅ£i numiÅ£i de către Consiliul NaÅ£ional al Rectorilor, 3 reprezentanÅ£i ai Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, numiÅ£i de ministrul educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, câte un reprezentant numit de către AgenÅ£ia Română de Asigurare a Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS, Consiliul NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃŽnvăţământului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul NaÅ£ional al Cercetării ÅžtiinÅ£ifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul NaÅ£ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ÅŸi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, ÅŸi un reprezentant al federaÅ£iilor naÅ£ionale ale studenÅ£ilor. (3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică ÅŸi management universitar în legătură cu nerespectarea obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124. ÃŽn urma primirii unei astfel de sesizări, Consiliul de etică ÅŸi management universitar are obligaÅ£ia de a investiga aspectele sesizate ÅŸi de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la aceste sesizări constituie documente publice ÅŸi se publică pe site-ul web al Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Respectarea de către instituÅ£iile de învăţământ superior a obligaÅ£iilor prevăzute la art. 124 ÅŸi a altor obligaÅ£ii legale aferente răspunderii publice, precum ÅŸi respectarea de către Consiliul de etică ÅŸi management universitar a obligaÅ£iilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obligaÅ£ii poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică română, potrivit legii.  + Articolul 126 (1) SpaÅ£iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staÅ£iunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor ÅŸi clinicilor universitare, precum ÅŸi dotările aferente, folosite de instituÅ£ia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze. (2) Fac excepÅ£ie de la prevederile alin. (1) spaÅ£iile ÅŸi dotările aferente care aparÅ£in Ministerului Sănătăţii, ministerelor ÅŸi instituÅ£iilor cu reÅ£ea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior, spaÅ£iile care aparÅ£in cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional, precum ÅŸi spaÅ£iile care aparÅ£in Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi Serviciului Român de InformaÅ£ii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate. (3) SpaÅ£iul universitar este inviolabil. Accesul în spaÅ£iul universitar este permis numai în condiÅ£iile stabilite prin lege ÅŸi prin Carta universitară.  + Articolul 127 (1) Comunitatea universitară este constituită din studenÅ£i, personal didactic ÅŸi de cercetare ÅŸi personal didactic ÅŸi de cercetare auxiliar. (2) Din comunitatea universitară fac parte ÅŸi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare, prin hotărâre a senatului universitar. (3) Membrii comunităţii universitare au drepturile ÅŸi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare ÅŸi prin Carta universitară.  + Articolul 128 (1) Carta universitară prezintă opÅ£iunile majore ale comunităţii universitare ÅŸi se aplică în tot spaÅ£iul universitar. (2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puÅ£in la: a) modalităţile de desemnare ÅŸi revocare din funcÅ£ie a persoanelor care ocupă funcÅ£ii de conducere sau care fac parte din structurile ÅŸi organismele de conducere ale universităţii, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare; b) Codul de etică ÅŸi deontologie profesională universitară; c) modul în care se realizează gestiunea ÅŸi protecÅ£ia resurselor universităţii; d) condiÅ£iile în care se constituie fondurile proprii ÅŸi stabilirea destinaÅ£iei acestora ÅŸi a condiÅ£iilor în care sunt utilizate; e) condiÅ£iile în care se pot încheia contracte cu instituÅ£iile publice ÅŸi cu alÅ£i operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală ÅŸi aplicativă sau a creÅŸterii nivelului de calificare a specialiÅŸtilor cu studii universitare; f) condiÅ£iile în care universitatea se poate asocia cu alte instituÅ£ii de învăţământ superior sau cu alte organizaÅ£ii pentru îndeplinirea misiunii sale; g) modalităţile în care se pot construi, deÅ£ine ÅŸi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii, necesare educaÅ£iei ÅŸi cercetării ÅŸtiinÅ£ifice; h) modalităţile în care se derulează acÅ£iunile de cooperare internaÅ£ională ale instituÅ£iei de învăţământ superior, încheierea de contracte ÅŸi participarea la organizaÅ£iile europene ÅŸi internaÅ£ionale; i) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor ÅŸi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic ÅŸi administrativ ÅŸi organizaÅ£iile studenÅ£eÅŸti legal constituite; j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar ÅŸi care corespund legislaÅ£iei în vigoare. (3) Carta universitară se elaborează ÅŸi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară. (4) Carta universitară nu poate conÅ£ine prevederi contrare legislaÅ£iei în vigoare. Nerespectarea legilor în conÅ£inutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluÅ£ia pozitivă a Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. RezoluÅ£ia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituÅ£iei de învăţământ superior. (6) ÃŽn cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivit procedurii aprobării tacite.  + Articolul 129 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot înfiinÅ£a, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaÅ£ii sau asociaÅ£ii, cu aprobarea senatului universitar. CondiÅ£ia ca acestea să se înfiinÅ£eze este aceea ca ele să contribuie la creÅŸterea performanÅ£elor instituÅ£iei ÅŸi să nu influenÅ£eze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare ÅŸi consultanţă. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot constitui consorÅ£ii, inclusiv cu unităţile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislaÅ£iei în vigoare. (3) La constituirea societăţilor comerciale, a fundaÅ£iilor sau a asociaÅ£iilor, instituÅ£ia de învăţământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenÅ£ie ÅŸi alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare ÅŸi folosinţă asupra bunurilor patrimoniale societăţilor comerciale sau asociaÅ£iilor în care are calitatea de asociat sau acÅ£ionar ori fundaÅ£iilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinţă ÅŸi administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al universităţii la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaÅ£ii sau asociaÅ£ii.  + Articolul 130 (1) InstituÅ£iile de învăţământ superior adoptă un cod de etică ÅŸi deontologie profesională universitară. Acesta face parte din Carta universitară ÅŸi include obligatoriu: a) stabilirea situaÅ£iilor de conflicte de interese ÅŸi incompatibilităţi; b) prevederea că persoanele care se află în relaÅ£ie de soÅ£i, afini ÅŸi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcÅ£ii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziÅ£ie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituÅ£ională la orice nivel în aceeaÅŸi universitate ÅŸi nu pot fi numiÅ£i în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soÅ£ii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv; c) măsurile educaÅ£ionale, administrative ÅŸi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, master, doctorat, articolelor ÅŸtiinÅ£ifice sau a altor asemenea lucrări, precum ÅŸi sancÅ£iunile aferente. (2) Rectorul universităţii are obligaÅ£ia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul universităţii ÅŸi este transmis tuturor părÅ£ilor interesate. Acest raport include cel puÅ£in: a) situaÅ£ia financiară a universităţii, pe surse de finanÅ£are ÅŸi tipuri de cheltuieli; b) situaÅ£ia fiecărui program de studii; c) situaÅ£ia personalului instituÅ£iei; d) rezultatele activităţilor de cercetare; e) situaÅ£ia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii; f) situaÅ£ia respectării eticii universitare ÅŸi a eticii activităţilor de cercetare; g) situaÅ£ia posturilor vacante; h) situaÅ£ia inserÅ£iei profesionale a absolvenÅ£ilor din promoÅ£iile precedente. (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice ÅŸi constituie o condiÅ£ie fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public.  + Capitolul II Structura organizatorică a instituÅ£iilor de învăţământ superior  + Articolul 131 (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituÅ£ie de învăţământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăţi, departamente, institute, centre sau laboratoare, unităţi de proiectare, centre de consultanţă, clinici universitare, studiouri ÅŸi ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unităţi de microproducÅ£ie ÅŸi prestări servicii, staÅ£iuni experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de producÅ£ie ÅŸi transfer de cunoaÅŸtere ÅŸi tehnologie. ÃŽn structura instituÅ£iilor de învăţământ superior funcÅ£ionează servicii tehnico-administrative. (2) InstituÅ£ia de învăţământ superior poate înfiinÅ£a, pe perioadă determinată ÅŸi pe proiecte, unităţi de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli, care au autonomie ÅŸi statute proprii, aprobate de senatul universitar. (3) Componentele prevăzute la alin. (1) ÅŸi (2) sunt organizate de fiecare instituÅ£ie de învăţământ superior, astfel încât instituÅ£ia să îşi realizeze misiunea, să asigure criteriile ÅŸi standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activităţile de învăţământ, cercetare, producÅ£ie sau transfer cognitiv ÅŸi tehnologic ÅŸi să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunităţii universitare.  + Articolul 132 (1) Facultatea este unitatea funcÅ£ională care elaborează ÅŸi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ÅŸtiinÅ£elor, artelor sau sportului. (2) Orice facultate se înfiinÅ£ează, se organizează sau se desfiinÅ£ează la propunerea ÅŸi cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituÅ£iilor de învăţământ superior, iniÅ£iată anual de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (3) ÃŽntr-o instituÅ£ie de învăţământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înfiinÅ£eze ÅŸi să finanÅ£eze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerinÅ£e stringente de instruire ÅŸi formare profesională în domenii de interes naÅ£ional. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, ÅŸcoli doctorale, ÅŸcoli postuniversitare ÅŸi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri ÅŸi cicluri de studii universitare. (5) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (2), în situaÅ£ii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, poate înfiinÅ£a facultăţi, în cadrul universităţilor de stat, cu consultarea senatului universitar.  + Articolul 133 (1) Departamentul este unitatea academică funcÅ£ională care asigură producerea, transmiterea ÅŸi valorificarea cunoaÅŸterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea în componenţă centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, ÅŸcoli postuniversitare ÅŸi extensii universitare. (3) Departamentul se înfiinÅ£ează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinÅ£ează prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcÅ£ionează. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcÅ£ionează ca unităţi de venituri ÅŸi cheltuieli în cadrul universităţii.  + Articolul 134ÃŽnfiinÅ£area institutelor, staÅ£iunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobată de către senatul universitar, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare.  + Articolul 135 (1) ÃŽnvăţământul superior pentru minorităţile naÅ£ionale se realizează: a) în instituÅ£ii de învăţământ superior în cadrul cărora funcÅ£ionează facultăţi/linii/programe de studii cu predare în limba maternă; b) în instituÅ£ii de învăţământ superior multiculturale ÅŸi multilingve; în acest caz, se constituie secÅ£ii/linii cu predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale; c) în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior pot fi organizate grupe, secÅ£ii sau linii de predare în limbile minorităţilor naÅ£ionale, în condiÅ£iile legii. (2) Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve ÅŸi multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare aparÅ£inând liniei de studiu adoptă ÅŸi elaborează un regulament de funcÅ£ionare propriu, care stabileÅŸte procedurile de alegere ÅŸi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanţă cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) SecÅ£ia de studiu este o formă de organizare a învăţământului universitar într-o limbă a minorităţilor naÅ£ionale, care poate fi instituÅ£ionalizată, atât la nivelul universităţii, cât ÅŸi în cadrul unei facultăţi, prin departamentul secÅ£iei, care are în componenţă programele de studiu ÅŸi structurile organizatorice aferente. SecÅ£iile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităţilor didactice. (4) ÃŽn învăţământul universitar pentru minorităţile naÅ£ionale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare - licenţă, în ciclul II de studii universitare - master ÅŸi în ciclul III de studii universitare - doctorat, precum ÅŸi în învăţământul postuniversitar, în limba maternă. (5) FinanÅ£area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenÅ£ii care urmează cursurile în limba unei minorităţi naÅ£ionale.  + Capitolul III Organizarea studiilor universitare  + SecÅ£iunea 1 Structura anului universitar  + Articolul 136 (1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie ÅŸi include două semestre. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. ÃŽn atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. (2) Senatul universitar al fiecărei instituÅ£ii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puÅ£in 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenÅ£ilor, precum ÅŸi calendarul activităţilor educaÅ£ionale specifice semestrelor academice de studiu.  + SecÅ£iunea a 2-a Programe de studii universitare  + Articolul 137 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităţi curriculare de predare, învăţare, cercetare, aplicaÅ£ii practice ÅŸi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă ÅŸi printr-un supliment de diplomă. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul naÅ£ional al calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileÅŸte astfel încât să maximizeze ÅŸansele obÅ£inerii calificării dorite ÅŸi se aprobă de către senatul universitar. (3) ConcordanÅ£a dintre curriculum ÅŸi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării calităţii. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii ÅŸi organizate pe 3 cicluri de studiu: licenţă, master, doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupaÅ£ii ÅŸi funcÅ£ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit.  + Articolul 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competenÅ£a instituÅ£iilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare ÅŸi funcÅ£ionare, în acord cu standardele naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale generale ÅŸi specifice de calitate. (2) Un program de studii universitare funcÅ£ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat ÅŸi funcÅ£ionează în condiÅ£iile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea ÅŸi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu funcÅ£ionează legal se sancÅ£ionează cu nerecunoaÅŸterea studiilor pentru beneficiari, precum ÅŸi cu amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, ÅŸi cu retragerea imediată, de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, a autorizaÅ£iei de funcÅ£ionare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituÅ£ia în cauză. (3) Autorizarea provizorie ÅŸi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, fiecare limbă de predare ÅŸi pentru fiecare locaÅ£ie geografică în care se desfăşoară. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea naÅ£ională nu poate contraveni celei europene. (5) Nomenclatorul domeniilor ÅŸi al programelor de studii universitare, domeniile ÅŸi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcÅ£ioneze provizoriu, locaÅ£iile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum ÅŸi numărul maxim de studenÅ£i care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i, propus de către agenÅ£iile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.  + SecÅ£iunea a 3-a Forme de organizare  + Articolul 139Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ ÅŸi/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului ÅŸi presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaÅ£iul universitar, a studenÅ£ilor cu cadrele didactice ÅŸi de cercetare; b) cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză ÅŸi pregătirii aplicative, programate în mod compact ÅŸi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaÅ£iul universitar, a studenÅ£ilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă; c) la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice ÅŸi de comunicaÅ£ii specifice, activităţi de autoînvăţare ÅŸi autoevaluare completate de activităţi specifice de tutorat.  + Articolul 140 (1) Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă ÅŸi la distanţă. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă ÅŸi cu frecvenţă redusă. (3) Fac excepÅ£ie de la prevederile alin. (1) ÅŸi (2) programele de studii de licenţă ÅŸi master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaÅ£iile referitoare la frecvenţă sunt stabilite de către conducerea ÅŸcolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. ObligaÅ£iile referitoare la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii ÅŸcolii doctorale, inclusiv în vederea finanţării. (5) Diplomele ÅŸi certificatele de studii universitare eliberate de instituÅ£iile de învăţământ superior, în condiÅ£iile legii, pentru aceleaÅŸi programe de studii, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competenÅ£ele ÅŸi cunoÅŸtinÅ£ele verificate, corespondenÅ£a dintre rezultatele învăţării ÅŸi notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei instituÅ£ii de învăţământ superior. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă ÅŸi la distanţă numai instituÅ£iile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.  + SecÅ£iunea a 4-a Contracte de studii  + Articolul 141InstituÅ£ia de învăţământ superior semnează cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetător postdoctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordanţă cu prevederile regulamentelor de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii ÅŸi cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului universitar.  + SecÅ£iunea a 5-a Admiterea în programe de studii  + Articolul 142 (1) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în instituÅ£iile de învăţământ superior de stat ÅŸi particulare din România. (2) Fiecare instituÅ£ie de învăţământ superior elaborează ÅŸi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). (3) CondiÅ£iile de admitere, inclusiv cifrele de ÅŸcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel puÅ£in 6 luni înainte de susÅ£inerea concursului de admitere. (4) La admiterea în învăţământul superior de stat ÅŸi particular, pentru fiecare ciclu ÅŸi program de studii universitare, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparÅ£inând SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ai ConfederaÅ£iei ElveÅ£iene pot candida în aceleaÅŸi condiÅ£ii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveÅŸte taxele de ÅŸcolarizare. (5) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot percepe de la candidaÅ£i, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea ÅŸi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor. (6) O persoană poate beneficia de finanÅ£are de la buget pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master ÅŸi pentru un singur program de doctorat. (7) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenÅ£ei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare ÅŸi până la susÅ£inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puÅ£in pe perioadele de întrerupere a studiilor. (8) InstituÅ£iile de învăţământ superior au obligaÅ£ia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii ÅŸi necondiÅ£ionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaÅ£ilor declaraÅ£i respinÅŸi sau ale celor care renunţă la locul obÅ£inut prin admitere, după afiÅŸarea rezultatelor finale.  + SecÅ£iunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor  + Articolul 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt: a) examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ÅŸtiinÅ£elor inginereÅŸti; b) examen de disertaÅ£ie, pentru ciclul de studii universitare de master; c) examen de susÅ£inere publică a tezei de doctorat; d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; e) examen de selecÅ£ie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenÅ£ilor/absolvenÅ£ilor care provin de la instituÅ£ii de învăţământ superior ÅŸi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. (2) Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează ÅŸi se desfăşoară numai de către instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar ÅŸi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) AbsolvenÅ£ii programelor de studiu din instituÅ£iile de învăţământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) ÃŽndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaÅ£ie ÅŸi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conÅ£inutului acestora. (5) Este interzisă comercializarea de lucrări ÅŸtiinÅ£ifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaÅ£ie sau de doctorat.  + SecÅ£iunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studenÅ£ilor  + Articolul 144 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen ÅŸi prin evaluarea continuă. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedere asigurarea calităţii ÅŸi respectarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară. (3) Rezultatele în învăţare sunt apreciate la examene: a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competenÅ£elor minimale aferente unei discipline ÅŸi promovarea unui examen; b) cu calificative, după caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeÅŸte că acestea au fost obÅ£inute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.  + Articolul 145Analiza contestaÅ£iilor depuse de candidaÅ£ii la admitere, de studenÅ£ii examinaÅ£i, de absolvenÅ£i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenÅ£a instituÅ£iilor de învăţământ superior, conform propriilor regulamente instituÅ£ionale ÅŸi prevederilor Cartei universitare.  + SecÅ£iunea a 8-a Diplome  + Articolul 146Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeÅŸte că s-a obÅ£inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară.  + Articolul 147 (1) RecunoaÅŸterea ÅŸi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în Å£ară sau în străinătate se realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecărei instituÅ£ii de învăţământ superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare ÅŸi transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru. (2) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor Codului de etică ÅŸi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări. (3) ÃŽn cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităţi, actele de studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naÅ£ionale ÅŸi cu prevederile acordurilor interinstituÅ£ionale.  + SecÅ£iunea a 9-a Credite de studii  + Articolul 148 (1) Programele de studii universitare planifică ÅŸi organizează volumul de muncă specific activităţilor de predare, învăţare, aplicare practică ÅŸi examinare în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată ÅŸi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unităţi componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învăţării. (2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile. (3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileÅŸte de către senatul universitar. (4) Durata programelor de studii universitare de licenţă ÅŸi master, pe domenii de specializare, se stabileÅŸte la propunerea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului ÅŸi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă ÅŸi de master corespunde obÅ£inerii a cel puÅ£in 300 de credite de studii transferabile. (6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileÅŸte de fiecare universitate în funcÅ£ie de domeniul ÅŸtiinÅ£ific sau artistic.  + Articolul 149 (1) Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot utiliza în recunoaÅŸterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaÅŸi domeniu fundamental în scopul echivalării ÅŸi transferării creditelor de studiu transferabile ÅŸi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. (2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor ÅŸi recunoaÅŸterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaÅ£iilor existente în registrul matricol propriu, instituÅ£iile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această operaÅ£iune, instituÅ£iile de învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar. (3) Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învăţământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.  + SecÅ£iunea a 10-a Ciclul I - Studii universitare de licenţăA. Organizarea  + Articolul 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă ÅŸi stabilirea numărului maxim de studenÅ£i care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i în cadrul programului ÅŸi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 ÅŸi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, ÅŸi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC. (2) La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este, după caz, de 3-4 ani ÅŸi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul universitar din domeniile ÅŸtiinÅ£e inginereÅŸti, ÅŸtiinÅ£e juridice ÅŸi teologie pastorală este de 4 ani. (3) Un procent de maximum 5% din numărul studenÅ£ilor cu frecvenţă dintr-un program de studii universitare de licenţă pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultăţii, 2 ani de studii într-un singur an, cu excepÅ£ia instituÅ£iilor de învăţământ superior medical ÅŸi al ultimului an de studii, în condiÅ£iile prevăzute de regulamentele de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii ÅŸi cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare. (4) ÃŽn cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universităţile au obligaÅ£ia de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel puÅ£in 50% în afara universităţilor. (5) Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanÅ£are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă pentru studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanÅ£ate de la buget, pentru universităţile de stat. (6) Senatul universitar poate înfiinÅ£a duble specializări. Procedura de autorizare ÅŸi acreditare a acestor specializări este cea prevăzută de lege.B. Admiterea  + Articolul 151 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenÅ£ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. (2) ÃŽn cadrul metodologiei proprii, instituÅ£iile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiÅ£ii speciale referitoare la admiterea candidaÅ£ilor la programe de studii universitare de licenţă, care au obÅ£inut în perioada studiilor liceale distincÅ£ii la olimpiadele ÅŸcolare ÅŸi/sau la alte concursuri naÅ£ionale sau internaÅ£ionale.C. Diploma  + Articolul 152 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se numeÅŸte diplomă de licenţă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist. (2) Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menÅ£ionează toate informaÅ£iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată ÅŸi titlul obÅ£inut. Diploma de licenţă, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoÅ£ite de suplimentul la diplomă ÅŸi se eliberează, gratuit, în limba română ÅŸi într-o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională.  + SecÅ£iunea a 11-a Ciclul II - Studii universitare de masterA. Organizarea  + Articolul 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare ÅŸi se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC ÅŸi din Cadrul NaÅ£ional al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1-2 ani ÅŸi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 ÅŸi 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I ÅŸi ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 ÅŸi 6 ani, la învăţământul cu frecvenţă, în condiÅ£iile prezentei legi, diplomele obÅ£inute fiind echivalente diplomei de master. (2) Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenÅ£ilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.  + Articolul 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional, orientat preponderent spre formarea competenÅ£elor profesionale; b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenÅ£elor de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică. ÃŽnvăţarea realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă ÅŸi poate fi organizat în cadrul ÅŸcolilor doctorale; c) master didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele instituÅ£ii de învăţământ superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.  + Articolul 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilirea numărului maxim al studenÅ£ilor care pot fi ÅŸcolarizaÅ£i ÅŸi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în ÃŽnvăţământul Superior, denumit în continuare EQAR. (2) ÃŽn cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar ÅŸi comunicate Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat. (3) InstituÅ£iile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociaÅ£ii profesionale ÅŸi/sau instituÅ£ii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerinÅ£elor pieÅ£ei muncii. (4) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă pentru studiile universitare de master la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanÅ£ate de la buget, pentru universităţile de stat.B. Admiterea  + Articolul 156Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenÅ£ii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.C. Diploma  + Articolul 157Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master ÅŸi susÅ£inerea cu succes a lucrării de disertaÅ£ie se numeÅŸte diplomă de master ÅŸi cuprinde toate informaÅ£iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ. Aceasta este însoÅ£ită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în limba română ÅŸi o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională.  + SecÅ£iunea a 12-a Ciclul III - Studii universitare de doctoratA. Organizarea  + Articolul 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare ÅŸi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC ÅŸi din Cadrul NaÅ£ional al Calificărilor. Acestea se desfăşoară pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizează în ÅŸcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Åžcolile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consorÅ£iu universitar ori de către consorÅ£ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consorÅ£iu universitar ÅŸi unităţi de cercetare-dezvoltare. Universităţile, respectiv parteneriatele sau consorÅ£iile organizatoare de una sau mai multe ÅŸcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o instituÅ£ie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice. (3) Academia Română poate înfiinÅ£a Åžcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privinÅ£a autorizării, acreditării ÅŸi funcÅ£ionării ca instituÅ£ie de învăţământ superior. Åžcoala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD ÅŸi poate organiza programe universitare de doctorat. (4) Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea ÅŸcolii doctorale se face pe baza performanÅ£ei ÅŸcolii doctorale ÅŸi a capacităţii instituÅ£ionale a IOSUD din care face parte ÅŸcoala doctorală. Evaluarea ÅŸcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării ÅŸi a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii ÅŸi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS ÅŸi CNATDCU. Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.(4^1) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (4), până la finalul anului universitar 2012-2013, evaluarea ÅŸcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenÅ£ie de asigurare a calităţii, din Å£ară sau din străinătate. Sistemul de criterii ÅŸi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare ÅŸcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.-----------Alin. (4^1) al art. 158 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. (5) Pe baza rezultatelor evaluării ÅŸcolii doctorale, ARACIS sau agenÅ£ia prevăzută la alin. (4) propune Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ÅŸtiinÅ£ific, care are ca finalitate producerea de cunoaÅŸtere ÅŸtiinÅ£ifică originală, relevantă internaÅ£ional, pe baza unor metode ÅŸtiinÅ£ifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ÅŸtiinÅ£ific este o condiÅ£ie pentru cariera profesională în învăţământul superior ÅŸi cercetare; b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaÅŸtere originală pe baza aplicării metodei ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi a reflecÅ£iei sistematice, asupra unor creaÅ£ii artistice sau asupra unor performanÅ£e sportive de înalt nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional ÅŸi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior ÅŸi în cercetare în domeniile artelor ÅŸi sportului. (7) Åžcolile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare ÅŸi interdisciplinare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituÅ£ional al IOSUD, de sisteme proprii ÅŸi specifice de conducere ÅŸi administrare a programelor de studii ÅŸi cercetare, inclusiv la nivelul ÅŸcolilor doctorale. La nivelul IOSUD funcÅ£ionează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei ÅŸcoli doctorale funcÅ£ionează consiliul ÅŸcolii doctorale. Aceste structuri funcÅ£ionează conform prevederilor prezentei legi ÅŸi ale codului studiilor universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).  + Articolul 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară în cadrul unei ÅŸcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat ÅŸi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul ÅŸcolii doctorale; b) un program individual de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică sau creaÅ£ie artistică. (2) ÃŽn domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. ÃŽn situaÅ£ii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat ÅŸi în limita fondurilor disponibile. (4) O ÅŸcoală doctorală poate recunoaÅŸte, conform regulamentului propriu de organizare ÅŸi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat ÅŸi în condiÅ£iile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat ÅŸi/sau a unor stagii de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică, desfăşurate în Å£ară sau în străinătate, în universităţi sau în centre de cercetare de prestigiu, precum ÅŸi recunoaÅŸterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiÅ£iile stabilite prin regulamentul instituÅ£ional propriu de organizare ÅŸi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeÅŸte, în consecinţă, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. (6) Curriculumul de pregătire ÅŸi programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat ÅŸi de ÅŸcoala doctorală.  + Articolul 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanÅ£are de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. (2) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor ÅŸi al sportului, un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale ÅŸi costurile pentru programul de studii avansate ÅŸi pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienÅ£i corespunzători pe domenii disciplinare ÅŸi profesionale ale doctoratului. (3) Granturile doctorale se acordă pe bază de competiÅ£ie naÅ£ională de proiecte ÅŸtiinÅ£ifice între ÅŸcolile doctorale sau competiÅ£ie naÅ£ională de proiecte ÅŸtiinÅ£ifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei ÅŸcoli doctorale. CompetiÅ£iile sunt organizate în coordonarea CNCS. (4) Numărul anual de granturi doctorale alocate celor două tipuri de competiÅ£ii prevăzute la alin. (3), precum ÅŸi metodologia de desfăşurare a competiÅ£iilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. (5) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (3) ÅŸi (4), pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor doctorale se stabileÅŸte prin hotărâre a Guvernului ÅŸi se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. IOSUD repartizează ÅŸcolilor doctorale granturile doctorale prin competiÅ£ie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii.-----------Alin. (5) al art. 160 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012.  + Articolul 161Doctoratul se poate desfăşura în limba română, în limba minorităţilor naÅ£ionale sau într-o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat ÅŸi studentul-doctorand.  + Articolul 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza ÅŸi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România ÅŸi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Å£ară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituÅ£ii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituÅ£iile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat ÅŸi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaÅŸi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.(1^1) Prin excepÅ£ie de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012-2013, studiile universitare de doctorat se pot organiza ÅŸi în cotutelă, caz în care studentul doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România ÅŸi a unui conducător de doctorat dintr-o altă Å£ară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituÅ£ii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituÅ£iile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat ÅŸi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaÅŸi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.