ORDIN nr. 99/N/2 din 2 iulie 1997privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97
EMITENT
  • MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI
  • 1.565/27 iunie 1997
  • MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE SI AMENAJĂRII TERITORIULUI
  • 99/N/2 iulie 1997
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 170 bis din 25 iulie 1997



    În baza prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 386/1996, nr. 939/1996 şi nr. 1.078/1996, privind înfiinţarea distributiilor de gaze naturale în unele localităţi din ţara, precum şi extinderea consumului de gaze naturale la gospodăriile populaţiei, care prevăd realizarea reţelelor de distribuţie prin utilizarea conductelor de polietilena, şi a avizelor Consiliului tehnico-ştiinţific al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 223 din 4 iunie 1997 şi al Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari nr. 33.964 din 18 iunie 1997,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1/1997 privind înfiinţarea Ministerului Industriei şi Comerţului şi al Hotărârii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, ministru de stat, ministrul industriei şi comerţului, şi ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului emit următorul ordin:  +  Articolul 1Se aprobă Normativul experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97.  +  Articolul 2Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş se va îngriji de revizuirea normativului, în termen de un an de la intrarea acestuia în vigoare.  +  Articolul 3La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin îşi încetează valabilitatea Ordinul ministrului industriilor nr. 1.638 din 31 octombrie 1996. La aceeaşi dată îşi încetează valabilitatea şi Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor de conducte din polietilena pentru distribuţie gaze naturale - indicativ I.6. PE-96.  +  Articolul 4Prezentul ordin şi Normativul I.6. PE-97 se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în brosura tiparita de Societatea Română pentru Protecţia contra Incendiilor - SORPINC Bucureşti.  +  Articolul 5Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministru de stat, ministrul industriei şi comerţului, Calin Popescu-TăriceanuMinistrul lucrărilor publiceşi amenajării teritoriului,Nicolae NoicaMINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERŢULUIMINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE SI AMENAJĂRII TERITORIULUINORMATIV EXPERIMENTAL pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenaIndicativ I.6. PE-97 NORMATIV pentru proiectarea şi executarea reţelelor de conducte din polietilena de distribuţie a gazelor naturale  +  Capitolul 1 Obiectul. Domeniul de aplicare 1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea şi executarea lucrărilor noi şi reparaţiilor capitale din sistemele de distribuţie a gazelor naturale cu presiuni până la 4 bari, cu utilizarea conductelor şi elementelor de imbinare din polietilena.1.2. Prevederile prezentului normativ completează normativul de proiectare şi executare a reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale I.6. şi se aplică, experimental, timp de un an de la data intrării în vigoare.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:- sisteme de distribuţie cu presiuni mai mari de 4 bari;- conducte şi bransamente montate suprateran;- conducte şi instalaţii tehnologice de gaze combustibile din schelele petroliere;- conducte destinate vehicularii altor gaze decât cele definite de STAS 3317.1.4. Este interzisă montarea supraterana a conductelor din polietilena.Este interzisă montarea conductelor din polietilena în soluri saturate în produse petroliere.  +  Capitolul 2 Terminologie Terminologia utilizata în normativul I.6. rămâne valabilă şi la prezentul normativ, cu următoarele completări:2.1. Caracteristici geometrice2.1.1. Diametrul nominal d(n)d(n) - este diametrul exterior specificat al tevii.2.1.2. Diametrul exterior mediu d(e)d(e) - este valoarea mediei aritmetice a caturilor dintre măsurătorile circumferintei exterioare a tevii în orice secţiune transversala şi (3,1416), rotunjita în plus la 0,1 mm.2.1.3. OvalitateOvalitatea este diferenţa dintre diametrul exterior maxim măsurat şi diametrul exterior minim măsurat în aceeaşi secţiune transversala a tevii.2.1.4. Grosimea nominală de perete e(n)e(n) - este valoarea numerică a grosimii de perete a unei ţevi, care este un număr rotunjit apropiat, aproximativ egal cu dimensiunea de fabricaţie, în milimetri.2.1.5. Raport dimensional standard SDRSDR - este raportul dintre diametrul