LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*)privind reforma în domeniul sănătăţii(actualizată până la data de 1 ianuarie 2012*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • ----------------*) Forma actualizata a acestui act normativ până la data de 1 ianuarie 2012 este realizata de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamt prin includerea tuturor modificarilor şi completarilor aduse de către: RECTIFICAREA nr. 95 din 14 aprilie 2006; ORDONANŢA nr. 35 din 26 iulie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006; RECTIFICAREA nr. 72 din 20 septembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 20 noiembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 104 din 13 decembrie 2006; LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007; LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 18 septembrie 2007; LEGEA nr. 281 din 17 octombrie 2007; LEGEA nr. 284 din 24 octombrie 2007; LEGEA nr. 388 din 31 decembrie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008; LEGEA nr. 157 din 18 iulie 2008; RECTIFICAREA nr. 93 din 24 iunie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 170 din 12 noiembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 192 din 25 noiembrie 2008 abrogată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009; LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 1 din 25 ianuarie 2010; LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010; LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 107 din 6 decembrie 2010; DECIZIA nr. 1.394 din 26 octombrie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 133 din 28 decembrie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 107 din 6 decembrie 2010; LEGEA nr. 276 din 24 decembrie 2010; LEGEA nr. 286 din 28 decembrie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 32 din 23 martie 2011; DECIZIA nr. 335 din 10 martie 2011; LEGEA nr. 115 din 15 iunie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 29 iunie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 73 din 7 septembrie 2011; LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 21 septembrie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 103 din 25 noiembrie 2011; LEGEA nr. 220 din 28 noiembrie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 71 din 31 august 2011; LEGEA nr. 293 din 21 decembrie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 27 decembrie 2011.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilorParlamentul României adopta prezenta lege.  +  Titlul I Sănătatea publică  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 1Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sănătăţii publice, obiectiv de interes social major.  +  Articolul 2 (1) Asistenţa de sănătate publică reprezinta efortul organizat al societatii în vederea protejarii şi promovarii sănătăţii populatiei. Asistenţa de sănătate publică se realizează prin ansamblul masurilor politico-legislative, al programelor şi strategiilor adresate determinantilor stării de sănătate, precum şi prin organizarea instituţiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2) Scopul asistentei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea imbolnavirilor şi îmbunătăţirea calităţii vietii. (3) Strategia sistemului sănătăţii publice urmareste asigurarea sănătăţii populatiei în cadrul unor comunitati sanatoase. (4) Asistenţa de sănătate publică este o componenta a sistemului de sănătate publică. (5) Ministerul Sănătăţii reprezinta autoritatea centrala în domeniul sănătăţii publice. (6) În cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea "Ministerul Sănătăţii" se inlocuieste cu denumirea "Ministerul Sănătăţii Publice", iar sintagma "ministrul sănătăţii", cu sintagma "ministrul sănătăţii publice". (7) Asistenţa de sănătate publică este coordonata de către Ministerul Sănătăţii şi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii. (8) Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii, direcţiilor de sănătate publică teritoriale, precum şi autorităţilor de sănătate publică din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie.-------------Alin. (8) al art. 2 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (9) Asistenţa de sănătate publică este garantata de stat şi finanţată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.  +  Articolul 3Protectia sănătăţii publice constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.  +  Articolul 4 (1) În înţelesul prezentului titlu, termenii şi notiunile folosite au urmatoarea semnificaţie: a) sănătatea publică - starea de sănătate a populatiei în raport cu determinantii stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viaţa, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate; b) promovarea sănătăţii - procesul care ofera individului şi colectivitatilor posibilitatea de a-şi controla şi imbunatati sănătatea sub raport fizic, psihic şi social şi de a contribui la reducerea inechitatilor în sănătate; c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica şi continua, analiza, interpretarea şi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populatiei, bolile transmisibile şi netransmisibile, pe baza cărora sunt identificate prioritatile de sănătate publică şi sunt instituite masurile de prevenire şi control; d) evaluarea riscurilor pentru sănătate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viaţa şi de muncă şi la cei rezultati din stilul de viaţa individual şi comunitar influenţează starea de sănătate a populatiei; e) controlul în sănătate publică - exercitarea activităţilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sănătate publică;------------Lit. e) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. f) principiul precautiei - instrumentul prin care direcţia de sănătate publică decide şi intervine în situaţii în care se apreciaza ca exista un potenţial risc pentru sănătatea populatiei, în condiţiile unei argumentatii stiintifice insuficiente.-------------Lit. f) a alin. (1) al art. 4 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (2) În sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii se înţelege autorităţile şi instituţiile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Academia Română şi autorităţile administraţiei publice locale.-------------Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 5Functiile principale ale asistentei de sănătate publică vizeaza: a) dezvoltarea politicilor, strategiilor şi programelor vizand asigurarea sănătăţii publice; b) monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populatiei; c) planificarea în sănătatea publică; d) supravegherea epidemiologica, prevenirea şi controlul bolilor; e) managementul şi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică; f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea şi controlul aplicarii acestei reglementari; g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică; h) cercetarea-dezvoltarea şi implementarea de solutii inovatoare pentru sănătatea publică; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alerta epidemiologica; j) protejarea populatiei împotriva riscurilor din mediu; k) informarea, educarea şi comunicarea pentru promovarea sănătăţii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea şi rezolvarea problemelor de sănătate; m) evaluarea calităţii, eficacitatii, eficientei şi accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea instituţională pentru sănătate publică; o) integrarea prioritatilor de sănătate publică în politicile şi strategiile sectoriale de dezvoltare durabila; p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau la amenintarile la adresa vietii şi sănătăţii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor şi bunurilor.  +  Articolul 6Principalele domenii de interventie ale asistentei de sănătate publică sunt urmatoarele: a) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile prin:1. asigurarea imunizarilor;2. controlul epidemiilor;3. supravegherea bolilor;4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea stării de sănătate prin:1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate;2. monitorizarea determinantilor stării de sănătate;3. monitorizarea eficacitatii şi eficientei activităţilor din domeniul sănătăţii publice;4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sănătate publică; c) promovarea sănătăţii şi educatia pentru sănătate prin:1. campanii de informare-educare-comunicare;2. programe de educatie pentru sănătate şi promovare a sănătăţii în comunitati;3. dezvoltarea şi implicarea comunitatilor locale;4. pledoaria pentru sănătatea publică; d) sănătatea ocupationala prin:1. definirea standardelor de sănătate ocupationala;2. controlul aplicarii reglementarilor sănătăţii în munca; e) sănătatea în relaţie cu mediul prin:1. monitorizarea factorilor de mediu în relaţie cu sănătatea;2. reglementarea calităţii principalilor factori de mediu;3. stabilirea normelor de igiena şi sănătate publică comunitare;4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primara şi secundara în domeniul sănătăţii publice prin:1. elaborarea, revizuirea, adaptarea şi implementarea legislaţiei din domeniul sănătăţii publice;2. reglementarea circulaţiei bunurilor şi serviciilor cu potenţial impact asupra sănătăţii publice; g) managementul sănătăţii publice bazat pe:1. managementul politicilor, planificarii şi dezvoltării sistemului de sănătate publică;2. formularea şi implementarea politicilor de sănătate publică pe baze stiintifice;3. cercetarea în domeniul sănătăţii publice şi al sistemelor de sănătate;4. colaborarea şi cooperarea internationala în domeniul sănătăţii publice; h) servicii de sănătate publică specifice:1. servicii de sănătate scolara;2. servicii de urgenta în caz de dezastre şi calamitati;3. servicii de laborator în domeniul sănătăţii publice;4. servicii de planificare familiala;5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;6. servicii prenatale şi postnatale;7. servicii de consiliere în domeniul sănătăţii publice;8. servicii de sănătate publică în transporturi.  +  Capitolul II Principiile asistentei de sănătate publică  +  Articolul 7Principiile care stau la baza asistentei de sănătate publică sunt urmatoarele: a) responsabilitatea societatii pentru sănătatea publică; b) focalizarea pe grupurile populationale şi prevenirea primara; c) preocuparea pentru determinantii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali şi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinara şi intersectoriala; e) parteneriat activ cu populatia şi cu autorităţile publice centrale şi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazata pe dovezi); g) în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului precautiei; h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenta unui sistem informational şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.  +  Articolul 8Modalitatile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice; b) activitatea de control în sănătate publică;------------Lit. b) a art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor de sănătate publică; d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii populatiei; e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaţie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populatiei.  +  Articolul 9 (1) Programele naţionale de sănătate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii şi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrala a domeniului de sănătate publică. (2) Programele naţionale de sănătate se adreseaza populatiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea imbolnavirilor şi prelungirea vietii de buna calitate. (3) Programele naţionale de sănătate publică se adreseaza domeniilor de interventie ale sănătăţii publice şi raspund prioritatilor naţionale identificate. (4) Programele naţionale de sănătate sunt finantate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donatii şi sponsorizari, precum şi din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naţionale de sănătate sunt organizate, monitorizate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 10 (1) Autoritatea centrala în domeniul sănătăţii publice elaboreaza proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice şi avizeaza reglementari ale altor ministere şi institutii referitoare la activităţi cu impact asupra sănătăţii publice. (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrala de sănătate publică elaboreaza sau participa la elaborarea, după caz, a unor proiecte de acte normative sunt: a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabila şi de imbaiere, aerul ambiant şi interior, zgomot, locuinta şi habitat, substante chimice, produse cosmetice, radiatii ionizante, vectori, deseuri etc.; b) monitorizarea stării de sănătate; c) promovarea sănătăţii; d) calitatea alimentului; e) calitatea unităţilor şi serviciilor turistice; f) calitatea mediului de muncă şi sănătatea în munca; g) colectivitatile de copii şi tineri; h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populatiei; i) asigurarea condiţiilor de igiena în unităţi sanitare; j) servicii de laborator; k) planificare familiala; l) siguranţa transfuziei sanguine; m) norme privind alte domenii ale sănătăţii publice; n) prevenirea consumului ilegal de droguri. (3) Ministerul Sănătăţii, prin aparatul propriu şi prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi ale ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie, verifica respectarea reglementarilor în domeniul sănătăţii publice, iar în caz de nereguli sau neconformitate, aplica măsuri conform legii.-------------Alin. (3) al art. 10 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Capitolul III Autorităţile sistemului de sănătate publică  +  Articolul 11În sensul prezentei legi, prin autorităţi ale sistemului de sănătate publică se înţelege: a) Ministerul Sănătăţii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului; b) alte instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, regional, judeţean sau local*).------------Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) Înfiinţarea instituţiilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, programelor naţionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiţiilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar şi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti*); c) institutelor şi centrelor de sănătate publică; d) Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) şi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora"*). (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Articolul 12Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, cu personalitate juridică, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local. În mod similar se pot organiza direcţii de sănătate publică în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care colaborează cu unităţile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii.--------------Art. 12 a fost modificat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009.  +  Articolul 13 (1) Institutele sau centrele de sănătate publică sunt institutii publice regionale sau naţionale, cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Sănătăţii, şi care coordonează tehnic şi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentarii, elaborarii şi implementarii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnavirilor, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile şi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naţional şi/sau regional*). (2) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu personalitate juridică şi funcţionează, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora"*). (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Articolul 14Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, instituţie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, se desfiinţează, ca urmare a comasării prin absorbţie şi a preluării activităţii de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.--------------Art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 2 iulie 2010.  +  Articolul 15Instituţiile care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, regional, judeţean şi local, cu personalitate juridică, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, se înfiinţează, reorganizează şi se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului.------------Art. 15 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 16 (1) Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică, are în principal următoarele atribuţii şi responsabilităţi: a) stabileşte priorităţile naţionale de sănătate publică, elaborează şi implementează programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, precum şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin instituţiile din subordine; b) elaborează şi avizează reglementări în domeniul sanitar; c) evaluează periodic indicatorii stării de sănătate a populaţiei, indicatorii programelor naţionale de sănătate, precum şi indicatorii de performanţă ai managementului spitalelor publice şi prezintă informări periodice Guvernului; d) asigură activitatea de control în sănătate publică; e) coordonează, implementează şi monitorizează proiectele finanţate în cadrul fondurilor comunitare, precum şi acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sănătăţii şi alte acorduri internaţionale în domeniul de competenţă; f) coordonează din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, reţeaua de asistenţă medicală. g) aprobă, prin ordin al ministrului, ghidurile şi protocoalele de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.------------Litera g) a alin. (1) al art. 16 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009. (2) Membrii comisiilor de specialitate prevăzuţi la alin. (1) lit. f) beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe. Cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de instituţiile publice în care persoanele sunt încadrate sau unde acestea desfăşoară activitate prin integrare clinică. Cheltuielile de deplasare din alte localităţi, ocazionate de participarea în comisia de specialitate de medicină de familie, sunt suportate de Ministerul Sănătăţii. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 17 (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Sănătăţii, care pun în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate publică pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sănătate publică, elaboreaza şi implementeaza acţiuni locale de sănătate publică.-------------Alin. (1) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (2) În scopul indeplinirii acestor obiective, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au, în principal, urmatoarele atribuţii:-------------Partea introductivă a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". a) controlează şi evalueaza modul de asigurare a asistentei medicale curative şi profilactice; b) controlează aplicarea normelor de functionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, şi aplica măsuri în caz de neconformitate; c) urmaresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale; d) coordonează şi controlează asistenţa gravidei, lauzei şi nou-nascutului; e) evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice; f) participa activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică şi a populatiei; g) organizeaza acţiuni de prevenire a imbolnavirilor şi de promovare a sănătăţii; h) organizeaza activităţile preventive în teritoriul judeţului şi, respectiv, al municipiului Bucureşti; i) colecteaza şi înregistrează date privind sănătatea populatiei, utilizand informaţiile în scopul identificarii problemelor de sănătate ale acesteia; j) identifica posibilele probleme de sănătate publică sau amenintari la adresa sănătăţii unei comunitati; k) intervin în rezolvarea problemelor de sănătate publică aparute în randul persoanelor aparţinând grupurilor defavorizate; l) coordonează studii asupra problemelor de sănătate ale populatiei din teritoriul dat; m) stabilesc relatii de colaborare cu institutii şi organizaţii în vederea desfăşurării de acţiuni comune în domeniul sănătăţii publice; n) colecteaza şi înregistrează datele privind tipurile, cantitatea şi modul de gestionare a deseurilor generate în unitatile medicale din zona de jurisdictie. o) în domeniul programelor naţionale de sănătate, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au atribuţii privind implementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea acestora la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, iar pentru realizarea atribuţiilor lor în acest domeniu pot încheia contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate cu unităţi sanitare publice şi private, instituţii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea, în condiţiile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.-------------Lit. o) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(2^1) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) lit. o) se suportă din fondurile alocate programelor naţionale de sănătate.-------------Alin. (2^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti administrează, în numele Ministerului Sănătăţii, locuinţele construite de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcţia locuinţelor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate, sau prin alte surse de finanţare pe terenurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii. Activitatea de administrare se reglementează prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.------------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) Înfiinţarea instituţiilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, programelor naţionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiţiilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar şi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) institutelor şi centrelor de sănătate publică; d) Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) şi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora". (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."