-----------Alin. (1^1) al art. 162 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din ORDONANÅ¢A DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. (2) ÃŽn contextul politicilor de asigurare a mobilităţii universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialiÅŸti din străinătate care deÅ£in dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).B. Admiterea  + Articolul 163Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenÅ£ii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia.C. Studentul-doctorand  + Articolul 164 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. StudenÅ£ii-doctoranzi sunt încadraÅ£i de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asistenÅ£i de cercetare sau asistenÅ£i universitari, pe perioadă determinată. (2) Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaÅŸterea vechimii în muncă ÅŸi specialitate ÅŸi de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuÅ£iilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru ÅŸomaj, la asigurările sociale de sănătate ÅŸi pentru accidente de muncă ÅŸi boli profesionale. (3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenÅ£ionale didactice pe săptămână. Activităţile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare, intrând sub incidenÅ£a Codului muncii, cu respectarea drepturilor ÅŸi obligaÅ£iilor ce revin salariatului ÅŸi cu plata contribuÅ£iilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru ÅŸomaj, la asigurările sociale de sănătate ÅŸi pentru accidente de muncă ÅŸi boli profesionale.  + Articolul 165 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaÅ£iei în domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepÅ£ia cazului în care studentul-doctorand realizează venituri pentru care plăteÅŸte, în această perioadă, contribuÅ£ii la asigurările sociale. (2) După susÅ£inerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.D. Conducătorul de doctorat  + Articolul 166 (1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obÅ£inut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, precum ÅŸi persoanele care au obÅ£inut atestatul de abilitare, având cel puÅ£in funcÅ£ia de lector/ÅŸef de lucrări, respectiv de cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul III. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele ÅŸi procedurile elaborate de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaÅ£ional, propuse de CNATDCU ÅŸi aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obÅ£inerea atestatului de abilitare nu depind de funcÅ£ia didactică sau de gradul profesional ÅŸi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice ÅŸi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o instituÅ£ie membră a unui IOSUD ÅŸi să fie membre ale unei ÅŸcoli doctorale. Cadrele didactice ÅŸi de cercetare abilitate ÅŸi cercetătorii ÅŸtiinÅ£ifici abilitaÅ£i devin conducători de doctorat în urma abilitării. (4) SpecialiÅŸtii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituÅ£ii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după cum urmează: a) specialiÅŸtii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, ale SpaÅ£iului Economic European ÅŸi ConfederaÅ£ia ElveÅ£iană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului; b) Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului stabileÅŸte o listă a instituÅ£iilor de învăţământ superior, din afara ţărilor menÅ£ionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universităţi ale lumii. SpecialiÅŸtii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituÅ£iile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului; c) specialiÅŸtii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituÅ£ii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), pot obÅ£ine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenÅ£ie internaÅ£ională de recunoaÅŸtere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2). (5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenÅ£i-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obÅ£inut acest drept.  + Articolul 167 (1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenÅ£i-doctoranzi decât într-un singur IOSUD, excepÅ£ie făcând doctoratele conduse în cotutelă. (2) Un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 8 studenÅ£i-doctoranzi, aflaÅ£i în diverse stadii ale studiilor de doctorat. (3) Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraÅ£i în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare.  + Articolul 168 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerinÅ£elor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare ÅŸi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat ÅŸi în concordanţă cu reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat. (2) Comisia de susÅ£inere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat ÅŸi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puÅ£in 5 membri: preÅŸedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat ÅŸi cel puÅ£in 3 referenÅ£i oficiali din Å£ară sau din străinătate, specialiÅŸti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat ÅŸi din care cel puÅ£in doi îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor ÅŸi au cel puÅ£in funcÅ£ia didactică de conferenÅ£iar universitar sau de cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în Å£ară sau în străinătate. (3) Teza de doctorat se susÅ£ine în ÅŸedinţă publică în faÅ£a comisiei de doctorat, după evaluarea de către toÅ£i referenÅ£ii. SusÅ£inerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenÅ£a a cel puÅ£in 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a preÅŸedintelui comisiei ÅŸi a conducătorului de doctorat. SusÅ£inerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat ÅŸi a publicului. (4) Pe baza susÅ£inerii publice a tezei de doctorat ÅŸi a rapoartelor referenÅ£ilor oficiali, comisia de doctorat evaluează ÅŸi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" ÅŸi "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă pentru maximum 15% dintre candidaÅ£ii care obÅ£in titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinÅ£ele prevăzute în programul de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (6) ÃŽn cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de conÅ£inut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat ÅŸi va solicita o nouă susÅ£inere publică a tezei. A doua susÅ£inere publică a tezei are loc în faÅ£a aceleiaÅŸi comisii de doctorat, ca ÅŸi în cazul primei susÅ£ineri. ÃŽn cazul în care ÅŸi la a doua susÅ£inere publică se obÅ£ine calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU. (8) ÃŽn cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeÅŸte din partea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului o motivaÅ£ie scrisă de invalidare, redactată în baza observaÅ£iilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează ÅŸi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează ÅŸi în format digital. ÃŽn domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoÅ£ită de înregistrarea pe suport digital a creaÅ£iei artistice originale. Teza de doctorat ÅŸi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.  + Articolul 169 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeÅŸte diplomă de doctor. ÃŽn diploma care certifică obÅ£inerea ÅŸi deÅ£inerea titlului de doctor se menÅ£ionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ÅŸtiinÅ£ific; în cea care certifică obÅ£inerea ÅŸi deÅ£inerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menÅ£ionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului. (2) ÃŽn urma finalizării studiilor universitare de doctorat ÅŸtiinÅ£ific, se conferă de către IOSUD diploma ÅŸi titlul de doctor în ÅŸtiinÅ£e, corespunzându-i acronimul Dr. (3) ÃŽn urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma ÅŸi titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.  + Articolul 170 (1) ÃŽn cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică ÅŸi management universitar sau de Consiliul NaÅ£ional de Etică a Cercetării ÅžtiinÅ£ifice, Dezvoltării Tehnologice ÅŸi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării ÅŸcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului ÅŸcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenÅ£i-doctoranzi. (2) Reacreditarea ÅŸcolii doctorale se poate obÅ£ine după cel puÅ£in 5 ani de la pierderea acestei calităţi, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. (3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obÅ£ine după cel puÅ£in 5 ani de la pierderea acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiÅ£ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului. (4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaÅ£i o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul EducaÅ£iei, Cercetării, Tineretului ÅŸi Sportului, la propunerea CNATDCU.  + Capitolul IV Organizarea învăţământului postuniversitar  + Articolul 171Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată; b) programe postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă.  + SecÅ£iunea 1 Programele postdoctorale  + Articolul 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansată: a) sunt programe destinate persoanelor care au obÅ£inut o diplomă de doctor în ÅŸtiinÅ£e cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul postdoctoral ÅŸi care doresc să se perfecÅ£ioneze în cadrul unei alte instituÅ£ii decât cea în care au obÅ£inut titlul de doctor; b) asigură cadrul instituÅ£ional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat; c) au o durată de minimum un an; d) se pot finanÅ£a de către instituÅ£ii publice sau de către operatori economici; e) în cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior se desfăşoară în cadrul unei ÅŸcoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetătorul postdoctoral ÅŸi aprobat de ÅŸcoala doctorală. (2) ÃŽn cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul ÅŸcolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate ÅŸi în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituÅ£ia gazdă, în conformitate cu legislaÅ£ia în vigoare. (4) Cercetătorii postdoctorali sunt încadraÅ£i de către universităţi cu contract de muncă pe perioadă determinată. Cercetătorii postdoctorali sunt încadraÅ£i, de regulă, pe funcÅ£ia de cercetător ÅŸtiinÅ£ific sau cercetător ÅŸtiinÅ£ific gradul III, dar pot fi încadraÅ£i ÅŸi pe funcÅ£ii de cercetare superioare acestora, în funcÅ£ie de îndeplinirea condiÅ£iilor necesare. (5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituÅ£ia gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.  + SecÅ£iunea a 2-a Programele postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă  + Articolul 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă toate acele instituÅ£ii de învăţământ superior care au acreditate cel puÅ£in programe de studii universitare de licenţă în domeniul ÅŸtiinÅ£ific respectiv. (2) Programele postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională ale instituÅ£iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare ÅŸi desfăşurare, aprobat de senatul universitar ÅŸi cu respectarea reglementărilor în vigoare. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT ÅŸi se finalizează cu un examen de certificare a competenÅ£elor profesionale asimilate de cursanÅ£i pe parcursul programului. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanÅ£are din alte surse. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenÅ£ii care au cel puÅ£in studii universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare ÅŸi dezvoltare profesională, instituÅ£ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenÅ£elor profesionale specifice programului.  + Capitolul V ÃŽnvăţământul superior medical  + SecÅ£iunea 1 Organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea învăţământului superior medical. ÃŽnvăţământul superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară  + Articolul 174 (1) ÃŽnvăţământul superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea reglementărilor generale ÅŸi sectoriale din Uniunea Europeană ÅŸi anume: a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică ÅŸi practică medicală pentru domeniul medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară ÅŸi Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistenţă Medicală Generală ÅŸi MoaÅŸe ÅŸi de 3 ani pentru alte programe de studii de licenţă din domeniul sănătate; b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licenţă de 5 ani ÅŸi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină, Medicină Dentară ÅŸi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licenţă de 6 ani; c) studiile universitare de master au între 60 ÅŸi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT; d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul ÅŸcolii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD ÅŸi în IOSUD realizate prin consorÅ£ii între universităţi ÅŸi spitale sau clinici. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), ÅŸi programe postdoctorale ÅŸi de formare ÅŸi dezvoltare profesională: de rezidenÅ£iat, de perfecÅ£ionare, de specializare, de studii complementare în vederea obÅ£inerii de atestate ÅŸi de educaÅ£ie medicală ÅŸi farmaceutică continuă. (3) Durata doctoratului pentru absolvenÅ£ii învăţământului superior medical uman, medical veterinar ÅŸi farmaceutic este de 4 ani. (4) InstituÅ£iile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate ÅŸi medicină veterinară ÅŸi instituÅ£iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condiÅ£ii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale ÅŸi accesul la informaÅ£ie medicală. (5) La selecÅ£ia ÅŸi promovarea personalului didactic universitar din instituÅ£iile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experienÅ£a profesională medicală dovedită. ÃŽn învăţământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în reÅ£eaua Ministerului Sănătăţii pot accede doar persoane care au obÅ£inut, prin concurs, în funcÅ£ie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în specialitatea postului. (6) ÃŽn învăţământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate ÅŸi transfera studiile obÅ£inute în învăţământul postliceal. (7) ÃŽnvăţământul superior ÅŸi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare publice, în institute, în centre de diagnostic ÅŸi tratament, în secÅ£ii cu paturi, în laboratoare ÅŸi în cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secÅ£ii clinice, în specialităţi înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activităţi de învăţământ ÅŸi cercetare ale departamentelor universitare. (8) RezidenÅ£ialul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenÅ£ii licenÅ£iaÅ£i ai programelor de studii medicină, medicină dentară ÅŸi farmacie care asigură pregătirea necesară obÅ£inerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare ÅŸi farmaceutice pentru reÅ£eaua de asistenţă medicală. Organizarea ÅŸi finanÅ£area rezidenÅ£iatului se reglementează prin acte normative specifice. (9) Admiterea la rezidenÅ£iat a cadrelor didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca pentru orice absolvent al învăţământului superior din domeniul sănătate. (10) Medicii rezidenÅ£i care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în instituÅ£ii de învăţământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidenÅ£iat ÅŸi sunt retribuiÅ£i pentru ambele activităţi. (11) ÃŽn cadrul instituÅ£iilor de învăţământ superior care organizează programe de pregătire în rezidenÅ£iat se constituie un departament de pregătire în rezidenÅ£iat. ÃŽn instituÅ£iile de învăţământ superior care organizează programe de pregătire de medicină ÅŸi farmacie, departamentul este subordonat conducerii universităţii.  + SecÅ£iunea a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice  + Articolul 175Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţilor din acest domeniu se realizează prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educaÅ£iei, cercetării, tineretului ÅŸi sportului ÅŸi, după caz, ordin comun al ministrului sănătăţii ÅŸi al preÅŸedintelui Autorităţii NaÅ£ionale Sanitare Veterinare ÅŸi pentru SiguranÅ£a Alimentelor.  + Capitolul VI ÃŽnvăţământul superior militar ÅŸi învăţământul de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională  + SecÅ£iunea 1 Organizare ÅŸi funcÅ£ionare  + Articolul 176 (1) ÃŽnvăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naÅ£ional de învăţământ, ÅŸi cuprinde: învăţământ universitar pentru formarea ofiÅ£erilor, ofiÅ£erilor de poliÅ£ie ÅŸi a altor specialiÅŸti, precum ÅŸi învăţământ postuniversitar. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională din cadrul sistemului naÅ£ional de învăţământ, precum ÅŸi specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calităţii, inclusiv celor legate de autorizare ÅŸi acreditare, în aceleaÅŸi condiÅ£ii cu instituÅ£iile de învăţământ superior civil. (3) Structura organizatorică, oferta de ÅŸcolarizare care conÅ£ine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de ÅŸcolarizare, criteriile de selecÅ£ionare a candidaÅ£ilor pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel ÅŸi formă de organizare a învăţământului, în condiÅ£iile legii. (4) Formele de organizare a învăţământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea ÅŸi acreditarea instituÅ£iilor de învăţământ, în învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, se supun procedurilor ÅŸi condiÅ£iilor aplicabile instituÅ£iilor de învăţământ superior civil. (5) Pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, după caz, Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerul JustiÅ£iei, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniile apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale pot emite ordine, regulamente ÅŸi instrucÅ£iuni proprii, în condiÅ£iile legii. (6) OfiÅ£erii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a ÅŸcolii militare de ofiÅ£eri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învăţământul superior, pentru obÅ£inerea diplomei de licenţă în profiluri ÅŸi specializări similare sau apropiate armei/specialităţii militare. (7) Diplomele de licenţă, de master, de doctorat eliberate de instituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională, precum ÅŸi titlurile ÅŸtiinÅ£ifice obÅ£inute dau dreptul deÅ£inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiÅ£iile legii, să ocupe funcÅ£ii echivalente cu cele ale absolvenÅ£ilor instituÅ£iilor civile de învăţământ, cu profil apropiat ÅŸi de acelaÅŸi nivel. (8) Planurile de învăţământ pentru învăţământul superior militar, de informaÅ£ii ÅŸi de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se elaborează de Ministerul Apărării NaÅ£ionale, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Serviciul Român de InformaÅ£ii ÅŸi alte instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, informaÅ£iilor, ordinii publice ÅŸi securităţii naÅ£ionale, în conformitate cu standardele naÅ£ionale stabilite de instituÅ£iile responsabile cu asigurarea calităţii.  + SecÅ£iunea a 2-a Managementul ÅŸi finanÅ£area instituÅ£iilor  + Articolul 177 (1) Managementul instituÅ£iilor de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se realizează în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca în instituÅ£iile civile de învăţământ superior. FinanÅ£area instituÅ£iilor din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se face în condiÅ£iile legii. (2) Structurile ÅŸi funcÅ£iile de conducere din instituÅ£iile de învăţământ militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională sunt aceleaÅŸi ca ÅŸi cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior ÅŸi se ocupă în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca ÅŸi acestea, precum ÅŸi cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu. (3) Conducerea instituÅ£iilor de învăţământ militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se realizează de către rectori care sunt ÅŸi comandanÅ£ii instituÅ£iilor respective. FuncÅ£ia de comandant se ocupă în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Serviciului Român de InformaÅ£ii ÅŸi ale altor instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi siguranÅ£ei naÅ£ionale. (4) ÃŽn învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se înfiinÅ£ează corpul instructorilor militari, de ordine ÅŸi de securitate publică, prin ordine ÅŸi instrucÅ£iuni ale Ministerului Apărării NaÅ£ionale, Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, Ministerului JustiÅ£iei, Serviciului Român de InformaÅ£ii ÅŸi ale altor instituÅ£ii cu atribuÅ£ii în domeniul apărării, ordinii publice ÅŸi siguranÅ£ei naÅ£ionale.  + SecÅ£iunea a 3-a Resurse umane  + Articolul 178 (1) FuncÅ£iile didactice ÅŸi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se ocupă ÅŸi se eliberează în aceleaÅŸi condiÅ£ii ca ÅŸi cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior. Cadrele didactice ÅŸi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională au acelaÅŸi statut ca cele din instituÅ£iile civile de învăţământ superior. (2) InstituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se bucură de principiul autonomiei universitare. (3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă ÅŸi vechime integrală ca militari, pot să îşi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaÅŸi instituÅ£ii de învăţământ superior, în condiÅ£iile legii.  + SecÅ£iunea a 4-a ViaÅ£a universitară  + Articolul 179ViaÅ£a universitară din instituÅ£iile de învăţământ superior militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituÅ£iile civile de învăţământ superior, adaptate mediului militar, de informaÅ£ii, de ordine publică ÅŸi de securitate naÅ£ională.  + Capitolul VII ÃŽnvăţământul superior artistic ÅŸi sportiv  + Articolul 180ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, procesul educaÅ£ional se desfăşoară prin activităţi didactice ÅŸi prin activităţi practice de creaÅ£ie ÅŸi performanţă.  + Articolul 181InstituÅ£iile de învăţământ superior artistic ÅŸi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de învăţământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licenţă, ciclul II - studii universitare de master ÅŸi ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi doctoratul profesional, precum ÅŸi programe de formare ÅŸi dezvoltare profesională continuă.  + Articolul 182ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în funcÅ£ie de programul activităţilor practice specifice.  + Articolul 183ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, practica studenÅ£ilor se desfăşoară în universităţi: în centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producÅ£ie teatrale ÅŸi cinematografice, spaÅ£ii destinate performanÅ£ei sportive, precum ÅŸi în instituÅ£ii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat instituÅ£ional.  + Articolul 184ÃŽn învăţământul superior artistic ÅŸi sportiv, doctoratul ÅŸtiinÅ£ific sau profesional este o condiÅ£ie pentru cariera didactică.  + Articolul 185Cercetarea prin creaÅ£ie artistică, proiectare ÅŸi performanţă sportivă se desfăşoară individual sau colectiv, Ã