nominal şi grosimea nominală de perete.SDR = d(n)/e(n)2.2. Definiţii ale caracteristicilor materialelor2.2.1. Limita inferioară de încredere (siguranţa) L(i)L(i) - este mărimea masurata în MN/mp, care poate fi considerată ca o proprietate a materialului, reprezentând 97,5% a limitei inferioare de rezistenta hidrostatica pe termen lung, teoretică, la o temperatura de 20 gr. C pe o perioadă de 50 ani, în apa. Se determina conform SR ISO/TR 9080 şi ISO 1167.2.2.2. Coeficientul global de exploatare (de calcul) CC - este un coeficient, luat din seria R 20, care înglobează condiţiile de exploatare şi proprietăţile componentelor sistemului de conducte, altele decât cele reprezentate de L(i). Pentru aplicatiile în domeniul gazelor, valoarea minima a lui C este 2,0, iar cea maxima de 3,25, la alegerea utilizatorului.2.2.3. Rezistenta minima necesară P(m)P(m) - este valoarea L(i) rotunjita în minus la cea mai apropiată valoare a seriei R10 când L(i) este mai mic de 10MN/mp şi la valoarea cea mai apropiată a seriei R 20, când L(i) este mai mare sau egala cu 10MN/mp.Notă: Seria R 10 şi R 20 sunt seriile numerelor Renard conform ISO 3 şi ISO 497.2.3. Definiţii referitoare la condiţiile de exploatare2.3.1. Presiune maxima de funcţionare P(f)Cea mai mare presiune efectivă a gazului din sistemul de conducte, exprimată în bari, care poate fi admisă la funcţionarea continua. Se iau în calcul caracteristicile fizice şi mecanice ale componentelor fizice şi mecanice ale sistemului de conducte şi este data de relaţia:P(f) = 20 P(m)/C(SDR-1)2.3.2. Presiunea maxima de serviciu P(s)Este cea mai mare presiune la care sistemul de conducte funcţionează în timpul unui ciclu normal.  +  Capitolul 3 Materiale Pentru realizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale se vor folosi numai ţevi şi elemente de asamblare standardizate şi agrementate conform prevederilor legale în vigoare.Materia prima utilizata pentru producerea tevilor şi elementelor de asamblare este polietilena de medie densitate - PEMD -, respectiv polietilena de înalta densitate - PEID -, conform tabelului nr. 1.TABELUL 1
               
      DenumireaL i (20 grade C, 50 de ani, 97,5%) (MN/m2)P m (MN/m2)
      PE 505,0< ... <6,55,0
      PE 636,3< ... <8,26,3
      PE 808,0< ... <9,998,0
      PE 10010,0< ... <11,1910,0
    3.1. Ţevi3.1.1. Ţevile se produc din materie prima noua (fără reciclare) în gama de dimensiuni prezentată (conform SR-ISO 4437) în tabelul nr. 2. TABELUL 2
           
      Diametrul nominal (d n)  [mm]Grosimea minima de perete  (e min)
      [mm]
        SDR 17,6SDR 11
      123
      162,33,0
      202,33,0
      252,33,0
      322,33,0
      402,33,7
      502,94,6
      633,65,8
      754,36,8
      905,28,2
      1106,310,0
      1257,111,4
      1408,012,7
      1609,114,6
      18010,316,4
      20011,418,2
      22512,820,5
      25014,222,7
      28016,025,4
      31517,928,6
      35520,232,3
      40022,836,4
      45025,641,0
      50028,545,5
      56031,951,0
      63035,857,3
    3.1.2. Ţevile se livreaza în tronsoane drepte, în colaci sau roluite pe tamburi.3.1.3. Toleranţele maxime admise pentru diametrul exterior mediu şi ovalitatea acestuia sunt conforme tabelului nr. 3.Ţevile de produc:- de grad A, la o execuţie normală (în gama de diametre 280-630 mm) şi sunt destinate imbinarilor mecanice sau cu element incalzitor;- de grad B, la o execuţie precisa (în gama de diametre 16-630 mm) şi sunt destinate tuturor tipurilor de imbinari. TABELUL 3 Diametre exterioare medii şi abaterea de la circularitate
                 
      Diametrul nominal dnd n min.   d n max.Maximul valorii absolute a ovalitatii
      [mm][mm]   [mm][mm]
          Grad AGrad BGrad KGrad N
      123456
      1616,0-16,31,21,2
      2020,0-20,31,21,2
      2525,0-25,31,51,2
      3232,0-32,32,01,3
      4040,0-40,42,41,4
      5050,0-50,43,01,4
      6363,0-63,43,81,5
      7575,0-75,5-1,6
      9090,0-90,6-1,8
      110110,0-110,7-2,2
      125125,0-125,8-2,5
      140140,0-140,9-2,8
      160160,0-161,0-3,2
      180180,0-181,1-3,6
      200200,0-201,2-4,0
      225225,0-226,4-4,5
      250250,0-251,5-5,0
      280280,0282,6281,7-9,8
      315315,0317,9316,9-11,1
      355355,0358,2357,2-12,5
      400400,0403,6402,4-14,0
      450450,0454,1452,7-15,6
      500500,0504,5503,0-17,5
      560560,0565,0563,4-19,6
      630630,0635,7633,8-22,1