-------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Articolul 17^1 (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de directori coordonatori adjuncţi. (2) Persoanele care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la alin. (1) sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile legii. (3) Funcţiile prevăzute la alin. (1) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum 4 ani. (4) Funcţiile de director coordonator şi director coordonator adjunct sunt incompatibile cu: a) exercitarea oricăror altor funcţii remunerate, neremunerate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru şi care nu au legătură cu funcţia deţinută; b) exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcţii de conducere, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil. (5) Constituie conflict de interese deţinerea de către directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu direcţia de sănătate publică la care persoana în cauză exercită funcţia de director coordonator sau director coordonator adjunct. (6) Prevederile alin. (5) se aplică şi în cazul în care părţile sociale, acţiunile sau interesele sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea ai directorului coordonator sau ai directorului coordonator adjunct. (7) Dacă directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept, iar Ministerul Sănătăţii poate cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Art. 17^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 104 din 30 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 7 octombrie 2009.  +  Articolul 18 (1) În subordinea direcţiilor de sănătate publică funcţionează unităţi sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepţia unităţilor sanitare publice de interes naţional sau a celor aparţinând ministerelor ori instituţiilor cu retele sanitare proprii. (2) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti coordonează serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, organizeaza şi coordonează asistenţa medicală în caz de calamitati, catastrofe şi situaţii deosebite.------------Art. 18 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Articolul 19 (1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea asistenţei medicale. (2) Direcţiile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ. (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. (4) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie contracte cu direcţiile de sănătate publică în condiţiile prevăzute la art. 190^1 şi art. 190^2.-------------Art. 19 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 20 (1) Direcţiile de sănătate publică judetene şi a municipiului Bucureşti organizeaza culegerea şi prelucrarea informaţiilor statistice medicale primite de la unitatile sanitare publice sau private şi transmit rapoarte statistice lunare către instituţiile desemnate în acest scop. (2) Direcţiile de sănătate publică teritoriale intocmesc rapoarte privind starea de sănătate a comunităţii, care sunt inaintate Ministerului Sănătăţii, precum şi partenerilor institutionali la nivel local.------------Art. 20 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Articolul 21*)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti coordonează la nivel local implementarea activităţilor care decurg din oblibaţiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana şi planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătăţii.------------Art. 21 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Articolul 22Regulamentul de organizare şi functionare, precum şi structura organizatorica ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 22 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Articolul 23*)Institutele/centrele naţionale şi/sau regionale prevăzute la art. 13 şi 14, aflate în subordinea şi/sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, indeplinesc, în principal, urmatoarele atribuţii: a) asigura indrumarea tehnica şi metodologica a retelei de sănătate publică, în functie de domeniul lor de competenţa; b) participa la elaborarea strategiilor şi politicilor din domeniul lor de competenţa; c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii şi instrucţiuni privind domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; d) efectueaza expertize, ofera asistenţa tehnica şi realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice; e) supraveghează starea de sănătate a populatiei, bolile transmisibile şi netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitara; f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum şi de alerta precoce şi răspuns rapid şi participa la schimbul de informaţii în cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica în domeniul bolilor transmisibile; g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie iniţiativă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii sau a direcţiilor locale de sănătate publică;------------Lit. g) a art. 23 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". h) elaboreaza metodologia, instrumentele şi indicatorii de monitorizare şi evaluare a serviciilor şi programelor de sănătate publică, de promovare a sănătăţii şi de educatie pentru sănătate; i) participa la procesul de invatamant medical de specializare şi perfectionare în domeniile specifice din cadrul sănătăţii publice; j) desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătăţii publice şi al managementului sanitar; k) colecteaza, analizeaza şi disemineaza date statistice privind sănătatea publică; l) asigura existenta unui sistem informational şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice.------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) Înfiinţarea instituţiilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, programelor naţionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiţiilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar şi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti*); c) institutelor şi centrelor de sănătate publică; d) Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) şi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora"*). (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Articolul 24 (1) Instituţiile şi unitatile sanitare care asigura asistenţa de sănătate publică, în cazul aparitiei unui focar de boala transmisibila, precum şi în situaţia iminentei izbucnirii unei epidemii, au obligaţia sa dispună măsuri specifice. (2) Masurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii*).------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) Înfiinţarea instituţiilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, programelor naţionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiţiilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar şi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti*); c) institutelor şi centrelor de sănătate publică; d) Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) şi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora"*). (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Capitolul IVControlul în sănătatea publică------------Denumirea Cap. IV din Titlul I a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 25 (1) Activitatea de control în sănătatea publică se organizează pe domenii specifice de activitate, coordonate de instituţii cu atribuţii în domeniul controlului la nivel naţional şi regional, conform competenţelor. (2) Activitatea de control în sănătatea publică se realizează pe următoarele domenii: a) calitatea serviciilor de asistenţă medicală; b) sănătate publică; c) farmaceutic; d) dispozitive medicale.-------------Art. 25 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 26 (1) Activitatea de control în sănătatea publică se exercită de către personalul de specialitate împuternicit de instituţiile cu atribuţii în domeniul controlului în sănătatea publică, conform normelor generale şi specifice elaborate de către acestea şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Pentru exercitarea activităţii de control în sănătatea publică, personalul împuternicit are drept de: a) acces în orice tip de unităţi, la documente, informaţii, conform competenţelor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sănătatea publică; c) a constata şi a sancţiona contravenţiile prevăzute de legislaţia din domeniul sănătăţii publice. (3) În situaţii de risc pentru sănătatea publică, personalul împuternicit poate interzice punerea în consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporară sau definitivă a activităţilor, retragerea sau anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare, a avizului sanitar, a notificărilor pentru activităţi şi produse şi poate dispune orice alte măsuri pe care situaţia le impune. (4) În situaţii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune măsuri speciale pentru bolnavii, suspecţii şi contacţii de boli transmisibile sau purtătorii de germeni patogeni, precum şi alte măsuri de limitare a circulaţiei persoanelor. (5) Concluziile activităţilor de control, abaterile de la normele legale, recomandările şi termenele de remediere a deficienţelor, precum şi alte măsuri legale aplicate se consemnează în procese-verbale de constatare a condiţiilor igienico-sanitare, rapoarte de inspecţie şi procese-verbale de constatare a contravenţiilor, dacă este cazul. (6) În exercitarea activităţii, personalul împuternicit asigură păstrarea confidenţialităţii datelor, cu excepţia situaţiilor care constituie un risc pentru sănătatea publică, caz în care comunicarea se va face prin reprezentantul legal.-------------Art. 26 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 27Activitatea de avizare, autorizare şi notificare a activităţilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii populatiei are ca scop certificarea conformarii cu normele de sănătate publică a produselor, serviciilor şi activităţilor, în scopul protejarii sănătăţii populatiei.  +  Articolul 28Activitatea de evaluare a impactului asupra sănătăţii în relaţie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populatiei reprezinta instrumentul de integrare a prioritatilor de sănătate publică în dezvoltarea durabila a societatii.  +  Capitolul V Asistenţa medicală  +  Articolul 29Asistenţa medicală profilactica şi curativa se asigura prin: a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialitati, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum şi prin alte unităţi sanitare publice şi private; b) unităţi sanitare publice şi private cu paturi.  +  Articolul 30Activitatea medicală de recuperare se asigura prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridica, sectii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii.  +  Articolul 31Asistenţa medicală de urgenta se asigura de unităţi specializate de urgenta şi transport sanitar publice sau private, precum şi prin structurile de primire a urgentelor, organizate în acest scop.  +  Articolul 32Asistenţa medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguina sau alte servicii de asistenţa medicală şi prestatii autorizate se asigura prin unităţi specializate în acest scop.  +  Articolul 33Asistenţa medicală preventiva din colectivitatile de copii prescolari, scolari şi studenti se asigura prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unitatile de invatamant prescolar, scolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, după caz.  +  Articolul 34Activităţile de asistenţa de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu tertii, precum şi din contribuţii personale şi plati directe, după caz, potrivit legii.  +  Capitolul VI Asistenţa farmaceutica  +  Articolul 35Asistenţa farmaceutica se asigura în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea şi eliberarea medicamentelor şi a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi alte asemenea produse.  +  Articolul 36Punerea pe piaţa a medicamentelor, precum şi activitatea de farmacovigilenta se realizează conform legii.  +  Capitolul VII Oblibaţiile persoanelor fizice şi juridice  +  Articolul 37Orice persoană fizica sau juridica, având calitatea de angajator, este obligata să asigure fondurile şi condiţiile necesare pentru: a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sănătate publică şi securitate în munca; b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie şi deratizare periodica; c) vaccinarea şi profilaxia specifică impusa de riscurile de la locul de muncă.  +  Articolul 38Cetatenii români şi orice altă persoană aflata pe teritoriul României, precum şi unitatile şi agentii economici au obligaţia să se supuna masurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, să respecte intocmai normele de igiena şi sănătate publică, să ofere informaţiile solicitate şi să aplice masurile stabilite privind instituirea condiţiilor pentru prevenirea imbolnavirilor şi pentru promovarea sănătăţii individului şi a populatiei.  +  Articolul 39 (1) Informaţiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la direcţiile de sănătate publică teritoriale, la direcţiile de sănătate publică ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum şi la instituţiile desemnate şi pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluării stării de sănătate a populatiei.------------Alin. (1) al art. 39 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (2) Folosirea în alte scopuri a informaţiilor înregistrate se poate admite numai dacă este indeplinita una dintre urmatoarele condiţii: a) exista o dispoziţie legala în acest sens; b) exista acordul persoanei în cauza; c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunităţii, după caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale. (3) Pastrarea confidentialitatii informaţiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toţi salariaţii care prin activitatea pe care o desfăşoară au acces la acestea în mod direct sau indirect.  +  Articolul 40 (1) Pentru situaţii speciale cu implicatii asupra sănătăţii publice se constituie rezerva Ministerului Sănătăţii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale şi alte materiale specifice, iar la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, rezerva antiepidemica.------------Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".(1^1) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele şi alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaţii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sănătăţii.-------------Alin. (1^1) al art. 40 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. (2) Normele metodologice de constituire, pastrare şi utilizare a rezervei Ministerului Sănătăţii şi a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 41 (1) Pentru servicii de asistenţa de sănătate publică, efectuate de către direcţiile de sănătate publică la cererea unor persoane fizice şi juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor în vigoare.------------Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc în condiţiile legii.  +  Capitolul VIII Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice  +  Articolul 42 (1) Campaniile de informare, educare şi comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii. (2) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe sa rezerve gratuit spatiul de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare şi comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică. (3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu retea sanitara proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalitatile şi spatiul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.  +  Capitolul IX Dispozitii tranzitorii şi finale  +  Articolul 43 (1) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sănătăţii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcţii de sănătate publică judetene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare şi functionare a controlului în sănătatea publică.------------Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea expresiei "inspecţie sanitară de stat" cu sintagma "control în sănătatea publică". (2) În termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Sănătăţii va elabora reglementarile legale privind organizarea şi functionarea instituţiilor prevăzute la art. 13 şi 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.  +  Articolul 44 (1) Prevederile prezentului titlu se aplică şi ministerelor cu retea sanitara proprie. (2) La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populatiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificările ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.  +  Titlul II*) Programele naţionale de sănătate------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevede:"Art. III (1) Înfiinţarea instituţiilor prevăzute la art. 11 lit. b) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale, programelor naţionale de sănătate, dispozitivelor medicale, investiţiilor în infrastructură, informatizării în domeniul sanitar şi controlului în sănătate publică se face prin reorganizarea: a) Ministerului Sănătăţii; b) autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) institutelor şi centrelor de sănătate publică; d) Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii; e) Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar; f) Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.------------Alin. (1) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (2) La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, se abrogă art. 12, art. 13 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18-23, art. 24 alin. (2) şi art. 687 lit. c).------------Alin. (2) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 197 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 8 decembrie 2008. (3) La aceeaşi dată la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, sintagmele "autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" şi "autorităţi de sănătate publică teritoriale" se înlocuiesc cu expresia "instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice care preiau atribuţiile acestora". (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."------------Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, în cuprinsul actelor normative sintagma autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se înlocuieşte cu expresia direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 45 (1) Programele naţionale de sănătate reprezintă un ansamblu de acţiuni multianuale, organizate în scopul evaluării, prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei------------Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^1) Programele naţionale de sănătate cuprind programe naţionale de evaluare, profilactice şi cu scop curativ.-------------Alin. (1^1) al art. 45 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007. (2) Ministerul Sănătăţii asigură elaborarea şi coordonarea realizării programelor naţionale de sănătate, în acord cu politicile şi strategiile naţionale de sănătate, precum şi finanţarea unor programe de sănătate.------------Alin. (2) al art. 45 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (3) Direcţiile de sănătate publică din ministerele cu retea sanitara proprie coordonează realizarea programelor de sănătate specifice ministerului, cu impact asupra sănătăţii, în concordanta cu strategia Ministerului Sănătăţii.------------Alin. (3) al art. 45 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Articolul 46Elaborarea programelor naţionale de sănătate are la baza urmatoarele obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naţionala de sănătate a Ministerului Sănătăţii; b) utilizarea eficienta a resurselor alocate pentru indeplinirea obiectivelor şi indicatorilor aprobati; c) fundamentarea programelor pe nevoile populatiei, evidentiate din date obiective; d) asigurarea concordantei cu politicile, strategiile şi recomandarile instituţiilor şi organizaţiilor internationale în domeniu.  +  Articolul 47 (1) Pentru proiectarea şi realizarea programelor naţionale de sănătate se infiinteaza structura cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate*), care funcţionează în structura Ministerului Sănătăţii, cu rang de direcţie. (2) Pentru realizarea atribuţiilor, structura cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate*) colaboreaza cu Casa Naţionala de Asigurari de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi cu alte institutii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale.------------Art. 47 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate".NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Alin. (4) şi (5) ale art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."  +  Articolul 48 (1) Programele naţionale de sănătate sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de Ministerul Sănătăţii şi CNAS, după caz, şi se finanţează fie de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, fie din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din transferuri de la bugetul de stat şi din venituri proprii prin bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Programele naţionale de sănătate se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii, inclusiv programele preluate, respectiv transferate, de la Ministerul Sănătăţii la CNAS.---------------Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2007.(1^1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sănătăţii şi a bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii anexat la acesta şi în volumul şi structura bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate pe anul 2008, fără afectarea deficitului bugetului de stat şi a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.------------Alin. (1^1) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(1^2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetul Ministerului Sănătăţii şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobate pe anul 2008.------------Alin. (1^2) al art. 48 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate cuprinde obiectivele, structura acestora, precum şi orice alte condiţii şi termene necesare derulării programelor.---------------Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 133 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 decembrie 2010. (3) Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii publice, prin ordinul presedintelui CNAS sau, după caz, prin ordine comune. (4) Ministerul Sănătăţii poate retine la dispoziţia sa, din veniturile proprii, o cota de rezerva calculată din totalul fondurilor aprobate pentru programele naţionale de sănătate, ale carei nivel şi mod de utilizare se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2).------------Alin. (4) al art. 48 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2007. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acordă bolnavilor, precum şi pacienţilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre a Guvernului, se suportă la nivelul preţului de decontare.