    NOTĂ:- Măsurarea ovalitatii se va determina la fabricant.- Gradul K se aplică pentru ţeava livrata în colaci cu D(n) - Gradul N se aplică pentru ţeava livrata roluit pe tambur cu D(n) 3.1.4. Diferenţa admisă între grosimea peretelui în orice punct (e(i)) şi grosimea nominală de perete (e(n)) va fi permanent pozitiva (e(i) > e(n)). În tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile maxime admise ale tolerantelor pozitive în funcţie de grosimea nominală de perete.TABELUL 4
                 
      Grosimea nominala a peretelui e n  (mm)Toleranta pozitiva  (mm)Grosimea nominala a peretelui e n  (mm)Toleranta pozitiva  (mm)
      123456
      2,03,00,424,025,02,6
      3,04,00,525,026,02,7
      4,05,00,626,027,02,8
      5,06,00,727,028,02,9
      6,07,00,828,029,03,0
      7,08,00,929,030,03,1
      8,09,01,030,031,03,2
      9,010,01,131,032,03,3
      10,011,01,232,033,03,4
      11,012,01,333,034,03,5
      12,013,01,434,035,03,6
      13,014,01,535,036,03,7
      14,015,01,636,037,03,8
      15,016,01,737,038,03,9
      16,017,01,838,039,04,0
      17,018,01,939,040,04,1
      18,019,02,040,441,04,2
      19,020,02,141,042,04,3
      20,021,02,242,043,04,4
      21,022,02,342,043,04,5
      22,023,02,443,044,04,6
      23,024,02,544,045,04,7
      24,025,02,645,046,04,8
    3.1.5. Capetele tevilor trebuie să fie tăiate neted şi perpendicular pe lungimea tevii şi vor fi protejate cu capace din polietilena. Se admit abateri de la perpendicularitate ale capetelor tevilor, conform tabelului nr. 5.TABELUL 5
         
      Diametrul exterior al tevii [mm]Abaterea de la perpendicularitate [mm]
      0 .. 501
      63 .. 1102
      125 .. 1603
      180 .. 2004
      250 .. 3155
      355 .. 6307
    3.1.6. Ţevile se vor fabrica de culoare galbena sau de culoare neagra, marcată cu dungi galbene subtiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferinta.3.1.7. Marcarea tevilor se va realiza prin imprimarea directa pe ţeava. Marcarea se va efectua astfel încât sa nu producă defecte tevii şi să fie lizibila pe întreaga durata de viaţa a tevilor.Marcarea tevilor va conţine:
         
      AspecteMarcaj
      Fabricantul sau MarcaNum., simbol, denumire comerciala
      Fluidul vehiculatGaz
      DimensiuniD n x e n
      SDR (pentru tevi D n > 40 mm)SDR 11(17,6)
      Presiunea maxima de serviciuP s
      Tipul de materialPE 80
      Perioada de productie (data, codul) o identificarea schimbului, a liniei de productie  
      Standardul de fabricatieSR-ISO 4437 (sau echivalent)
      Mentiunea ca materia prima utilizata nu este reciclata  
      Un numar secvential care creste la intervale de 1 m, de-a lungul seriei, de la 000 la 999 sau de la 0000 pana la 9999
    3.2. Elemente de asamblare3.2.1. Elementele de asamblare se vor realiza din materii prime care să fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate ţevile.3.2.2. Condiţiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie să corespundă normelor internaţionale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836 etc.)3.3. Transport3.3.1. Pentru transportul tevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua neteda şi prevăzută cu apărători laterale de aproximativ 2 m, plate, fără denivelări, iar ţevile din PE trebuie să fie bine legate în timpul transportului.3.3.2. În timpul transportului, ţevile din PE trebuie legate continuu în scopul reducerii la minimum a deplasării între ele şi suportii lor.3.4. Depozitarea3.4.1. Condiţii de depozitare------------------------------ Ţevile drepte din polietilena trebuie depozitate pe suprafeţe plane, lipsite de părţi proeminente care pot să le deformeze sau să le deterioreze, sau pe cadre aşezate la distanţe egale între ele şi construite astfel încât greutatea fascicolului să fie transmisă numai prin cadre (fig. 1).- Fitingurile din polietilena trebuie să fie stocate în ambalajele lor originale, până la folosirea lor.- Este necesar să se evite contactul cu produsele chimice, ca de exemplu hidrocarburile lichide. - Ţevile şi fitingurile din polietilena trebuie să fie stocate astfel încât sa nu existe riscul deteriorării prin spargere, gaurire, zgariere sau expunere la lumina pe durata lungă (mai mare de 2 ani).Înălţimea admisibilă de stivuire a tevilor depinde de material, diametru, grosimea de perete şi temperatura exterioară. Se vor respecta cu stricteţe recomandările fabricantului în acest sens.3.4.2. Ţeava livrata sub forma de colaci şi tamburi se va depozita respectând următoarele condiţii:- rigidizarea capetelor de ţeava;- legarea în straturi a spirelor;- asigurarea unei distanţe de siguranţă între ţeava şi sol.3.4.3. Ţevile şi elementele de asamblare din PE se vor depozita în spaţii închise sau acoperite, ferite de acţiunea directa a razelor soarelui sau a intemperiilor.
     +  Capitolul 4 Proiectare4.1. Sistemele de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte din polietilena respecta regimul de curgere similar cu cele din oţel şi, în consecinţa, rămân valabile condiţiile din normativul I.6., cu precizarea ca, la pierderile de sarcina liniare, se modifica coeficientul lambda, acesta având valorile precizate în anexa 1.Elementele şi relaţiile de calcul pentru dimensionarea conductelor din PE sunt cele prezentate în normativul I.6., cu precizarea ca nomograma pentru calculul conductelor este prezentată în anexa nr. 2.4.2. Determinarea presiunii maxime de serviciu      P(s) = 20 x P(m)/ C x (SDR - 1), [N/mmp],    unde:    - P(s) - presiune maxima de serviciu (N/mmp)    - C - coeficient global de calcul               C = 2........3,25    - P(m) - rezistenta minima necesară (conform tabelului nr. 1)    - SDR - raport dimensional standard            se alege din tabelul nr. 2.4.3. Calculul grosimii de peretee = d(n) x P(s)/20 sigma + P(s), [mm],unde:- e - grosimea de perete (mm);- d(n) - diametrul nominal al tevii (mm);- P(s) - presiunea maxima de serviciu, determinata conform pct. 4.2. (N/mmp)- sigma - tensiunea admisibilă (N/mmp)sigma = S/K,unde:- S - rezistenta specifica la tracţiune minim garantată pentru 50 de ani la 20 gr. C (N/mmp). Valoarea se indica de către furnizor;- K - coeficient de siguranţă K = 3,25 pentru SDR 11= 2,0 pentru SDR 17,6,4.4. Calculul dilatatiei şi al contractiei conductelor din PEdelta L = K x L x alfa x delta t,unde:delta L - modificarea de lungime (mm)K - 1L - lungimea iniţială (m)alfa - coeficientul dilatarii liniare (mm/m gr. C); - pentru PE:alfa = 0,2 mm/m gr. Cdelta t - diferenţa de temperatura (gr. C).  +  Capitolul 5 Execuţie5.1. Verificarea materialelor5.1.1. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale verificate în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în proiect şi corespondenta cu normele în vigoare.5.1.2. Ţevile şi elementele de imbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului. Elementele de imbinare sau porţiunile de ţeava necorespunzătoare nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectuează cu ochiul liber, la lumina zilei, de la o distanta de maximum 0,5 m, având ca scop identificarea eventualelor defecte (zgarieturi, bavuri, umflaturi, goluri de material, incluziuni etc.) pe suprafeţele exterioare şi interioare.5.2. Amplasarea conductelor5.2.1. Adâncimea minima de pozare ingropata a conductelor va fi de:0,90 m - pentru conducte cu presiuni între 0,2 şi 4,0 bari;0,60 m - pentru conducte cu presiuni între 0,05 şi 0,2 bari.5.2.2. Adâncimea minima de pozare ingropata a conductelor se poate reduce în cazuri speciale cu condiţia montarii conductei din PE, protejata în ţevi din oţel, tuburi din beton sau tuburi şi plăci de protecţie din beton, care să preia toate eforturile datorate circulaţiei rutiere sau altor factori.5.2.3. În cazul paralelismului între conductele din PE şi liniile de tramvai urbane, distanta minima admisă - pe orizontala - masurata între cea mai apropiată linie de tramvai şi generatoarea conductei, este de 0,5 m.5.2.4. La subtraversarea liniilor de tramvai adâncimea de pozare a tubului de protecţie a conductelor din PE trebuie să fie de minimum 1,0 m de la generatoarea superioară a tubului la şina de tramvai.5.2.5. La subtraversarea liniilor de cale ferată conductele de PE se vor proteja în conducte din oţel, conform prevederilor din normativul I.6.5.2.6. Distanţele minime dintre conductele din PE şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole sunt redate în tabelul nr. 6.                      TABELUL 6
               
      Nr. crt.Instalatia, constructia sau obstacolulDistanta minima (m)
      p = 2..4 barip = 0,2..2 barip = 0,0..0,2 bari
        1234
      1.Cladiri cu subsoluri sau alinia mente de terenuri susceptibile a fi construite322
      2.Cladiri fara subsoluri1,51,51
      3.Conducte de canalizare111
      4.Canale pentru retele termice, canale pentru retele telefonice111