------------Alin. (5) al art. 48 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (6) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, utilizate în unităţile sanitare cu paturi, pe perioada spitalizării pentru tratamentul specific al bolnavilor, precum şi pentru pacienţii cuprinşi în programele naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre a Guvernului se achiziţionează de către acestea la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.------------Alin. (6) al art. 48 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------Art. 48 [cu alineatele (1)-(3)] a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 49 (1) Programele naţionale de sănătate se pot derula prin unităţi de specialitate, selectate pe baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea CNAS pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu CNAS şi cu avizul consultativ al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii pentru alte instituţii şi organizaţii. (2) În înţelesul prezentei legi, unităţile de specialitate sunt: unităţi sanitare publice şi private, instituţii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. (3) Unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot angaja personal pentru derularea programelor naţionale de sănătate ca acţiuni multianuale pe toată perioada de derulare a acestora. (4) Pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la alin. (2) pot încheia contracte/convenţii civile cu medici, asistenţi medicali şi alte categorii de personal, după caz, precum şi cu persoane juridice, potrivit dispoziţiilor Codului civil şi în condiţiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.-------------Alin. (4) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Contractele/convenţiile civile încheiate în condiţiile alin. (4) de către unităţile de specialitate stabilite la alin. (2) prevăd acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi se încheie pentru toată perioada de derulare a programelor naţionale de sănătate.-------------Alin. (5) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naţionale de sănătate.-------------Alin. (6) al art. 49 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.------------Art. 49 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 49^1 (1) Unităţile sanitare cu paturi din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot derula programe naţionale de sănătate finanţate din următoarele surse: a) bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate; b) bugetul Ministerului Sănătăţii, din sumele alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în baza contractelor încheiate cu acestea, în condiţiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate. (2) Unităţile sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pot derula programe naţionale de sănătate finanţate din sursele prevăzute la alin. (1) lit. a). Programele naţionale de sănătate finanţate din sursele prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi derulate cu condiţia îndeplinirii criteriilor de selecţie, aprobate în condiţiile prezentei legi.-------------Art. 49^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Capitolul II Atribuţii în realizarea programelor naţionale de sănătate  +  Articolul 50Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrala în domeniul asistentei de sănătate, asigura coordonarea tuturor programelor naţionale de sănătate prin indeplinirea urmatoarelor atribuţii: a) aproba domeniile prioritare de actiune şi strategia programelor naţionale de sănătate pe termen scurt, mediu şi lung; b) propune obiectivele anuale ale programelor naţionale de sănătate şi ale subprogramelor de sănătate, structura programelor naţionale de sănătate şi a subprogramelor de sănătate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor naţionale de sănătate; c) aproba normele tehnice de implementare a programelor naţionale de sănătate, după caz, împreună cu CNAS; d) propune Guvernului spre aprobare programele naţionale de sănătate.------------Lit. d) a art. 50 a fost modificată de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.----------------Art. 50 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 51Structura cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate are urmatoarele atribuţii:-------------Partea introductivă a art. 51 a fost modificată de alin. (4) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". a) propune spre aprobare ministrului sănătăţii domeniile prioritare de actiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, pe baza evaluării nevoilor reale ale populatiei şi a problemelor de sănătate identificate; b) elaboreaza şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora; c) elaboreaza structura programelor şi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu directiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţionala de Asigurari de Sănătate; d) fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate; e) elaboreaza şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii norme tehnice de implementare şi evaluare a programelor naţionale de sănătate; f) evalueaza trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul indeplinirii obiectivelor aprobate.------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Alin. (4) şi (5) ale art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."  +  Articolul 52CNAS asigura organizarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate, aprobate prin hotărâre a Guvernului, având urmatoarele atribuţii: a) implementeaza şi deruleaza programele naţionale de sănătate, conform strategiei aprobate de Ministerul Sănătăţii;---------------Lit. a) a art. 52 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007. b) raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienta, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate, şi raporteaza Ministerului Sănătăţii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii; c) transmite structurii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate*), trimestrial, anual şi ori de cate ori este nevoie, analiza modului în care au fost derulate programele naţionale de sănătate.-------------Lit. c) a art. 52 a fost modificată de alin. (4) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Alin. (4) şi (5) ale art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."-------------Art. 52 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 34 din 16 ianuarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 18 ianuarie 2007.  +  Articolul 53 (1) Programele naţionale de sănătate sunt implementate şi coordonate la nivel naţional de structura cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate*).------------Alin. (1) al art. 53 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Alin. (4) şi (5) ale art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate." (2) Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor şi centrelor de sănătate publică, respectiv din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, asigura implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate la nivel regional, respectiv local.------------Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".  +  Capitolul III Finantarea programelor naţionale de sănătate  +  Articolul 54 (1) Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din transferuri de la bugetul de stat şi din veniturile proprii, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.------------Alin. (1) al art. 54 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.------------Alin. (1^1) al art. 54 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Sumele alocate programelor naţionale de sănătate multianuale sunt aprobate prin legea bugetului de stat în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.---------------Alin. (2) al art. 54 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 133 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 decembrie 2010.  +  Articolul 55 (1) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate, respectiv pentru subprograme, sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare prin care acestea se deruleaza şi se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite. (2) Sumele menţionate la alin. (1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii împreună cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia acestuia.  +  Articolul 56Unitatile care deruleaza programele naţionale de sănătate, respectiv subprograme, au obligaţia utilizarii fondurilor în limita bugetului alocat şi potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi obligaţia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale şi banesti şi a organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cat şi în execuţie.  +  Articolul 57Ministerul Sănătăţii, respectiv Casa Naţionala de Asigurari de Sănătate, asigura fondurile pentru finantarea programelor naţionale de sănătate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi tertiari, care vor solicita finantarea în functie de realizarea indicatorilor.  +  Capitolul IV Dispozitii finale  +  Articolul 58În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aproba Regulamentul de organizare şi functionare a structurii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate*), prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Art. 58 a fost modificat de alin. (4) al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate".------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Alin. (4) şi (5) ale art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008 prevăd:"Art. III (4) În tot cuprinsul titlului II "Programe naţionale de sănătate", sintagmele "Agenţia Naţională de Programe" şi "Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate" se înlocuiesc cu sintagma "structură cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate". (5) Până la data prevăzută la alin. (2), la care instituţiile prevăzute la alin. (1) încep să funcţioneze, atribuţiile structurii prevăzute la alin. (4) sunt exercitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, ca structură din cadrul Ministerului Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate."  +  Titlul III Asistenţa medicală primara  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 59 (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de medicina de familie. (2) Termenul asistenţa medicală primara defineste furnizarea ingrijirilor de sănătate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relatii continue cu pacientii, în prezenta bolii sau în absenta acesteia. (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitatii medicina de familie.  +  Articolul 60În înţelesul prezentului titlu, termenii şi notiunile folosite au urmatoarea semnificaţie: a) asistenţa medicală primara - segmentul de asistenţa medicală care furnizeaza ingrijiri ce intrunesc toate caracteristicile menţionate la art. 59 alin. (2) şi având ca furnizor specializat şi de sine statator cabinetul de medicina de familie; b) medicina de familie - specialitatea medicală clinica, de practica publică autorizata, dobandita în condiţiile legii; c) medicul specialist de medicina de familie - medicul care a obţinut specialitatea medicina de familie, în condiţiile legii; d) medic de medicină generală - absolvent al facultăţii de medicină sau pediatrie din România, promoţie anterioară anului 2005, care nu a dobândit calificarea de medic specialist, dar a întrunit condiţiile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi. De aceste prevederi beneficiază şi titularii diplomei de medic, obţinută anterior anului 2005 în străinătate şi echivalată în România, care nu au dobândit calificarea de medic specialist, dar au întrunit condiţiile de exercitare a profesiei în baza prevederilor anterioare prezentei legi;------------Lit. d) a art. 60 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^1. e) medic de familie - medicul specialist de medicina de familie şi, prin asimilare, medicul de medicina generală; acest termen nu constituie un titlu profesional; f) cabinet de medicină de familie - unitatea sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală primară, organizată în condiţiile legii. Prin excepţie, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie îşi pot înfiinţa în structură cabinete de medicină de familie, ca unităţi sanitare publice.------------Lit. f) a art. 60 a fost modificată de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. g) grupul de practica - asocierea formala a doi sau mai mulţi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, în vederea furnizarii de servicii şi/sau a utilizarii în comun a unor resurse; h) patrimoniul de afectatiune profesionala - totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor medicului afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului medicului, separata de gajul general al creditorilor acestuia; i) praxisul de medicina de familie - reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata în proprietatea sau în folosinţă medicului, şi clientela; j) episodul de ingrijire - totalitatea consultatiilor/ interventiilor determinate de o problemă de sănătate, din momentul aparitiei sale până la remisiunea completa; k) serviciile de medicina de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicina de familie unei populatii desemnate; l) cabinete santinela - cabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de înregistrare continua a episoadelor de ingrijire la nivelul asistentei medicale primare, pentru populatiile deservite. m) medic titular al cabinetului de medicină de familie - medicul deţinător al patrimoniului de afectaţiune profesională sau al unei părţi a acestuia.------------Lit. l) a art. 60 a fost introdusă de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Capitolul II Medicul de familie  +  Articolul 61 (1) Medicul de familie este furnizorul de ingrijiri de sănătate care coordonează şi integreaza serviciile medicale furnizate pacientilor de către el insusi sau de către alti furnizori de servicii de sănătate. (2) Medicul de familie asigura accesul în sistemul sanitar pentru pacientii săi, la nivelurile de competenţa cele mai adecvate nevoilor acestora.  +  Articolul 62Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor în contextul familiei şi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.  +  Articolul 63Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele: a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor şi ocupandu-se de toate problemele de sănătate ale acestora; b) foloseşte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonand asistenţa medicală acordată pacientilor; colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii din asistenţa medicală primara şi asigura legătură cu celelalte specialitati; c) este orientata către individ, familie şi comunitate; d) se bazeaza pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relatii interumane de incredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menţinerea/restabilirea propriei sănătăţi; e) asigura continuitatea actului medical şi a ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor; f) rezolva problemele de sănătate acute şi cronice ale pacientilor; g) promovează sănătatea şi starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate şi eficiente; h) urmareste rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.  +  Articolul 64 (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional sa furnizeze ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoană. (2) Începând cu promotia 2005 de absolventi licentiati ai instituţiilor de invatamant superior medical, competentele profesionale în specialitatea medicina de familie se dobândesc numai prin rezidentiat. (3) Medicii de medicina generală prevăzuţi la art. 60 lit. d), care la data aderarii României la Uniunea Europeana furnizeaza servicii de asistenţa medicală primara în sistemul asigurarilor sociale de sănătate, îşi pot continua activitatea în aceleasi condiţii şi după această dată.  +  Articolul 65Pentru medicii de medicina generală cu drept de libera practica, care la data intrarii în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmati rezidenti în specialitatea medicina de familie, dar furnizeaza în regim salarial sau independent servicii de medicina de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, sau care au intrerupt temporar, în condiţiile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalităţi flexibile de formare în specialitatea medicina de familie.  +  Capitolul III Cabinetul de medicina de familie  +  Articolul 66Asistenţa medicală primara se desfăşoară în cabinete de medicina de familie înfiinţate în condiţiile legii.  +  Articolul 67Asistenţa medicală primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practica, în locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte.  +  Articolul 68Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat şi colaboratorii externi.  +  Articolul 69 (1) Înfiinţarea unui nou cabinet de medicină de familie într-o localitate se realizează în conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Contractarea şi decontarea serviciilor de medicină de familie de către casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se fac pentru următoarele categorii de medici: a) medicii prevăzuţi la art. 60 lit. d); b) medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, în înţelesul art. 370 lit. b) şi al art. 371 alin. (1), formaţi în profesie în unul dintre aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabiliţi pe teritoriul României şi care, în urma recunoaşterii calificării profesionale beneficiau, la această dată, de dreptul de exercitare în cadrul sistemului naţional al asigurărilor de sănătate a activităţilor din domeniul specialităţii medicină de familie, fără titlul de medic specialist medicină de familie; c) medicii confirmaţi specialişti în una dintre specialităţile medicină generală adulţi, medicină generală copii, medicină generală, medicină generală/medicină de familie, medicină de familie; d) medicii titulari ai certificatului care atestă formarea specifică a medicului generalist, dobândită în unul dintre statele prevăzute la lit. b), precum şi medicii titulari ai certificatului de drept câştigat de medic generalist, eliberat de unul dintre aceste state, în cazul cărora s-au aplicat procedurile prevăzute la art. 388-390, art. 396 şi art. 397.------------Alin. (2) a art. 69 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 165 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 iulie 2010, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 88 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 1 iulie 2009, cu pct. 1^2. (3) Preluarea activităţii unui praxis existent de către un alt medic de familie, în condiţiile încetării activităţii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaţiune profesională deţinut către medicul care preia praxisul. Noul deţinător va aduce la cunoştinţă direcţiilor de sănătate publică teritoriale, caselor de asigurări de sănătate, respectiv pacienţilor, preluarea praxisului. Criteriile şi metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".------------Art. 69 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 69^1 (1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi şi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării şi funcţionării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (2) În baza dispoziţiilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile şi obligaţiile părţilor.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 70 (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2) Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile şi metodologia vor fi precizate în normele prevăzute la art. 69 alin. (1).  +  Capitolul IV Serviciile furnizate în cadrul asistentei medicale primare  +  Articolul 71Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale către pacientii: a) asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasigurati.  +  Articolul 72Cabinetul de medicina de familie poate desfăşura urmatoarele activităţi: a) interventii de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale; b) activităţi de medicina preventiva; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de ingrijire la domiciliu; e) activităţi de ingrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de invatamant în specialitatea medicina de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare stiintifica; j) activităţi de suport.  +  Articolul 73Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, în centrele de permanenta, în alte locatii special amenajate şi autorizate sau la locul solicitarii, în cazul interventiilor de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.  +  Articolul 74Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse şi servicii medicale aditionale.  +  Articolul 75 (1) Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenţa al asistentei medicale primare, care sunt oferite de toţi medicii de familie în cadrul consultatiei medicale. (2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt urmatoarele: a) interventii de prima necesitate în urgentele medico-chirurgicale; b) asistenţa curenta a solicitarilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de tratament medicamentos şi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de către medici de alta specialitate decat cea de medicina de familie; d) servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii şi lauziei, depistare activa a riscului de imbolnavire pentru afecţiuni selectionate conform dovezilor stiintifice, supraveghere medicală activa, la adulti şi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârsta şi sex.  +  Articolul 76Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare în mod optional şi/sau în anumite condiţii de organizare, precum: a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familiala; c) unele proceduri de mica chirurgie; d) servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.  +  Articolul 77Serviciile medicale aditionale reprezinta manopere şi tehnici insusite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare şi/sau care necesita dotari speciale.  +  Articolul 78 (1) Colectarea şi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizează prin sisteme informationale de rutina, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de către toţi furnizorii de servicii medicale şi al caror continut, metodologie de colectare şi raportare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologica detaliata şi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de către pacienti reprezinta un serviciu distinct şi se realizează prin cabinetele santinela. Acestea pot contracta servicii cu instituţiile interesate.  +  Articolul 79Cabinetele de medicina de familie în care îşi desfăşoară activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestatii de formare medicală, în cadrul colaborarii cu institutii de invatamant superior medical sau cu organizaţii acreditate ca furnizori de educatie medicală continua, precum şi activităţi de cercetare, conform dispoziţiilor legale în vigoare.  +  Capitolul V Finantarea medicinei de familie  +  Articolul 80Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din: a) contracte incheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru;--------------Lit. a) a art. 80 a fost modificata de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. b) contracte incheiate cu direcţiile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familiala, servicii speciale de consiliere, servicii de ingrijiri medicale la domiciliu în faza terminala şi postspitalicesti;------------Lit. b) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". c) contracte incheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate; d) contracte incheiate cu direcţiile teritoriale de sănătate publică pentru servicii furnizate în cadrul unor programe naţionale de sănătate publică;------------Lit. d) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". e) contracte incheiate cu direcţiile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicina comunitara;------------Lit. e) a art. 80 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". f) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare; g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori; h) coplata aferenta unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactica în educatia universitara şi postuniversitara; k) donatii, sponsorizari; l) alte surse, conform dispoziţiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzata fizic sau moral.  +  Articolul 81Sumele alocate pentru finantarea asistentei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naţionale de sănătate publică.--------------Art. 81 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.  +  Articolul 81^1 (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, se pot finanţa cheltuieli pentru investiţii în infrastructură, în localităţile rurale, în vederea construcţiei, reabilitării, dotării minime standard a spaţiilor medicale şi nemedicale în care se desfăşoară activităţi de îngrijire medicală primară, precum şi pentru desfăşurarea unor programe naţionale de sănătate. (2) Ministerul Sănătăţii alocă sumele prevăzute la alin. (1) sub formă de transferuri prin direcţiile de sănătate publică judeţene către autorităţile administraţiei publice locale.------------Alin. (2) al art. 81^1 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti".------------Art. 81^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Capitolul VI Rolul şi oblibaţiile asistentei medicale primare în sistemul sanitar  +  Articolul 82În procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale, cu respectarea specificului specialitatii şi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.  +  Articolul 83Oblibaţiile personalului şi cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, după cum urmeaza: a) oblibaţiile de etica şi deontologie profesionala - prin legile şi codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar; b) oblibaţiile privind sănătatea publică - conform reglementarilor legale în vigoare şi dispoziţiilor direcţiilor de sănătate publică;------------Lit. b) a art. 83 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". c) oblibaţiile faţă de sistemul asigurarilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare şi contractele cu casele de asigurări; d) oblibaţiile privind relatiile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramura sanitara şi contractele individuale/colective de muncă ale angajatilor, precum şi prin alte prevederi legale speciale; e) oblibaţiile faţă de pacienti - prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) şi c), precum şi din legislatia privind drepturile pacientului; f) oblibaţiile privind managementul evidentei medicale primare şi a informatiei medicale gestionate - prin reglementarile legale în vigoare; g) oblibaţiile privind protectia mediului şi gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementarile legale în vigoare; h) obligaţia de educatie/formare continua şi de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenţa medicală primara - prin reglementarile legale în vigoare.  +  Capitolul VII Dispozitii finale  +  Articolul 84În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sănătăţii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 85La data intrarii în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziţie contrara prevederilor prezentei legi se abroga.  +  Titlul IV Sistemul naţional de asistenţa medicală de urgenta şi de prim ajutor calificat  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Secţiunea 1 Definitii  +  Articolul 86 (1) În înţelesul prezentului titlu, în sistemul naţional de servicii medicale de urgenta şi de prim ajutor calificat, termenii şi notiunile folosite au urmatoarea semnificaţie: a) Sistemul naţional de servicii medicale de urgenta şi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme şi relatii, organizate după aceleasi principii şi reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat şi/sau calificat; b) asistenţa publică integrată de urgenta - asistenţa asigurata de instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinate în principal salvarii şi pastrarii vietii; c) asistenţa medicală privată de urgenta - ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic şi medical, având ca scop principal salvarea şi pastrarea vietii, asigurata de serviciile private de urgenta aparţinând unor organizaţii nonguvernamentale, care funcţionează în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaţii ori persoane fizice, care funcţionează în scop comercial; d) asistenţa medicală de urgenta - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice intreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici şi asistenti medicali cu diferite grade de pregatire; e) urgenta medicală - accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistentei medicale de urgenta, la unul sau mai multe niveluri de competenţa, după caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde este necesară/sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie în faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile într-un spital local, judetean ori regional, sau urgenta fără pericol vital, unde ingrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicatii ireversibile şi care necesita interventie medicală de urgenta sau ingrijiri intr-o secţie de terapie intensiva generală sau specializata; g) primul ajutor de baza - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţa unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de către persoane fără pregatire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acordă de orice persoană instruita în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta; h) primul ajutor calificat - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţa unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare şi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, functionand sub forma de echipe de prim ajutor într-un cadru institutionalizat; i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apasarii unui buton de către salvator, alegerea energiei socului în vederea defibrilarii în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmand ca declanşarea socului să se efectueze de către salvator, la comanda verbala şi/sau scrisa a defibrilatorului; j) spital local/centru local de urgenta - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oras, respectiv centru de permanenta, cu competentele şi resursele umane şi materiale necesare rezolvarii unei părţi din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv să fie stabilizate şi transferate către spitalul judetean sau direct către spitalul regional, după caz, în conformitate cu protocoalele în vigoare; k) spital judetean de urgenta - spitalul aflat în reşedinţa unui judet, care detine competentele şi resursele umane şi materiale în vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judeţul respectiv şi care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, în spitalele municipale sau orăşeneşti ori în centrele de permanenta, în conformitate cu protocoalele în vigoare; l) spital regional de urgenta - spitalul clinic judetean cu competente interjudetene, care detine competentele şi resursele umane şi materiale suplimentare necesare în vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgentelor şi al pacientilor aflati în stare critica, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale şi orăşeneşti, la nivelul judeţului respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane ori din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de urgenta indeplineste rolul spitalului judetean de urgenta în judeţul în care se afla; m) serviciul de ambulanta judetean, respectiv al municipiului Bucureşti - unitatile sanitare publice de importanţa strategica, cu personalitate juridica, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în structura lor un compartiment pentru asistenţa medicală de urgenta şi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenta, cu sau fără medic, şi un compartiment pentru consultaţii medicale de urgenta la domiciliu şi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţa medicală de urgenta funcţionează în regim de lucru continuu, în asteptarea solicitarilor de asistenţa medicală de urgenta;------------Lit. m) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". n) transport medical asistat - transportul de urgenta al pacientilor care necesita monitorizare şi ingrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizand ambulante tip B sau C; o) transport sanitar neasistat - transportul pacientilor care nu se afla în stare critica şi nu necesita monitorizare şi ingrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectueaza cu ambulante tip A1 sau A2, precum şi cu alte tipuri de autovehicule decat ambulantele tip B şi C, aflate în dotarea serviciilor de ambulanta; p) ambulanta tip C - ambulanta destinata interventiei medicale de urgenta la cel mai înalt nivel şi transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale şi medicamente de terapie intensiva. Echipajul ambulantei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregatit, iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părţile, targa fiind amplasata în mijloc, cu posibilitatea mutarii acesteia la dreapta şi la stanga şi ridicarii ei la o înălţime care să permită acordarea asistentei medicale de urgenta în mod corespunzător. Ambulantele de transport al nou-nascutilor aflati în stare critica fac parte din categoria ambulantelor tip C; q) ambulanta tip B - ambulanta destinata interventiei de urgenta şi transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, după caz, utilizata în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistentei medicale de urgenta. Dotarea ambulantei tip B este formata din echipamente şi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitarii şi acordarii asistentei medicale de urgenta; r) ambulanta tip A1 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele şi materialele minime necesare acordarii primului ajutor în caz de nevoie; s) ambulanta tip A2 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienti pe targa şi/sau scaune, fiind dotata cu echipamentele şi materialele minime necesare acordarii primului ajutor în caz de nevoie; t) Serviciul mobil de urgenta, reanimare şi descarcerare (SMURD) - unitatea de interventie publică integrată, de importanţa strategica, fără personalitate juridica, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistentei medicale şi tehnice de urgenta, precum şi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, având ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu spitalele judetene, regionale şi cu autorităţile publice locale; u) unitate de primire a urgentelor (UPU) - sectia sau sectia clinica aflata în structura unui spital judetean, regional sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluării şi tratamentului de urgenta al pacientilor cu afecţiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante; v) compartiment de primire a urgentelor (CPU) - sectia aflata în structura unui spital orasenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluării şi tratamentului de urgenta al pacientilor cu afecţiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante; w) Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenta - 1-1-2 ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetateanului la sistemul public de urgenta prin care este activat răspunsul adecvat de urgenta. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenta şi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de interventie; x) centrul unic de apel de urgenta - structura specializata de preluare şi transfer al apelurilor de urgenta primite la numărul unic de apel 1-1-2 şi la numărul de apel 961 redirectionat către 1-1-2 până la transformarea acestuia în numar comercial la dispoziţia serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti; y) dispecerat medical de urgenta - structura specializata de preluare şi tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenta sau la un numar propriu, în cazul serviciilor private de ambulanta. Dispeceratele medicale de urgenta sunt coordonate de personal cu pregatire medicală superioara, în serviciu permanent; z) dispeceratul integrat de urgenta - structura specializata care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenta, asigura alarmarea şi coordonarea echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specializate de interventie, cu caracter medical şi nemedical, din aceeasi locatie fizica. Coordonarea se face de către personal special pregatit, având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanta sau SMURD, în serviciu permanent. (2) În înţelesul prezentului titlu, în sistemul naţional de servicii medicale de urgenta şi de prim ajutor calificat, termenii şi notiunile folosite au urmatoarea semnificaţie: a) centre de expertiza şi coordonare medicală la distanta centrele aflate în structura unor dispecerate medicale sau în structura unor centre de apel unic 1-1-2, destinate furnizarii de informaţii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenta din teren şi/sau spitalelor de urgenta, precum şi coordonarii la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informaţiilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informaţiilor şi a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date; b) misiuni de salvare aeriana - interventii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizand aeronave special dotate, respectand standardele în vigoare, în vederea salvarii unei/unor vieti aflate în pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute ori care se afla într-un mediu ostil vietii; c) misiuni de ambulanta aeriana - transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include şi cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar; d) misiuni de salvare navala - misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcatiuni special dotate, respectand standardele în vigoare, în vederea salvarii persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute; e) consultatia de urgenta la domiciliu - asistenţa medicală de urgenta acordată de compartimentul de consultaţii şi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, în colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenta care nu pun viaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesita transportul la o unitate sanitara; f) personal paramedical - personalul fără pregatire medicală, instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activand în echipe, într-un cadru institutionalizat; g) ambulantierul - personal fără pregatire medicală care a absolvit cursurile de ambulantieri, autorizate de Ministerul Sănătăţii, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanta; h) accident colectiv - evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declanşarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare faţă de cele aflate de garda la momentul respectiv. Numărul victimelor pentru care este necesară declanşarea unui plan special de interventie difera de la caz la caz, luandu-se în considerare resursele umane şi materiale de interventie disponibile în zona în care are loc accidentul. (3) Funcţiile de medic-şef UPU, medic-şef UPU - SMURD sau medic şef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel puţin 5 ani în specialitate. Prin excepţie, în perioada 2008-2010 aceste funcţii pot fi ocupate şi de medici cu o vechime de cel puţin 3 ani în specialitate.------------Alin. (3) al art. 86 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Secţiunea a 2-a Primul ajutor de baza şi primul ajutor calificat  +  Articolul 87 (1) Acordarea primului ajutor de baza, fără echipamente specifice, se efectueaza de orice persoană instruita în acest sens sau de persoane fără instruire prealabila actionand la indicatiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenta sau al serviciilor de urgenta prespitaliceasca de tip SMURD şi serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucureşti, având ca scop prevenirea complicatiilor şi salvarea vietii până la sosirea unui echipaj de interventie. (2) Fiecare cetatean are obligaţia sa anunte direct sau să se asigure ca un caz de urgenta a fost anuntat deja, la numărul 1-1-2, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicatiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenta. (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza în regim public, este o datorie a statului şi un drept al cetateanului şi nu poate fi efectuata în scop comercial. (4) Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru institutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, în colaborare cu autorităţile publice locale şi structurile Ministerului Sănătăţii. (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata. (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi ambulantierii vor fi formati şi autorizati în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor şi standardelor naţionale şi europene în vigoare, şi autospeciale de interventie fără capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate. (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depăşească: a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenta; b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenta. (9) Organizaţiile nonguvernamentale şi cele nonprofit pot participa în aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situaţii de urgenta şi cu autorităţile publice locale. (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montana, Unitatea Speciala de Interventie în Situaţii de Urgenta din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta şi alte institutii publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor calificat, care acţionează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste institutii.  +  Articolul 88 (1) Persoanele fără pregatire medicală care acorda primul ajutor de baza în mod voluntar, pe baza indicatiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoştinţe în domeniul primului ajutor de baza, actionand cu buna-credinta şi cu intentia de a salva viaţa sau sănătatea unei persoane, nu raspund penal sau civil. (2) Personalul paramedical nu raspunde penal ori civil, după caz, dacă se constata, potrivit legii, indeplinirea de către acesta, cu buna-credinta, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor şi procedurilor stabilite în condiţiile legii.  +  Articolul 89 (1) Personalul paramedical care activeaza în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit în instituţiile de invatamant şi în centrele de formare specializate aflate în structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta şi/sau în alte centre de formare autorizate şi acreditate aflate în structura instituţiilor publice care deţin echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi. (2) Formarea personalului specializat în acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, acreditat şi autorizat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acesta include condiţiile de certificare şi recertificare a personalului, precum şi necesitatile de formare continua.  +  Articolul 90Finantarea activităţii echipajelor de prim ajutor calificat şi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autorităţilor publice locale şi din alte resurse financiare prevăzute în lege, inclusiv sponsorizari şi donatii.  +  Secţiunea a 3-a Asistenţa medicală publică de urgenta  +  Articolul 91 (1) Asistenţa medicală publică de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene şi de cel al municipiului Bucureşti, precum şi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, a autorităţilor publice locale şi a spitalelor judetene şi regionale. (2) Personalul medical, precum şi personalul nemedical ambulantieri, pompieri şi conducatori auto - din cadrul echipajelor care participa la acordarea asistentei medicale publice de urgenta în faza prespitaliceasca vor fi pregatite în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii. (3) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenta 1-1-2, precum şi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregatit în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicatii Speciale. (4) Centrele de apel unic de urgenta 1-1-2 şi dispeceratele medicale pot avea în structura lor centre de expertiza regionale, în vederea furnizarii unor informaţii specifice, precum şi în vederea coordonarii la distanta a activităţii echipajelor de prim ajutor calificat aflate în misiune, pe baza informaţiilor obtinute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date. (5) Asistenţa medicală publică de urgenta în faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B şi C, construite şi dotate conform standardelor şi normelor europene în vigoare. În acordarea asistentei medicale publice de urgenta se pot utiliza şi autospeciale de transport echipaj medical, fără capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum şi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii. (6) Asistenţii medicali din cadrul echipajelor de urgenta prespitaliceasca vor fi instruiti şi autorizati în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizati în utilizarea defibrilatoarelor manuale. (7) Asistenţa medicală publică de urgenta în faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orăşeneşti, municipale, judetene şi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii şi/sau a autorităţilor publice locale.  +  Articolul 92 (1) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului şi un drept al cetateanului. Aceasta va include şi misiunile de salvare aeriana şi navala. (2) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial. (3) Asistenţa medicală de urgenta în prespital va fi organizata astfel încât timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depăşească: a) 15 minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenta; b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenta.  +  Articolul 93 (1) Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi prin bugetele altor ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităţilor publice locale, precum şi din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări.-------------Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(1^1) Din bugetul Ministerului Sănătăţii, respectiv din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii, se asigură serviciilor publice de ambulanţă cheltuielile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare necesare intervenţiilor de urgenţă, precum şi cheltuielile aferente asigurării mijloacelor de intervenţie operaţionale din dotare.------------Alin. (1^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008. (2) Donatiile şi sponsorizarile către serviciile publice de urgenta nu pot fi efectuate în vederea obtinerii unor privilegii care duc la discriminare în acordarea asistentei de urgenta, cum ar fi: asigurarea asistentei medicale de urgenta sau a primului ajutor calificat în mod preferential donatorului, sponsorului sau altor persoane. (3) Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente, autospeciale şi alte mijloace de interventie direct, în sistem leasing sau contractand credite având ca sursa de finanţare veniturile proprii şi/sau bugetul de stat, precum şi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donatii şi sponsorizari. (4) În cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin. (1), Ministerul Sănătăţii va asigura în cadrul programelor de sănătate fonduri pentru spitalele regionale de urgenta şi spitalele judetene de urgenta de grad II, pentru ingrijirea cazurilor critice ale caror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. (5) Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi şi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaţiile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectivul UPU sau CPU, şi cheltuielilor aferente altor bunuri şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea acestor structuri.-------------Alin. (5) al art. 93 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^1) Pentru unităţile de primire a urgenţelor care au în structură şi SMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (5) de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii se alocă şi sume pentru următoarele cheltuieli: a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenţelor care participă la intervenţii SMURD; b) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat; c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat; d) cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat; e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenţie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat; f) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de intervenţie a echipajelor de prim ajutor calificat care funcţionează în sistemul SMURD, în structura serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu excepţia cheltuielilor de personal paramedical care deserveşte aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanţate şi din bugetul local, în baza unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia se află respectiva unitate de primire a urgenţelor care coordonează activitatea medicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeţean implicat şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti; g) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum şi cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de intervenţie la accidente colective şi calamităţi, acolo unde este cazul; h) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere ale autospecialei/autospecialelor utilizate în cadrul structurii de coordonare şi intervenţie medicală regională a SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.------------Alin. (5^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (5^1) şi modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor.------------Alin. (5^2) al art. 93 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.(5^3) Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (5), precum şi activităţile desfăşurate în camera de gardă, sunt finanţate din bugetul FNUASS şi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.-------------Alin. (5^3) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(5^4) Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor prevăzute la alin. (5^3) pot fi finanţate în condiţiile prevăzute la alin. (5) dacă în urma evaluării, efectuată de către Ministerul Sănătăţii şi Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc condiţiile de organizare şi dotare prevăzute de legislaţia în domeniu.-------------Alin. (5^4) al art. 93 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.-------------Alin. (6) al art. 93 a fost abrogat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de garda din cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului 2007 se regularizeaza pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe caz rezolvat.----------------Alin. (7) al art. 93 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  +  Secţiunea a 4-a Asistenţa medicală privată de urgenta  +  Articolul 94 (1) Asistenţa medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a oricarei alte persoane, cu consimtamantul acestuia. (2) Personalul medical, precum şi personalul nemedical care participa la acordarea asistentei medicale private de urgenta în faza prespitaliceasca sunt pregatite în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Programele de formare prevad condiţiile de certificare a personalului medical, necesitatile de formare continua şi recertificarea acestuia.  +  Articolul 95 (1) Asistenţa medicală privată de urgenta în faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a apartinatorilor acestuia. În cazul pacientilor cu functiile vitale în pericol, spitalele private au obligaţia de a acorda gratuit primul ajutor, până la transferul acestora în condiţii de siguranţă la un spital public. (2) Asistenţa medicală privată de urgenta este acordată de institutii private, cu respectarea standardelor minime de calitate şi de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sănătăţii. (3) Asistenţa medicală privată de urgenta include şi misiuni de ambulanta aeriana asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.  +  Articolul 96Publicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală privată de urgenta cu scop comercial vor specifică intotdeauna, în mod clar, ca numerele de apel nu sunt gratuite şi ca serviciile se presteaza contra cost.  +  Capitolul II Acordarea asistentei publice medicale şi tehnice de urgenta şi a primului ajutor calificat  +  Articolul 97Asistenţa publică de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizand infrastructura Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu normele de aplicare a prezentei legi. În activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica a cazurilor de urgenta, denumita index medical, şi setul de indicatii şi planuri de actiune şi coordonare asociate indexului medical şi specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicatii Speciale.  +  Articolul 98 (1) Asistenţa publică de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel rural, urban, judetean/al municipiului Bucureşti şi regional. (2) Asistenţa publică de urgenta prespitaliceasca se acordă la diferite niveluri de competenţa, începând cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, până la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional. (3) Competentele şi atribuţiile echipajelor publice de interventie de diferite niveluri în faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor. (4) Ministerele şi instituţiile cu retele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanta, sub forma de proprietate publică sau privată a statului. (5) La nivel spitalicesc, asistenţa medicală de urgenta se asigura în spitalele orăşeneşti, municipale, judetene şi regionale şi ale municipiului Bucureşti, precum şi ale ministerelor şi instituţiilor publice cu retele sanitare proprii. (6) În spitale pot opera unităţi proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacientilor proprii, precum şi al nou-nascutilor aflati în stare critica. Modul de organizare şi functionare a acestor unităţi se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu. (7) Primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenta se acordă fără nici o discriminare legata de, dar nu limitata la, venituri, sex, vârsta, etnie, religie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical. (8) Personalul medical şi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaţia ca în afara programului, indiferent de loc, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de interventie specializat. (9) Echipajele medicale publice de urgenta, precum şi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţa de urgenta şi în afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenta. (10) Asistenţa medicală de urgenta la spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestari sportive se solicita obligatoriu de către organizator, pe baza unor contracte incheiate cu serviciile private sau publice de urgenta prespitaliceasca. Autorităţile publice aproba desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenţa medicală de urgenta este asigurata în mod adecvat, conform normelor în vigoare.  +  Articolul 99 (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de serviciile private în vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acordă prioritate clientilor serviciilor private sau unor clienti proprii şi nu pot rezerva echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private. (2) Societăţile comerciale care au în proprietatea lor servicii private de ambulanta nu pot acorda donatii sau sponsorizari serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca. (3) Serviciile publice de urgenta pot presta servicii contra cost unor societăţi comerciale, altele decat serviciile de ambulanta private, cluburi sportive sau institutii, în vederea asigurarii asistentei de urgenta în cazul unor manifestari sportive sau de alta natura, pe durata limitata, cu condiţia ca personalul şi mijloacele folosite în asigurarea evenimentului sa nu fie retrase din resursele necesare asigurarii asistentei de urgenta a populatiei în intervalul respectiv.  +  Articolul 100 (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creeaza o retea regionala de spitale, având un spital regional de urgenta de gradul I şi, în judeţele arondate acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. În fiecare regiune va functiona minimum un spital de urgenta de gradul II, într-un alt judet din afara centrului regional de gradul I. (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenta locale şi judetene, din punct de vedere al competentelor şi resurselor materiale şi umane, se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 101 (1) Spitalele regionale de urgenta se infiinteaza în regiunile de dezvoltare socioeconomica, având la baza resursele umane şi materiale aflate în centrele universitare traditionale. (2) În structura spitalelor regionale de urgenta se afla toate specialitatile chirurgicale şi medicale din structura spitalului judetean din judeţul respectiv, precum şi infrastructura pentru investigatii clinice şi paraclinice şi orice alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata în afara structurii spitalului judetean din judeţul respectiv. (3) Spitalele regionale şi judetene de urgenta au în structura lor unităţi de primire a urgentelor. (4) Conducerea şi organizarea unităţilor de primire a urgentelor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu. (5) Medicii şi asistenţii-şefi ai unităţilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati şi/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese şi alte tipuri de manifestari, de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora şi nici de către firmele de aparatura medicală. În situaţii speciale, bine justificate, se pot obtine excepţii doar cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele municipale şi orăşeneşti pot avea compartimente de primire a urgentelor sau camere de reanimare în zonele de receptie a urgentelor, acestea urmand a fi deservite de personalul de garda din spital şi/sau de medici de urgenta special angajaţi. (7) Spitalele regionale de urgenta şi spitalele judetene de urgenta au în responsabilitate, prin unitatile de primire a urgentelor, echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD), în colaborare cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu autorităţile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului naţional unic pentru apelul de urgenta. (8) Spitalele regionale de urgenta au în responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriana, respectand prevederile legale în vigoare. (9) Implementarea prevederilor alin. (7) şi (8) se realizează gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor, având la baza resursele materiale şi umane disponibile. (10) Arondarea judetelor la centrele regionale se efectueaza pe baza ordinului ministrului sănătăţii, luandu-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte, precum şi distantele aeriene şi terestre dintre un spital judetean şi un anumit centru regional. (11) În structura spitalelor regionale şi a spitalelor de urgenta de gradele II şi III funcţionează unităţi de primire a urgentelor, corespunzătoare nivelului centrului în care se afla şi numarului cazurilor de urgenta asistate anual. (12) Spitalele regionale de urgenta au obligaţia de a monitoriza şi de a îndrumă metodologic întreaga activitate de asistenţa medicală de urgenta din regiunile pe care le deservesc. (13) Modalitatile de monitorizare şi indrumare, precum şi modalitatile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 102 (1) Spitalele judetene de urgenta, precum şi spitalele regionale de urgenta au obligaţia de a accepta transferul pacientilor aflati în stare critica, dacă spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane şi/sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta în mod corespunzător şi definitiv şi dacă transferul este necesar în vederea salvarii vietii pacientului. (2) Centrele şi spitalele locale de urgenta, precum şi spitalele judetene de urgenta organizeaza transferul pacientilor critici, în mod corespunzător, evitand intarzierile nejustificate, către un centru superior, dacă rezolvarea definitivă a cazului depăşeşte competentele sau resursele spitalului în care se afla acestia. (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii. Spitalele regionale şi cele judetene de urgenta, precum şi spitalele de urgenta din municipiul Bucureşti vor furniza dispeceratului de urgenta, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile şi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenta. (4) Criteriile de internare de urgenta a pacientilor care sunt consultati şi asistati în unitatile/compartimentele de primire a urgentelor, precum şi criteriile de transfer de urgenta către alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.  +  Capitolul III Acordarea asistentei medicale private de urgenta  +  Articolul 103 (1) Asistenţa medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este coordonata la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de către personal medical cu studii superioare. (2) Asistenţa medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu condiţia ca acesta să aibă mijloacele necesare acoperirii zonei respective în timpii prevăzuţi pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenta. (3) Asistenţa medicală privată de urgenta în faza prespitaliceasca este asigurata cu ambulante şi echipamente care respecta normele şi standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.  +  Articolul 104 (1) Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice în vederea acoperirii unor zone sau activităţi care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie. (2) Serviciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizeaza în structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sănătăţii pentru serviciile publice spitalicesti de urgenta. (3) Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligaţia de a stabiliza orice pacient care soseste în serviciul respectiv în stare critica sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afecţiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiară a acestuia de a achita costurile tratamentului şi de calitatea sa de asigurat, acesta putand fi transportat la un spital public, în condiţii corespunzătoare, numai după stabilizarea functiilor vitale şi acordarea tratamentului de urgenta. (4) În cazul în care nu au în structura servicii de garda, spitalele private au obligaţia sa acorde primul ajutor şi sa alerteze serviciile de urgenta publice prin numărul unic pentru apeluri de urgenta 1-1-2.  +  Capitolul IV Serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti  +  Articolul 105 (1) Serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti sunt servicii publice cu personalitate juridica. (2) Serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti au ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta şi transportul medical asistat, utilizand, după caz, personal medical superior şi/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum şi conducatori auto formati ca ambulantieri. (3) Personalul de interventie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti va purta echipamente de protecţie distincte conform normelor şi reglementarilor în vigoare.  +  Articolul 106 (1) Serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti au în structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenţa medicală de urgenta şi transport medical asistat şi compartimentul de consultaţii de urgenta şi transport sanitar neasistat. (2) Compartimentul de asistenţa medicală de urgenta are în dotare ambulante tip B şi C şi alte mijloace de interventie autorizate în vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fără medic. (3) În cazul în care echipajele de urgenta sunt fără medic, acestea vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include şi personal voluntar special pregatit. (4) Ambulantele tip B şi C şi celelalte mijloace de interventie specifice din cadrul compartimentului de asistenţa medicală de urgenta nu vor fi utilizate în scop de consultaţii de urgenta la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacientilor stabili, fără probleme medicale acute.  +  Articolul 107 (1) Compartimentul de asistenţa medicală de urgenta efectueaza şi transporturi medicale asistate ale pacientilor critici şi ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supraveghere din partea unui asistent medical ori medic şi monitorizarea cu echipamentele medicale specifice. (2) Compartimentul de asistenţa medicală de urgenta funcţionează în regim de asteptare şi este finanţat din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurări de sănătate sau din alte surse în condiţiile legii, de la bugetul de stat pe bază de programe, din donatii şi sponsorizari. (3) Compartimentul de asistenţa medicală de urgenta poate avea în organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta şi dispeceri/radiotelefonisti, precum şi alte categorii de personal necesare funcţionarii compartimentului.  +  Articolul 108 (1) Compartimentul de consultaţii de urgenta şi transport sanitar funcţionează ca structura distincta în cadrul serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, având în organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri şi alte categorii de personal necesare funcţionarii acestuia. (2) În dotarea compartimentului de consultaţii de urgenta şi transport sanitar se afla ambulante tip A1 şi A2, precum şi alte mijloace de transport autorizate conform standardelor şi reglementarilor naţionale şi europene, precum şi autoturisme de transport pentru medicii de garda în vederea efectuării consultatiilor la domiciliu. (3) În cadrul compartimentului de consultaţii de urgenta şi transport pot efectua garzi şi medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta. (4) Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta, aceasta putand fi realizata, unde este posibil, în colaborare cu medicii de familie. (5) Compartimentul de consultaţii de urgenta şi transport sanitar neasistat funcţionează în regim de garda şi/sau ture de cel mult 12 ore.  +  Articolul 109Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri şi asistenti sau doar de ambulantieri, după caz.  +  Articolul 110 (1) Activitatea de consultaţii de urgenta la domiciliu şi cea de transport sanitar neasistat sunt finantate din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurări de sănătate sau din alte surse în condiţiile legii, din donatii şi sponsorizari. (2) Activitatea de consultaţii de urgenta la domiciliu şi de transport sanitar neasistat poate fi realizata şi de furnizori privati prin relaţie contractuala directa cu casa de asigurări de sănătate.-------------Alin. (2) al art. 110 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. (3) Serviciile de reparatii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanti, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto şi curăţenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participatiune sau închirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanta contractant.  +  Articolul 111 (1) Conducerea serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti este formata din: a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management; b) un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic şi asistentul-sef. (2) Functiile specifice comitetului director se ocupa prin concurs, organizat de managerul general. (3) Până la ocuparea prin concurs a functiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimara a serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti se numeste prin act administrativ al direcţiei de sănătate publică.------------Alin. (3) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (4) Managerul general şi membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizari şi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese şi alte tipuri de manifestari, de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicală, precum şi firmele care comercializeaza ambulante şi alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. În situaţii speciale, bine justificate, se pot obtine excepţii doar cu aprobarea ministrului sănătăţii. (5) Coordonarea activităţii compartimentului de urgenta se realizează la nivel judetean şi al municipiului Bucureşti de un medic specialist sau primar în medicina de urgenta, anestezie-terapie intensiva ori cu atestat în domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca. La nivelul substatiilor, în lipsa unui medic, compartimentul de urgenta poate fi coordonat de un asistent medical. (6) Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenta la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în medicina de familie, medicina generală, pediatrie ori medicina interna. (7) Coordonarea activităţii de transport sanitar neasistat se realizează de către un asistent medical. (8) Functia de manager general se va ocupa prin concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Managerul general incheie cu direcţia de sănătate publică un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conţinutul caruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă, cat şi clauzele contractuale care reglementeaza drepturile şi oblibaţiile părţilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de doua ori, perioada în care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neindeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta.------------Alin. (8) al art. 111 a fost modificat de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 227 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2009, prin înlocuirea sintagmei "autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti" cu expresia "direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti". (9) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupa functia de manager general în cadrul serviciului de ambulanta judetean, respectiv al municipiului Bucureşti, se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de management, managerul general beneficiaza de un salariu de baza şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile platii contribuţiilor prevăzute de lege. (10) În termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor incheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul caruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă, cat şi clauzele contractuale care reglementeaza drepturile şi oblibaţiile părţilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de doua ori, perioada în care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul neindeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta. (11) Contractul individual de muncă al persoanelor care fac parte din comitetul director se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiaza de un salariu de baza şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile platii contribuţiilor prevăzute de lege. (12) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa functii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în cadrul serviciului de ambulanta respectiv. Activitatea medicală se desfăşoară în cadrul functiei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileste de comun acord cu managerul general. (13) Conţinutul contractului de management şi al contractului de administrare, pentru managerul general şi, respectiv, pentru membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (14) Salarizarea personalului de conducere şi a personalului de execuţie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti se stabileste potrivit legii. (15) Functia de manager general este incompatibila cu: a) exercitarea unor funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului, precum şi cu deţinerea de orice alte funcţii salarizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical desfăşurate în aceeaşi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică;----------------Lit. a) a alin. (15) al art. 111 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, cu pct. 1. b) detinerea mai multor functii de manager salarizate sau nesalarizate; c) detinerea unei functii de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentisti din România, Colegiului Farmacistilor din România, Ordinului Asistentilor Medicali şi Moaselor din România sau al filialelor locale ale acestora ori al organizaţiilor sindicale de profil. (16) Constituie conflict de interese detinerea de părţi sociale sau de acţiuni de către membrii comitetului director personal ori de către rudele şi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi comerciale sau organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu serviciul de ambulanta respectiv. (17) Managerul general şi membrii comitetului director au obligaţia de a depune o declaratie de interese, precum şi de a semna o declaratie cu privire la incompatibilităţile prevăzute la alin. (15), în termen de 15 zile de la numirea în functie, la Ministerul Sănătăţii. Aceste declaratii vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise în ele. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii modificarii sau încetării functiilor ori activităţilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul serviciului de ambulanta respectiv. Modelul declaraţiei de interese şi cel al declaraţiei referitoare la incompatibilităţi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.----------------Art. 111 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.  +  Capitolul V Serviciile mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare (SMURD)  +  Articolul 112Serviciile mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare sunt structuri publice integrate de interventie, fără personalitate juridica, care funcţionează în organigrama inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, respectiv a Unităţii Speciale de Interventie în Situaţii de Urgenta, având ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi, concomitent, după caz, în structura autorităţilor publice locale şi/sau a unor spitale judetene şi regionale de urgenta.  +  Articolul 113 (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare au în structura lor, după caz, echipaje de interventie specializate în acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea şi executarea operaţiunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriana. (2) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare sunt formate din cel puţin 4 persoane, dintre care un conducator auto pompier şi un medic special pregatit provenit dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensiva mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situaţii de urgenta, de autorităţile publice locale şi/sau de structurile spitalicesti. În cadrul acestor echipaje pot actiona şi voluntari special pregatiti. (3) Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel puţin 3 persoane cu pregatire paramedicala din structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, Unitatea Speciala de Interventie în Situaţii de Urgenta şi/sau din structura autorităţilor publice locale. Echipajele pot include şi personal voluntar special pregatit. (4) Echipajele de salvare aeriana funcţionează conform reglementarilor specifice prevăzute de lege. (5) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila au în dotare ambulante tip C, conform standardelor şi reglementarilor naţionale şi europene. (6) Echipajele de prim ajutor calificat au în dotare ambulante tip B, echipate conform standardelor şi reglementarilor naţionale şi europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate. (7) Echipajele de prim ajutor calificat pot actiona şi cu autospeciale de interventie din dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, respectiv ale Unităţii Speciale de Interventie în Situaţii de Urgenta, fără capacitate de transport pacient, cu condiţia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat.  +  Articolul 114 (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare, cu excepţia componentei de salvare aeriana, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situaţii de urgenta, respectiv de Unitatea Speciala de Interventie în Situaţii de Urgenta, având ca medic-sef un medic specialist sau primar în medicina de urgenta ori anestezie-terapie intensiva, provenind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional ori judetean de urgenta, după caz. (2) Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare îşi desfăşoară activitatea zilnica purtând uniformele şi gradele profesionale şi/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Pentru interventie personalul va purta echipamente de protecţie distincte conform normelor şi reglementarilor în vigoare. (3) Coordonarea activităţii zilnice de interventie a echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare se face prin dispeceratele integrate judetene de urgenta sau, după caz, prin dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti. (4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, după caz, inclusiv de centrele 1-1-2 şi/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, pe baza unor protocoale incheiate în prealabil cu dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti. (5) În situaţia în care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situaţii de urgenta, dispeceratul medical va fi informat în momentul dispecerizarii echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va menţine legătură cu dispeceratul medical în vederea raportarii şi coordonarii medicale a activităţii echipajului. (6) Echipajele de salvare aeriana vor fi alertate conform prevederilor legale în vigoare, ele putand fi alertate şi direct prin 1-1-2, urmand ca medicul de garda sa decida oportunitatea interventiei pe baza informaţiilor obtinute de la centrul 1-1-2 şi de la dispeceratele medicale şi ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, de la centrul operational/punctele operationale ale Unităţii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau direct de la locul incidentului.  +  Articolul 115 (1) Activitatea Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor, de la bugetul autorităţilor publice locale, precum şi din alte surse prevăzute de lege, inclusiv din donatii şi sponsorizari. (2) Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensiva mobila, de salvare aeriana, precum şi materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaţii de urgenta şi al autorităţilor publice locale este finanţată din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin spitalele care coordonează medical activitatea la nivel judetean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi de la bugetul de stat şi prin alte surse financiare prevăzute în lege. (3) Medicii-şefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare nu pot beneficia de sponsorizari şi/sau finanţări, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese şi alte tipuri de manifestari de către firmele care comercializeaza produse farmaceutice şi/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicală şi nici de către firmele care comercializeaza ambulante şi alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. În situaţii speciale, bine justificate, se pot obtine excepţii doar cu aprobarea, după caz, a ministrului sănătăţii sau a ministrului administraţiei şi internelor.  +  Articolul 116Dotarea cu echipamente şi mijloace de interventie a Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare va fi asigurata de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de autorităţile publice locale. Achizitionarea acestora poate fi realizata inclusiv prin sistem leasing sau credit în condiţiile legii.  +  Capitolul VI Asistenţa de urgenta în caz de accidente colective, calamitati şi dezastre în faza prespitaliceasca  +  Articolul 117 (1) Asistenţa de urgenta în cazul accidentelor colective, calamitatilor şi dezastrelor va fi coordonata de inspectoratele judetene pentru situaţii de urgenta, respectiv al municipiului Bucureşti, sau direct de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta conform planurilor naţionale aprobate. (2) Pentru situaţii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, se vor întocmi planuri de actiune comune şi cu celelalte institutii cu atribuţii în domeniu, care vor fi puse în aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta. (3) În situaţii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmări deosebit de grave, acordarea asistentei la nivel spitalicesc se va face şi în unitatile spitalicesti aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie.  +  Articolul 118 (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca intra cu toate fortele planificate sub comanda unica a inspectorului-sef pentru situaţii de urgenta din judeţul respectiv care se subordoneaza direct prefectului judeţului şi inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta. (2) Inspectorul general pentru situaţii de urgenta poate solicita serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, precum şi celorlalte ministere şi institutii cu retea sanitara proprie punerea la dispoziţie a mijloacelor şi a personalului necesar interventiilor în cazul unor accidente colective, calamitati sau dezastre, pe durata determinata. (3) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti au obligaţia organizarii sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situaţii de urgenta. (4) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, precum şi medicii-şefi ai unităţilor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare fac parte din comitetele judetene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenta.  +  Articolul 119 (1) Din momentul directionarii echipajelor către un accident colectiv sau o zona calamitata, inceteaza toate activităţile din cadrul serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti care nu au caracter de urgenta. Echipajele de transport sanitar neasistat şi de consultaţii de urgenta vor fi directionate către compartimentul de urgenta. (2) Directorul serviciului de ambulanta judetean, precum şi cel al municipiului Bucureşti au obligaţia de a dispune realizarea condiţiilor necesare pentru indeplinirea tuturor prevederilor planului de actiune în caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judetean sau al municipiului Bucureşti păstrează un numar minim de echipaje de urgenta, iar dacă situaţia o impune, se alerteaza personalul din turele libere. (3) Serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti împreună cu inspectoratele pentru situaţii de urgenta intocmesc planul de actiune în situaţii de urgenta pe baza listelor cu mijloacele din dotare, precum şi cu personalul acestora transmise de toate instituţiile cu atribuţii în domeniu. (4) Echipajele din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare sunt directionate cu prioritate către zona calamitata sau către accidentul colectiv ca echipaje de prim răspuns împreună cu echipajele de ambulanta disponibile. (5) Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta poate dispune echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare dintr-un judet participarea la interventie la un accident colectiv sau o zona calamitata din alt judet. La nevoie, el poate dispune, cu acordul presedintelui Comitetului pentru Situaţii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii, participarea la interventii, în alt judet, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanta dintr-un judet sau din municipiul Bucureşti. (6) Inspectorii-şefi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenta, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanta în condiţiile stabilite prin lege. (7) În cazul epidemiilor şi/sau pandemiilor, coordonarea activităţii de interventie se face de către comitetele judetene pentru situaţii de urgenta sau de Comitetul pentru Situaţii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii, după caz, potrivit legii.  +  Articolul 120 (1) Serviciile private de ambulanta au obligaţia de a raspunde solicitarii comitetelor judetene/al municipiului Bucureşti, respectiv Comitetului pentru Situaţii de Urgenta al Ministerului Sănătăţii ori Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta, în caz de accident colectiv, calamitati naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontata, la tarifele Casei Naţionale de Asigurari de Sănătate, din bugetul de stat ori din bugetul local. (2) Inspectoratele judetene pentru situaţii de urgenta şi cel al municipiului Bucureşti păstrează unitatile mobile de interventie la accidente colective şi dezastre, aflate în dotarea lor, în stare de functionare, prin Serviciile mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare, în colaborare cu serviciile de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, după caz. (3) Serviciile medicale publice de urgenta prespitaliceasca care raspund de unitatile mobile pentru accidente colective şi dezastre se asigura ca aparatura medicală este în stare de functionare şi ca unitatea este dotata cu medicamente şi materiale, aflate în termen de valabilitate, suficiente pentru ingrijirea unui numar de minimum 20 de persoane aflate în stare critica. (4) Managerii generali şi directorii medicali ai serviciilor de ambulanta judetene şi al municipiului Bucureşti, medicii-şefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare şi descarcerare, precum şi medicii-şefi ai unităţilor de primire a urgentelor vor urma cursuri în managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sănătăţii şi/sau de Ministerul Administraţiei şi Internelor.  +  Articolul 121Finantarea exercitiilor, a pregatirii şi a interventiilor în caz de accidente colective, calamitati sau dezastre se face de la bugetul de stat şi bugetul autorităţilor publice locale.  +  Capitolul VII Dispozitii finale  +  Articolul 122Normele de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aproba prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 123În scopul apararii dreptului cetatenilor la sănătate, securitate şi viaţa, precum şi în scopul prevenirii şi limitarii consecintelor unei calamitati naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenta spitalicesti şi prespitalicesti i se interzice participarea la greve sau la alte acţiuni revendicative menite sa afecteze activitatea prin scaderea capacităţii de interventie sau a calităţii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizaţii, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit.  +  Articolul 124Prevederile art. 87 alin. (8) şi ale art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, luandu-se în considerare resursele şi planurile de dezvoltare astfel încât termenul final sa nu depăşească anul 2014.  +  Articolul 125Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea juridica a persoanelor vinovate, în condiţiile legii.  +  Titlul V  +  Articolul 126 - 140----------Titlul V (art. 126-140), a fost abrogat de art. 26 al Cap. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 3 decembrie 2008.  +  Titlul VI Efectuarea prelevarii şi transplantului de organe, tesuturi şi celule de origine umana în scop terapeutic  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 141Prelevarea şi transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana se fac în scop terapeutic, în condiţiile prezentului titlu.  +  Articolul 142În înţelesul prezentului titlu, termenii şi notiunile folosite au urmatoarele semnificatii: a) celula - unitatea elementara anatomica şi functionala a materiei vii. În sensul prezentei legi, termenul celula/celule se referă la celula umana individuala sau la o colectie de celule umane, care nu sunt unite prin nici o formă de substanţa intercelulara; b) tesut - gruparea de celule diferentiata, unite prin substanţa intercelulara amorfa, care formeaza împreună o asociere topografica şi functionala; c) organ - partea diferentiata în structura unui organism, adaptata la o functie definita, alcatuita din mai multe tesuturi sau tipuri celulare, prezentand vascularizatie şi inervatie proprii; d) prelevare - recoltarea de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana sanatoase morfologic şi functional, cu excepţia autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; e) transplant - acea activitate medicală prin care, în scop terapeutic, în organismul unui pacient este implantat sau grefat un organ, tesut ori celula. Reglementarile cuprinse în prezenta lege se adreseaza inclusiv tehnicilor de fertilizare în vitro; f) donator - subiectul în viaţa sau decedat, de la care se preleveaza organe, tesuturi şi/sau celule de origine umana pentru utilizare terapeutica; g) primitor - subiectul care beneficiaza de transplant de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule.  +  Articolul 143Coordonarea, supravegherea, aprobarea şi implementarea oricăror dispozitii privind activitatea de transplant revin Agentiei Naţionale de Transplant.  +  Capitolul II Donarea şi donatorul de organe, tesuturi şi celule de origine umana  +  Articolul 144Prelevarea de organe, tesuturi şi celule de origine umana de la donatorul în viaţa se face în urmatoarele condiţii: a) prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în viaţă, având capacitate de exerciţiu deplină, după obţinerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil şi expres al acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. Se interzice prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la persoane lipsite de discernământ;------------Litera a) a art. 144 a fost modificată de pct. 1 al art. 23, Secţiunea a 3-a, Cap. III din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. b) consimtamantul se semneaza numai după ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri şi consecinte pe plan fizic, psihic, familial şi profesional, rezultate din actul prelevarii; c) donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, până în momentul prelevarii; d) prelevarea şi transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana ca urmare a exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane sunt interzise; e) donarea şi transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana nu pot face obiectul unor acte şi fapte juridice, în scopul obtinerii unui folos material sau de alta natură. f) donatorul şi primitorul vor semna un act legalizat prin care declara ca donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist şi nu constituie obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.  +  Articolul 145 (1) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi şi celule de la potentiali donatori minori în viaţa, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta lege. (2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul în care donatorul este minor, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face în urmatoarele condiţii: a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimtamantul minorului dacă acesta a implinit vârsta de 14 ani şi cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al parintilor, tutorelui sau al curatorului. Dacă minorul nu a implinit vârsta de 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal; b) în cazul donatorului care are cel puţin 14 ani, consimtamantul acestuia, scris sau verbal, se exprima în faţa presedintelui tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul centrului unde se efectueaza transplantul, după efectuarea obligatorie a unei anchete de către autoritatea tutelara competenţa, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. (3) Refuzul scris sau verbal al minorului împiedica orice prelevare.  +  Articolul 146 (1) Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, constituita în cadrul spitalului în care se efectueaza transplantul; aceasta comisie va evalua motivatia donarii şi va controla respectarea drepturilor pacientilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. (2) Comisia de avizare a donarii de la donatorul viu va avea urmatoarea componenta: un medic cu pregatire în bioetica din partea colegiului medicilor judetean sau al municipiului Bucureşti, un psiholog sau un medic psihiatru şi un medic primar, angajat al spitalului şi având atribuţii de conducere în cadrul acestuia, neimplicat în echipa de transplant. (3) Aceasta comisie va functiona conform unui regulament emis de Agentia Naţionala de Transplant, cu consultarea Comisiei de bioetica a Ministerului Sănătăţii. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) Comisia va evalua atât donatorul, cat şi primitorul care vor fi supuşi unui examen psihologic şi/sau psihiatric, având ca scop testarea capacităţii de exercitiu, precum şi stabilirea motivatiei donarii. (5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atât de echipa care efectueaza transplantul, cat şi de familiile donatorului şi primitorului. (6) Prelevarea, de la donatori vii, de sange, piele, sperma, cap femural, placenta, sange din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate în scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetica cuprinse în regulamentul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, fără a fi necesar avizul acestei comisii. (7) Datele privind donatorul şi receptorul, inclusiv informaţiile genetice, la care pot avea acces terţe părţi, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati. (8) Dacă donatorul nu doreste să-şi divulge identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu excepţia cazurilor în care declararea identităţii este obligatorie prin lege.  +  Articolul 147Prelevarea de organe, tesuturi şi celule de la donatorul decedat se face în urmatoarele condiţii:1. se defineste ca donator decedat fără activitate cardiaca persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabila şi ireversibila, confirmata în spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fără activitate cardiaca se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut în anexa nr. 6, excepţie facand situaţiile fără echivoc;2. se defineste ca donator decedat cu activitate cardiaca persoana la care s-a constatat încetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului, conform protocolului de declarare a mortii cerebrale prevăzut în anexa nr. 3;3. declararea mortii cerebrale se face de către medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, tesuturi şi celule de origine umana;4. în lipsa acordului exprimat în timpul vieţii potrivit art. 331 alin. (2) lit. c), prelevarea de organe, ţesuturi şi/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în ordinea prevăzută la art. 81 din Codul civil;------------Pct. 4 al art. 147 a fost modificat de pct. 2 al art. 23, Secţiunea a 3-a, Cap. III din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.5. prelevarea se poate face fără consimtamantul membrilor familiei dacă, în timpul vietii, persoana decedata şi-a exprimat deja opţiunea în favoarea donarii, printr-un act notarial de consimtamant pentru prelevare sau înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, tesuturi şi celule, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;6. prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vietii, persoana decedata şi-a exprimat deja opţiunea împotriva donarii, prin act de refuz al donarii avizat de medicul de familie sau prin înscrierea în Registrul naţional al celor care refuza sa doneze organe, tesuturi şi celule. Actul de refuz al donarii, avizat de medicul de familie, va fi prezentat de către apartinatori coordonatorului de transplant.  +  Articolul 148 (1) Prelevarea de organe, tesuturi şi celule de la donatori decedati se efectueaza numai după un control clinic şi de laborator care să excluda orice boala infectioasa, o posibila contaminare sau alte afecţiuni care reprezinta un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, tesut sau celula în parte. (2) Repartitia organelor, tesuturilor şi celulelor de origine umana prelevate la nivel naţional se efectueaza de către Agentia Naţionala de Transplant, în functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, tesuturilor şi celulelor de origine umana în cadrul sistemului de transplant din România. (3) În condiţiile în care pe teritoriul naţional nu exista nici un primitor compatibil cu organele, tesuturile şi celulele de origine umana disponibile, acestea pot fi alocate în reteaua internationala de transplant, pe baza unei autorizaţii speciale emise de Agentia Naţionala de Transplant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7 (4) fiesuturile şi celulele de origine umana prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate şi depozitate în băncile de tesuturi şi celule, acreditate sau agreate de Agentia Naţionala de Transplant. (5) Transplantul de tesuturi sau celule de origine umana se efectueaza numai din băncile acreditate sau agreate de Agentia Naţionala de Transplant. (6) Fiecare prelevare de organ, tesut sau celula de origine umana este anunţată imediat şi înregistrată în Registrul naţional de transplant, conform procedurilor stabilite de Agentia Naţionala de Transplant. (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe şi tesuturi de la o persoană decedata vor asigura restaurarea cadavrului şi a fizionomiei sale prin ingrijiri şi mijloace specifice, inclusiv chirurgicale dacă este necesar, în scopul obtinerii unei infatisari demne a corpului defunctului. (8) Prelevarea de organe, tesuturi şi celule de origine umana, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimtamantul medicului legist şi nu trebuie să compromita rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8. (9) Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana se face numai pe baza autorizatiei speciale emise de Agentia Naţionala de Transplant, după modelul prevăzut în anexa nr. 7, respectiv anexa nr. 9, conform legislaţiei vamale. (10) Se interzice divulgarea oricarei informaţii privind identitatea donatorului cadavru, precum şi a primitorului, exceptand cazurile în care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum şi cazurile în care declararea identităţii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul şi receptorul, inclusiv informaţiile genetice, la care pot avea acces terţe părţi, vor fi comunicate sub anonimat, astfel încât nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati. (11) Agentia Naţionala de Transplant poate acorda servicii funerare şi/sau transportul cadavrului, în cazul donatorilor de la care s-au prelevat organe şi/sau tesuturi şi/sau celule. (12) După fiecare prelevare de organe, tesuturi şi/sau celule de la donatorii cadavru se vor completa, cu datele din momentul prelevarii, Fisa de declarare a donatorului şi Fisa de prelevare de organe şi tesuturi, prevăzute în anexa nr. 10. (13) Agentia Naţionala de Transplant stabileste un sistem de vigilenta pentru raportarea, investigarea, inregistrarea şi transmiterea informaţiilor despre incidentele grave şi reactiile adverse severe care pot influenţa calitatea şi siguranţa organelor, tesuturilor şi celulelor, ce pot fi datorate procurarii, testarii, procesarii, stocarii şi distributiei acestora, astfel încât orice reactie adversa severa observata în timpul sau după procedura de transplant ar putea fi legata de calitatea şi siguranţa organelor, tesuturilor şi celulelor.  +  Capitolul III Transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana  +  Articolul 149Transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana se efectueaza numai în scop terapeutic.  +  Articolul 150Transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana se efectueaza cu consimtamantul scris al primitorului, după ce acesta a fost informat asupra riscurilor şi beneficiilor procedeului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.  +  Articolul 151 (1) În cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-şi exprima consimtamantul, acesta poate fi dat în scris de către unul din membrii familiei sau de către reprezentantul legal al acestuia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11. (2) În cazul primitorului aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimtamantul, transplantul se poate efectua fără consimtamantul prevăzut anterior dacă, datorita unor împrejurări obiective, nu se poate lua legătură în timp util cu familia ori cu reprezentantul legal al acestuia, iar intarzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului. (3) Situaţia descrisa la alin. (2) va fi consemnata de medicul sef de secţie şi de medicul curant al pacientului, în formularul prevăzut în anexa nr. 12.  +  Articolul 152În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul va fi dat de parinti sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.  +  Capitolul IV Finantarea activităţii de transplant  +  Articolul 153Costul investigatiilor, spitalizarii, interventiilor chirurgicale, medicamentelor, materialelor sanitare, al ingrijirilor postoperatorii, costul medicamentelor şi serviciilor aferente stării posttransplant, precum şi cheltuielile legate de coordonarea de transplant se pot deconta după cum urmeaza:--------------Partea introductiva a art. 153 a fost modificata de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006.NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin RECTIFICAREA nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 823 din 6 octombrie 2006 s-a dispus rectificarea art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006, care prevedea initial ca art. I pct. 15, 24 şi 25 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. a) din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru pacientii inclusi în Programul naţional de transplant; b) de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pentru pacientii inclusi în programul naţional de transplant;---------------Lit. b) a art. 153 a fost modificata de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 20 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 25 septembrie 2006. c) prin contribuţia personala a pacientului sau, pentru el, a unui sistem de asigurări voluntare de sănătate; d) donatii şi sponsorizari de la persoane fizice sau juridice, organizaţii neguvernamentale ori alte organisme interesate.  +  Capitolul V Sancţiuni  +  Articolul 154Organizarea şi efectuarea prelevarii de organe, tesuturi şi/sau celule de origine umana, în scopul transplantului, în alte condiţii decat cele prevăzute de prezentul titlu, constituie infractiune şi se pedepseste conform legii penale.  +  Articolul 155Prelevarea sau transplanul de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana fără consimtamant dat în condiţiile prezentului titlu constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.  +  Articolul 156Fapta persoanei care a dispus sau a efectuat prelevarea atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legala, solicitata în condiţiile legii, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.  +  Articolul 157 (1) Constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani fapta persoanei de a dona organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana, în scopul obtinerii de foloase materiale sau de alta natura, pentru sine sau pentru altul. (2) Determinarea cu rea-credinta sau constrangerea unei persoane sa doneze organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. (3) Publicitatea în folosul unei persoane, în scopul obtinerii de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana, precum şi publicarea sau mediatizarea unor anunturi privind donarea de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule umane în scopul obtinerii unor avantaje materiale sau de alta natura pentru sine, familie ori terte persoane fizice sau juridice constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.  +  Articolul 158 (1) Organizarea şi/sau efectuarea prelevarii de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana pentru transplant, în scopul obtinerii unui profit material pentru donator sau organizator, constituie infractiunea de trafic de organe şi/sau tesuturi şi/sau celule de origine umana şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sancţionează şi cumpararea de organe, tesuturi şi/sau celule de origine umana, în scopul revanzarii, în vederea obtinerii unui profit. (3) Tentativa se pedepseste.  +  Articolul 159Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana fără autorizatia speciala emisa de Agentia Naţionala de Transplant constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.  +  Capitolul VI Dispozitii tranzitorii şi finale  +  Articolul 160 (1) Prelevarea şi transplantul de organe, tesuturi şi celule de origine umana se efectueaza de către medici de specialitate, în unităţi sanitare publice sau private autorizate de Ministerul Sănătăţii şi acreditate, la propunerea Agentiei Naţionale de Transplant. (2) Condiţiile de acreditare a unităţilor sanitare prevăzute la alin. (1) sunt stabilite de Agentia Naţionala de Transplant, iar acreditarea se face prin ordin al ministrului sănătăţii. Criteriile de acreditare vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentului titlu, în conformitate cu legislatia europeana în domeniu. (3) Agentia Naţionala de Transplant poate suspenda sau revoca acreditarea în cazul în care inspecţiile efectuate împreună cu autoritatea naţionala competenţa în domeniul securitatii sanitare a produselor de origine umana pentru utilizare terapeutica constata ca unitatea sanitara respectiva nu respecta prevederile legale în vigoare. Inspecţiile vor fi efectuate periodic, iar intervalul dintre doua inspecţii nu trebuie să depăşească 2 ani. (4) Unitatile sanitare acreditate vor stabili un sistem de identificare a fiecarui act de donare, prin intermediul unui cod unic, precum şi fiecarui produs asociat cu el. Pentru tesuturi şi celule este necesară etichetarea codificata care să permită stabilirea unei legaturi de la donator la primitor şi invers. Informaţiile vor fi pastrate cel puţin 30 de ani. (5) Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de procesare şi/sau utilizare de tesuturi şi/sau celule vor pastra o înregistrare a activităţii lor, incluzând tipurile şi cantitatile de tesuturi şi/sau celule procurate, testate, conservate, depozitate, distribuite sau casate, precum şi originea şi destinaţia acestor tesuturi şi/sau celule pentru utilizare umana. Ele vor trimite anual un raport de activitate Agentiei Naţionale de Transplant.  +  Articolul 161Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de transplant tisular şi/sau celular vor trebui sa desemneze o persoană responsabila pentru asigurarea calităţii tesuturilor şi/sau celulelor procesate şi/sau utilizate în conformitate cu legislatia europeana şi cea română în domeniu. Standardul de instruire profesionala a acestei persoane va fi stabilit prin norme.  +  Articolul 162Normele metodologice de aplicare a prezentului titlu vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea legii şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 163Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezenta lege.  +  Articolul 164La data intrarii în vigoare a prezentului titlu, Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de tesuturi şi organe umane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 13 ianuarie 1998, cu modificările ulterioare, şi art. 17 alin. (3), art. 21, 23 şi 25 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi tesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 3 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.Prevederile prezentului titlu transpun Directiva 23/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 asupra stabilirii standardelor de calitate şi siguranţa asupra donarii, procurarii, testarii, procesarii, conservarii, depozitarii şi distribuirii tesuturilor şi celulelor umane.  +  Titlul VII Spitalele  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 165 (1) Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale. (2) Spitalul poate fi public, public cu sectii private sau privat. Spitalele de urgenta se infiinteaza şi funcţionează numai ca spitale publice. (3) Sectiile private ale spitalelor publice sau spitalele private pot furniza servicii medicale cu plata. (4) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative. (5) Spitalele participa la asigurarea stării de sănătate a populatiei. (6) Competentele pe tipuri de spitale se stabilesc în conformitate cu criteriile Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor şi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie şi cu avizul ministrului de resort sau al conducătorului institutiei.  +  Articolul 166 (1) Activităţile organizatorice şi functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii, iar în spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie, controlul este efectuat de structurile specializate ale acestora. (2) Spitalul poate furniza servicii medicale numai dacă funcţionează în condiţiile autorizatiei de functionare, în caz contrar, activitatea spitalelor se suspenda, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.  +  Articolul 167 (1) În spital se pot desfăşura şi activităţi de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi activităţi de cercetare stiintifica medicală. Aceste activităţi se desfăşoară sub indrumarea personalului didactic care este integrat în spital. Activităţile de invatamant şi cercetare vor fi astfel organizate încât sa consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii şi deontologiei medicale. (2) Colaborarea dintre spitale şi instituţiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfăşoară pe bază de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Cercetarea stiintifica medicală se efectueaza pe bază de contract de cercetare, incheiat între spital şi finantatorul cercetării. (4) Spitalele au obligaţia sa desfasoare activitatea de educatie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenti medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul clinic poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocarilor bugetare.  +  Articolul 168 (1) Spitalul asigura condiţii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie şi de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Spitalul raspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igiena, alimentatie şi de prevenire a infectiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacientilor.  +  Articolul 169 (1) Ministerul Sănătăţii reglementeaza şi aplica măsuri de crestere a eficientei şi calităţii serviciilor medicale şi de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale. (2) Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătăţii propune, o dată la 3 ani, Planul naţional de paturi, care se aproba prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 170 (1) Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţa medicală de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critica. După stabilizarea functiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o alta unitate medico-sanitara de profil. (2) Spitalul va fi în permanenta pregatit pentru asigurarea asistentei medicale în caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criza şi este obligat sa participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora. (3) Cheltuielile efectuate de unităţile spitaliceşti, în cazurile prevăzute la alin. (2), se rambursează de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor, ale instituţiilor în reţeaua cărora funcţionează, precum şi prin bugetul unităţii administrativteritoriale, după caz, prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 30 de zile de la data încetării cauzei care le-a generat.