      5.Conducte de apa, cabluri de forta, cablur telefonice, montate in sol sau in caminele acestor instalatiii 0,50,50,5
      6.Camine pentru retele termice, telefonice si de canalizare, statii sau camine subterane in constructii independente111
      7.Linii de tramvai (distanta masurata intre linia cea mai apropiata si generatoarea laterala)0,50,50,5
      8.Copaci1,51,51,5
      9.Stalpi0,30,30,3
        NOTĂ:    Când respectarea distantelor de la pct. 1-6 nu este posibila, aceste distanţe se pot reduce, cu condiţia montarii conductei în tub de protecţie.5.2.7. Tuburile de protecţie au drept scop:------------------------------------------- a) protecţia conductei din PE, la solicitări mecanice datorate sarcinilor externe; b) directionarea eventualelor scapari de gaze.În cazul a), protecţia se realizează prin utilizarea de tuburi de protecţie din oţel sau beton, dimensionate corespunzător. În cazul b), se pot folosi ca protecţie şi alte materiale (inclusiv ţevi din PE).5.3. Săparea şanţurilorSăparea şanţurilor se efectuează în condiţiile prevăzute în normativul I.6, cu următoarele precizări:5.3.1. Lăţimea săpăturii şanţului se va alege astfel încât de fiecare parte a tevii sa rămână un spaţiu liber de câte 10 cm.5.3.2. Fundul şanţului va fi nivelat şi acoperit cu un strat de nisip cu înălţimea de 10 cm.5.4. Imbinarea tevilor şi a elementelor de asamblare5.4.1. Imbinarea tevilor şi a elementelor de asamblare din PE se realizează prin următoarele procedee:- sudarea cu elemente incalzitoare:- sudura "cap la cap";- sudura de tip "sa";- sudura de tip "polifuziune";- sudura de tip "electrofuziune" (cu elemente de asamblare prevăzute cu rezistenta electrica);- imbinare cu racorduri mecanice;- alte procedee agrementate.5.4.2. Toate imbinarile realizate între ţevi şi/sau între ţevi şi elemente de asamblare trebuie să prezinte cel puţin aceeaşi rezistenta cu cea a tevii.5.4.3. Prelucrarea şi imbinarea tevilor şi a elementelor de racordare din PE se pot realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsă între 0 gr. C şi +40 gr. C.5.4.4. Fiecare dintre sistemele de imbinare prezentate se realizează cu echipamente speciale pentru tipul de imbinare respectiv. În anexa nr. 3 sunt prezentate sistemele de asamblare, procedeele şi echipamentele utilizate la realizarea imbinarilor.5.4.5. Sistemele de imbinare, procedeele şi echipamentele utilizate trebuie agrementate în conformitate cu prevederile legale.5.5. Montarea armaturilor5.5.1. Se pot utiliza armături din PE sau din oţel. Armaturile din oţel vor avea suprafeţele protejate împotriva coroziunii.5.5.2. Armaturile se vor instala, astfel încât sa nu supună ţeava PE la sarcini suplimentare (datorate acţionarilor sau greutatii proprii).5.5.3. Armaturile din PE se sudeaza cu ţevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4. şi în anexe.5.5.4. Armaturile din oţel se monteaza în doua variante:- cu flanse;- cu racorduri din PE.5.5.4.1. Armaturile din oţel, prevăzute cu flanse, se vor racorda la ţevile din PE prin sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor de flanse şi flanse (vezi anexa nr. 3).5.5.4.2. Armaturile din oţel, prevăzute cu racorduri de PE, se vor suda cu ţevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4. şi în anexa nr. 3.5.5.5. Toate armaturile se vor monta subteran şi vor fi prevăzute cu elemente de acţionare de la suprafaţa.5.5.6. Armaturile pot fi montate în cămine de vizitare sau îngropat în pământ (cu tub protector şi tija de acţionare de la suprafaţa) (vezi fig. 2)5.6. Pozarea conductelor5.6.1. Coborârea conductelor în şanţ, se va efectua numai după ce la toate imbinarile sudate s-au efectuat ciclurile de răcire.5.6.2. La coborârea conductei în şanţ se vor utiliza franghii, chingi şi/sau scanduri. Este interzisă folosirea cablurilor, sârmei, lanţurilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice.5.6.3. La coborârea conductei în şanţ se va evita contactul conductei cu pereţii şanţului, pentru a nu fi deteriorata conducta. Se va acorda o atenţie deosebită la trecerea conductei pe sub sau pe lângă obstacole.5.6.4. Pentru realizarea unor schimbări de direcţie, ţevile din PE pot fi curbate fără aport de căldura. Raza minima de curbura este de 30 D(n) pentru SDR 17,6 şi de 20 D(n) pentru SDR 11.5.6.5. Ţevile din PE se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului şanţului.5.6.6. Pentru protejarea conductelor în timpul unor eventuale lucrări edilitare se va monta deasupra conductei, pe întreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o bandă de avertizare de culoare galbena din PE, având o laţime minima de 6 cm.5.7. Umplerea şanţului5.7.1. Înainte de pozarea conductei pe fundul şanţului se aseaza un strat de nisip compact, cu grosimea de 10 cm.5.7.2. După ce se aseaza conducta în şanţ se umple şanţul cu nisip până când grosimea stratului de nisip, compactat manual, depăşeşte cu 10 cm generatoarea superioară a conductei.5.7.3. Materialul rezultat din săpătura, cu care se umple şanţul va fi introdus, treptat, în straturi de maximum 30 cm şi va fi compactat manual.5.7.4. După depunerea şi compactarea primului strat de umplutura, se aseaza banda de avertizare şi se continua umplerea şanţului (fig. 3). 5.7.5. Umplerea şanţului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansand într-o singura direcţie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se în acelaşi timp:- pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura până la 50 cm deasupra conductei;- pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura până la 20 cm deasupra conductei;- pe zona 3 - umplerea cu nisip.5.7.6. În cazul în care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai mult de 5 gr. C într-o perioadă de 8 ore, se poate efectua umplerea şanţului şi pe porţiuni mai mari de 30 m.5.8. Marcarea traseului conductelor5.8.1. Traseul conductei va fi semnalat prin marcaje cu plăci inscripţionate, montate pe repere fixe, în punctele stabilite de proiectant şi Romgaz - R.A.5.8.2. Pentru determinarea traseului conductelor se va utiliza un fir metalic însoţitor. Firul metalic va avea diametrul de 0,8 mm şi va fi izolat. Firul metalic va fi montat pe întreg traseul conductelor şi al branşamentelor şi va fi fixat pe generatoarea superioară a acestora. La distanţe de maximum 300 m, firul metalic va fi prevăzut cu puncte de racordare la o sursa electrica. (vezi fig. 4).
     +  Capitolul 6 Verificări şi probe 6.1. Verificări înainte de montaj6.1.1. Se va efectua o verificare a aspectului tevilor şi elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezintă defecte (conform pct. 5.1.2.).6.1.2. Se va efectua o verificare în ceea ce priveşte corespondenta materialelor cu prevederile din proiect (diametre nominale, grosimi de perete, tipul de material plastic etc.).6.2. Verificări în timpul montajului:- verificarea corectei funcţionari a dispozitivelor de sudare;- verificarea calităţii sudurilor efectuate conform celor prezentate în anexa 4;- verificarea condiţiilor de realizare a şanţului;- verificarea respectării distantelor minime de amplasare şi a adancimii de montaj;- verificarea modului de pozare a conductelor;- verificarea modului de umplere a şanţului;- verificarea realizării marcarii traseului.6.3. ProbeProbele de presiune se vor efectua în conformitate cu prevederile din normativul I.6, cu următoarele precizări:6.3.1. Proba preliminară se efectuează cu aer la presiunea de 1 bar timp de 1 ora, după pozarea conductelor în şanţ.6.3.2. Proba de rezistenta se va efectua cu aer la o presiune de 1,5 x P(s) (presiunea de serviciu), dar nu mai mica de 1 bar.6.3.3. Proba de etanseitati se va efectua cu aer la o presiune egala cu P(s) (presiunea de serviciu), dar nu mai mica de 1 bar.  +  Capitolul 7 Competente de proiectare şi execuţie 7.1. Proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie prin conducte de polietilena se va face de către instalatori autorizaţi.7.2. În funcţie de categoria de complexitate a lucrărilor, competentele instalatorilor autorizaţi sunt:- GRADUL I - P.E.: Proiectarea şi executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilena.- GRADUL II - P.E.: Executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilena.7.3. Prin instalator autorizat (P.E.) se înţelege persoana fizica care poseda autorizaţie emisă de Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş pentru proiectarea şi executarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilena.7.4. Autorizarea personalului specializat se va face de către Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş, care va stabili componenta şi atribuţiile comisiei de examinare.7.5. Persoanele care vor fi supuse examinării, în vederea obţinerii autorizaţiei în domeniul distributiilor de gaze prin conducte din polietilena, sunt: a) GRADUL I P.E.: inginerii şi subinginerii care deţin autorizaţie gradul I, conform normativului I.6-86.Examinarea consta în verificarea cunoştinţelor privind proiectarea şi executarea reţelelor de conducte din polietilena pentru distribuţia gazelor naturale; b) GRADUL II P.E.: inginerii, subinginerii, tehnicienii şi maistrii care deţin autorizaţie gradul II, conform normativului I.6-86.Examinarea consta în verificarea cunoştinţelor privind executarea reţelelor din polietilena pentru distribuţia gazelor naturale.7.6. Actele necesare pentru înscrierea la examinare, în vederea obţinerii dreptului de a proiecta şi executa conducte din polietilena pentru distribuţia gazelor naturale, sunt:- cerere-tip;- actul de studii (copie legalizată);- adeverinţa de salariat, din care să rezulte funcţia, categoria de încadrare şi vechimea în lucrări de gaze;- fotocopia carnetului de instalator autorizat în lucrările de gaze;- recomandări din partea sucursalelor (regionalelor) de distribuţie a gazelor naturale.7.7. Documentele necesare pentru examinare se depun la registratura Romgaz - R.A. Mediaş.  +  Anexa 1
       
      COEFICIENTII DE FRECARE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA
                           
      di cmD/KRa
      10.00012.00016.00020.00025.00030.00040.00050.00060.000
      2,84000,03450,03330,03170,03060,02970,02910,02810,02760,0272
      3,65140,03370,03250,03080,02970,02870,02790,02700,02640,0260
      4,26000,03320,03210,03040,02920,02810,02740,02630,02560,0252
      5,37570,03290,03160,02980,02850,02750,02670,02560,02480,0244
      6,93860,03240,03110,02930,02800,02630,02600,02480,02400,0235
      8,211710,03220,03080,02900,02770,02650,02560,02440,02360,0230
      10,615140,03190,03050,02860,02730,02610,02520,02930,02310,0224
      1318570,03170,03030,02840,02700,02570,02490,02360,02270,0220
      15,622290,03160,03020,02820,02680,02560,02460,02330,02230,0217
      20,529290,03140,03000,02800,02660,02530,02430,02300,02200,0213
      25,736710,03130,02990,02790,02650,02510,02420,02280,02180,0211
                         
      di cmD/KRa
      70.000100.000120.000150.000180.000200.000230.000260.000
      2,84000,0269              
      3,65140,02560,02490,0247          
      4,26000,02490,02420,02390,02360,02340,02330,02320,0231
      5,37570,02400,02320,02290,02250,02250,02220,02210,0219
      6,93860,02310,02220,02190,02150,02120,02110,02090,0208
      8,211710,02260,02170,02130,02090,02060,02030,02020,0201
      10,615140,02190,02100,02050,02010,01980,01960,01940,0192
      1318570,02150,02050,02000,01950,01920,01900,01880,0186
      15,622290,02120,02010,01960,01910,01880,01860,01830,0181
      20,529290,02070,01960,01900,01850,01810,01780,01760,0173
      25,736710,02050,01930,01880,01820,01780,01760,01730,0170
    NOTĂ:Calculele sunt realizate având în vedere rugozitatea K = 0,007 cm.lambda - coeficient de frecareRe - numărul Reynoldsdi - diametrul interior al conductei [cm]