-------------Alin. (3) al art. 170 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Capitolul II Organizarea şi functionarea spitalelor  +  Articolul 171 (1) Spitalele se organizeaza şi funcţionează, pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale judetene şi spitale locale (municipale, orăşeneşti sau comunale). (2) Spitalele se organizeaza şi funcţionează, în functie de specificul patologiei, în spitale generale, spitale de urgenta, spitale de specialitate şi spitale pentru bolnavi cu afecţiuni cronice. (3) Spitalele se organizeaza şi funcţionează, în functie de regimul proprietăţii, în: a) spitale publice, organizate ca institutii publice; b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat; c) spitale publice în care funcţionează şi sectii private. (4) Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării stiintifice medicale, spitalele pot fi: a) spitale clinice cu sectii universitare; b) institute. (5) În funcţie de competenţe, spitalele pot fi clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (5) al art. 171 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 172 (1) În înţelesul prezentului titlu, termenii şi notiunile folosite au urmatoarele semnificatii: a) spitalul regional - spitalul clinic judetean care detine competentele şi resursele umane şi materiale suplimentare necesare, în vederea asigurarii ingrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgentelor şi al pacientilor aflati în stare critica, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate la nivel local, în spitalele municipale şi orăşeneşti, la nivelul judeţului respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare; b) spitalul judetean - spitalul general organizat în reşedinţa de judet, cu o structura complexa de specialitati medico-chirurgicale, cu unitate de primire urgente, care asigura urgentele medico-chirurgicale şi acorda asistenţa medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din judet care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale; c) spitalul local - spitalul general care acorda asistenţa medicală de specialitate în teritoriul unde funcţionează, respectiv municipiu, oras, comuna; d) spitalul de urgenta - spitalul care dispune de o structura complexa de specialitati, dotare cu aparatura medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse. În structura spitalului de urgenta funcţionează obligatoriu o structura de urgenta (U.P.U., C.P.U.) care, în functie de necesităţi, poate avea şi un serviciu mobil de urgenta reanimare şi transport medicalizat; e) spitalul general - spitalul care are organizate în structura, de regula, doua dintre specialitatile de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstetrica-ginecologie, chirurgie generală; f) spitalul de specialitate - spitalul care asigura asistenţa medicală intr-o specialitate în conexiune cu alte specialitati complementare; g) spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni cronice - spitalul în care durata de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei. Bolnavii cu afecţiuni cronice şi probleme sociale vor fi preluati de unitatile de asistenţa medico-sociale, precum şi de asezamintele de asistenţa sociala prevăzute de lege, după evaluarea medicală; h) spitalul clinic - spitalul care are în componenta sectii clinice universitare care asigura asistenţa medicală, desfăşoară activitate de invatamant, cercetare stiintifica-medicală şi de educatie continua, având relatii contractuale cu o institutie de invatamant medical superior acreditata. Institutele, centrele medicale şi spitalele de specialitate, care au în componenta o secţie clinica universitara sunt spitale clinice. Pentru activitatea medicală, diagnostica şi terapeutica, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă; i) sectiile clinice universitare - sectiile de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenţa medicală, invatamant medical, cercetare stiintifica-medicală şi de educatie medicală continua (EMC). În aceste sectii este incadrat cel puţin un cadru didactic universitar, prin integrare clinica. Pentru activitatea medicală, diagnostica şi terapeutica, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă; j) institutele şi centrele medicale clinice - unităţi de asistenţa medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de invatamant şi cercetare stiintifica-medicală, de indrumare şi coordonare metodologica pe domeniile lor de activitate, precum şi de educatie medicală continua; pentru asistenţa medicală de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se desfăşoară activitate de invatamant medical şi cercetare stiintifica; k) unitatile de asistenţa medico-sociale - institutii publice specializate, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care acorda servicii de ingrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale; l) sanatoriul - unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenţa medicală utilizand factori curativi naturali asociaţi cu celelalte procedee, tehnici şi mijloace terapeutice; m) preventoriul - unitatea sanitara cu paturi care asigura prevenirea şi combaterea tuberculozei la copii şi tineri, precum şi la bolnavii de tuberculoza stabilizati clinic şi necontagiosi; n) centrele de sănătate - unităţi sanitare cu paturi care asigura asistenţa medicală de specialitate pentru populatia din mai multe localităţi apropiate, în cel puţin două specialitati. (2) În sensul prezentului titlu, în categoria spitalelor se includ şi urmatoarele unităţi sanitare cu paturi: institute şi centre medicale, sanatorii, preventorii, centre de sănătate şi unităţi de asistenţa medico-sociala.  +  Articolul 173 (1) Structura organizatorica a unui spital poate cuprinde, după caz: sectii, laboratoare, servicii de diagnostic şi tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice şi administrative, serviciu de asistenţa prespitaliceasca şi transport urgente, structuri de primiri urgente şi alte structuri aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Spitalele pot avea în componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliu, servicii paraclinice ambulatorii. Furnizarea acestor servicii se negociaza şi se contracteaza în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terti în cadrul asistentei medicale spitalicesti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.  +  Articolul 174 (1) Spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii. (2) Spitalele din reţeaua sanitară proprie a ministerelor şi instituţiilor publice, altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii şi ale autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de ministerul sau instituţia publică respectivă, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (3) Spitalele din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale se înfiinţează şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de instituţia prefectului sau consiliul judeţean, în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (4) Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea managerului spitalului, prin serviciile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, după caz, în funcţie de subordonare sau la iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi/sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia. (5) Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului instituţiei, cu avizul Ministerului Sănătăţii. (6) Spitalele private se înfiinţează sau se desfiinţează cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile legii. Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea şi schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele private se fac cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile legii. (7) Secţia privată se poate organiza în structura oricărui spital public. Condiţiile de înfiinţare, organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii. (8) Se asimilează spitalelor private şi unităţile sanitare private înfiinţate în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale sau al unor societăţi comerciale, care acordă servicii medicale spitaliceşti.-------------Art. 174 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 175 (1) Autorizatia sanitara de functionare se emite în condiţiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi da dreptul spitalului sa functioneze. După obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalul intra, la cerere, în procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioadă mai mare de 5 ani. Neobtinerea acreditarii în termen de 5 ani de la emiterea autorizatiei de functionare conduce la desfiintarea spitalului în cauza. (2) Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele funcţionează la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificand calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare. (3) Acreditarea se acordă de Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor, institutie cu personalitate juridica, ce funcţionează în coordonarea primului-ministru, finanţată din venituri proprii şi subventii acordate de la bugetul de stat. (4) Componenta, atribuţiile, modul de organizare şi functionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii. (5) Din Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor vor face parte reprezentanti ai Presedintiei, Guvernului, Academiei Române, Colegiului Medicilor din România, Ordinului Asistentilor Medicali şi Moaselor din România. Membrii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, precum şi rudele sau afinii acestora până la gradul al IV-lea inclusiv sunt incompatibili cu calitatea de membru în organele de conducere ale spitalelor şi nu pot detine cabinete sau clinici private. (6) Pentru obtinerea acreditarii se percepe o taxa de acreditare, al carei nivel se aproba prin ordin al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, la propunerea ministrului sănătăţii. (7) Veniturile încasate din activitatea de acreditare sunt venituri proprii ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, care urmeaza a fi utilizate pentru organizarea şi functionarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, în condiţiile legii.  +  Articolul 176 (1) Procedurile, standardele şi metodologia de acreditare se elaboreaza de către Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor şi se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Lista cu unitatile spitalicesti acreditate şi categoria acreditarii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 177 (1) Acreditarea este valabila 5 ani. Înainte de expirarea termenului, spitalul solicita evaluarea în vederea reacreditarii. (2) Reevaluarea unui spital se poate face şi la solicitarea Ministerului Sănătăţii, a casei Naţionale de Asigurari de Sănătate sau, după caz, a ministerelor şi instituţiilor cu retea sanitara proprie. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant. (3) Dacă în urma evaluării se constată că nu mai sunt indeplinite standardele de acreditare, Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor acorda un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitata.  +  Capitolul III Conducerea spitalelor  +  Articolul 178*) (1) Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica. (2) Managerul persoană fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică trebuie să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior şi să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: a) să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; b) să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii.----------------Alin. (2) al art. 178 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care modifică vechiul pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009, devenind pct. 1^1.(2^1) Pentru spitalele clinice în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar şi să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.------------Alin. (2^1) al art. 178 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. (3) Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu Ministerul Sănătăţii, ministerele sau instituţiile cu reţea sanitară proprie, reprezentate de ministrul sănătăţii, conducătorul ministerului sau instituţiei, după caz, pe o perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale sau ori de câte ori este nevoie, efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi pe baza criteriilor specifice stabilite şi aprobate prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz. La încetarea mandatului, contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, respectiv licitaţie publică, după caz. Ministrul sănătăţii, ministrul de resort sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti sau preşedintele consiliului judeţean, după caz, numesc prin act administrativ un manager interimar până la ocuparea prin concurs a postului de manager, respectiv organizarea licitaţiei publice, după caz.-------------Alin. (3) al art. 178 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(3^1) Atribuţiile managerului interimar se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.-------------Alin. (3^1) al art. 178 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (4) Modelul-cadru al contractului de management, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi şi indicatorii de performanţă a activităţii, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, cu consultarea ministerelor, a instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Valorile optime ale indicatorilor de performanţă ai activităţii spitalului se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Contractul de management va avea la bază un buget global negociat, a cărui execuţie va fi evaluată anual.-------------Alin. (4) al art. 178 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Contractul individual de muncă al persoanelor care ocupă funcţia de manager se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.------------Alin. (5) al art. 178 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. (6) Pe perioada executarii contractului de management, managerul persoana fizica beneficiaza de un salariu de baza şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi de asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile platii contribuţiilor prevăzute de lege.-----------Alin. (6) al art. 178 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 264 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 27 iulie 2007.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009 prevede:"Art. II (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, funcţia de manager sau manager interimar al spitalului, ocupată în prezent conform legii, poate fi exercitată numai de persoana fizică sau reprezentantul desemnat de managerul persoană juridică, care îndeplineşte dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul sănătăţii numeşte prin ordin comisii în vederea analizării şi verificării îndeplinirii de către manageri şi manageri interimari a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Comisiile prevăzute la alin. (2) vor întocmi în termen de 30 de zile de la numire un raport privind îndeplinirea sau neîndeplinirea de către manageri şi manageri interimari de spital a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă."  +  Articolul 179 (1) Consiliul de administraţie organizează concurs sau licitaţie publică, după caz, pentru selecţionarea managerului, respectiv a unei persoane juridice care să asigure managementul unităţii sanitare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, sau, după caz, prin ordin al ministrului din ministerele cu reţea sanitară proprie şi respectiv prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.-------------Alin. (1) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (2) Managerul este numit prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului transporturilor şi infrastructurii sau, după caz, prin act administrativ al conducătorului instituţiei, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.-------------Alin. (2) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (3) Pentru spitalele din sistemul de aparare, ordine publică, siguranţa naţionala şi autoritate judecătorească, functia de comandant/director general sau, după caz, de manager se ocupa de o persoană numita de conducatorul ministerului sau al institutiei care are în structura spitalul, conform reglementarilor proprii adaptate la specificul prevederilor prezentului titlu. (4) Selecţia managerului persoana juridica se efectueaza prin licitaţie publică, conform dispoziţiilor legii achizitiilor publice. (5) Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, respectiv pentru autorităţile administraţiei publice locale prin act administrativ al ministrului de resort, al conducătorului instituţiei respective sau prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.-------------Alin. (5) al art. 179 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (6) Managerul interimar şi ceilalţi membrii ai comitetului director interimar se numesc în condiţiile prevăzute la alin. (5) pe o perioadă de maximum 6 luni.-------------Alin. (6) al art. 179 a fost introdus de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 180 (1) Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu: a) exercitarea oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică;-----------Lit. a) a alin. (1) al art. 180 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 91 din 21 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 26 mai 2010, care modifică pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009. b) exercitarea oricarei activităţi sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate; c) exercitarea unei activităţi sau a unei functii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitalicesti; d) exercitarea oricarei functii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil. (2) Constituie conflict de interese detinerea de către manager persoana fizica, manager persoana juridica ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana în cauza exercita sau intenţionează sa exercite functia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauza. (3) Incompatibilităţile şi conflictul de interese sunt aplicabile atât persoanei fizice, cat şi reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercită sau intenţionează sa exercite functia de manager de spital. (4) Dacă managerul selectat prin concurs ori reprezentantul desemnat al persoanei juridice selectate în urma licitaţiei publice se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept. Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerul, instituţia publică sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti sau preşedintele consiliului judeţean, după caz, semnatare ale contractului de management, vor putea cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor contractului de management.-------------Alin. (4) al art. 180 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (5) Persoanele care îndeplinesc funcţia de manager pot desfăşura activitate medicală în instituţia respectivă.-----------Alin. (5) al art. 180 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 10 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 18 iunie 2009.  +  Articolul 181Atribuţiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.  +  Articolul 182 (1) În domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul are, în principal, urmatoarele atribuţii: a) stabileste şi aproba numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în functie de normativul de personal în vigoare; b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste şi elibereaza din functie personalul spitalului; c) aproba programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal; d) propune structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau, după caz, de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile prevăzute la art. 174;-------------Litera d) a alin. (1) al art. 182 a fost modificată de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. e) numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director.-------------Litera e) a alin. (1) al art. 182 a fost modificată de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.(1^1) Managerul negociază şi încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, precum şi cu direcţia de sănătate publică pentru derularea programelor naţionale de sănătate şi pentru asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 190^1.-------------Alin. (1^1) al art. 182 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010. (2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul spitalului, iar repartizarea personalului pe locuri de muncă este de competenţa managerului.------------Alin. (2) al art. 182 a fost introdus de pct. 31 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 30 iunie 2008.  +  Articolul 183 (1) În cadrul spitalelor publice se organizează şi funcţionează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri. (2) Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului. (3) Atribuţiile comitetului director interimar sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. (4) În spitalele clinice, directorul medical poate fi un cadru didactic universitar medical. (5) Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs, potrivit alin. (2), vor încheia cu managerul spitalului public un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta. (6) Contractul individual de muncă sau al persoanelor angajate în unităţile sanitare publice care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului. (7) Pe perioada executării contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de bază şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare, asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat, precum şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute de lege. Perioada respectivă constituie stagiu de cotizare şi se ia în considerare la stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Modelul contractului de administrare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii pentru unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, iar pentru celelalte ministere sau instituţii cu reţea sanitară proprie prin act administrativ al conducătorului acestora. (9) Dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b)-d) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 180 alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică şi persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director.-------------Art. 183 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 2 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 10 iunie 2010.  +  Articolul 183^1 (1) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa functii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat poate desfăşura activitate medicală în unitatea sanitara respectiva. Programul de lucru se stabileste de comun acord cu managerul spitalului.