     +  Anexa 2  +  Anexa 3 PROCEDEE DE SUDARE1. Sudarea cu element incalzitor 1.1. Generalitati:------------------Sudarea consta în încălzirea suprafeţelor de asamblat până la temperatura de topire, punerea lor în contact şi menţinerea conform condiţiilor din graficul de sudare (fig. 5).Graficele de sudare sunt stabilite de producătorii de ţeava şi de cei de aparate de sudare.Procedeul este recomandat pentru sudarea tevilor cu diametrul exterior minim de 110 mm, limita nefiind restrictiva procedeul se poate aplica şi tevilor cu diametre sub 110 mm, dar nu mai mici de 63 mm.1.2. Echipamentul de sudare---------------------------Trebuie să respecte condiţiile impuse prin standardele în vigoare şi să fie agrementat.Condiţiile impuse pentru realizarea unei imbinari sudate sunt:- prelucrarea capetelor tevilor înainte de sudare, cu încadrarea abaterii de la perpendicularitate în limitele prevăzute în tabelul nr. 5;- menţinerea temperaturii de sudare în limitele prescrise şi cu posibilitatea de măsurare, indicare şi înregistrare.Elementele incalzitoare vor fi incalzite numai electric.Echipamentul de sudare conţine următoarele elemente:- masina de sudat;- pompa hidraulica (pneumatica);- dispozitivul de prelucrat capetele tevii;- elementul incalzitor (oglinda);- aparatele pentru măsurarea presiunii de sudare a temperaturii;- accesorii (role de ghidare a tevii, lichide şi materiale textile pentru curăţirea tevii şi a elementului incalzitor etc.) 1.3. Graficul de sudare-----------------------Elementele care configureaza graficul de sudare (presiunea exercitată pe capetele tevilor şi temperatura de sudare) sunt stabilite de producătorii tevii şi de cei ai aparatelor de sudare.Configuraţia graficului de sudare şi semnificaţia simbolurilor utilizate sunt redate în fig. 6.Fazele sudarii:1. apropierea de elementul incalzitor şi preincalzire;2. încălzire;3. îndepărtare element incalzitor;4. apropierea capetelor tevii şi realizarea presiunii de sudare;5. sudare;6. răcire.t1 - timpul de preincalzire;p1 - presiune de contact necesară pentru preincalzire;pt - presiunea de compensare a forţelor axiale (tragerea tevii şi frecarile din aparatul de sudare);t2 - timpul de încălzire;p2 - presiunea minima de contact între ţevi şi elementul incalzitor;t3 - timpul de îndepărtare a elementului incalzitor;t4 - timpul de apropiere a capetelor de ţeava şi de ridicare a presiunii până la valoarea presiunii de sudare;t5 - timpul de sudare;p5 - presiunea de sudare;t6 - timpul de răcire;t1 este timpul în care pe ţeava aflată în contact cu termoelementul apare o ranforsare a carei dimensiune este recomandată de fabricantul aparatului de sudare şi este de circa 1-2 mm;t2, t3, t4, t5, t6, p1, p2, p5 sunt parametrii stabiliţi de către producătorul aparatelor de sudare, în funcţie de caracteristicile fizice şi geometrice ale tevii. 1.4. Operaţiile efectuate la sudarea cap la cap-----------------------------------------------Succesiunea operaţiilor este:- fixarea capetelor tevilor în dispozitivele de prindere ale masinii de sudat;- curăţirea şi prelucrarea frontala a capetelor tevilor.Spaţiul maxim dintre capetele tevilor trebuie să fie:* 0,3 mm pentru d(e) < 225 mm;* 0,5 mm pentru 225 < d(e) < 400;* 1,0 mm pentru d(e) > 400 mm;- determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistentei totale de frecare a masinii de sudat şi a translatarii tevii şi adăugarea valorii acesteia la valoarea masurata a presiunii de sudare;- verificarea suprafeţelor de contact ale elementului incalzitor;- verificarea temperaturii elementului incalzitor;- aşezarea elementului incalzitor între capetele tevilor;- închiderea masinii de sudat şi aplicarea presiunii de contact de preincalzire (p(1) + p(2));- reducerea presiunii la valoarea de menţinere a capetelor tevilor pe elementul incalzitor (p1);- deschiderea masinii de sudat şi îndepărtarea elementului incalzitor (t3);- apropierea capetelor tevilor şi realizarea imbinarii sudate la presiunea (p5 + pt), având durata (t5);- reducerea până la zero a presiunii de sudare şi racirea imbinarii (t6). 1.5. Controlul calităţii sudurii--------------------------------Se executa conform procedurilor impuse de producătorul aparatului de sudare.Criteriile de verificare vizuala a sudurii:- diametrul suprafeţei de contact să fie cel puţin egal cu diametrul tevii (fig. 7); - decalajul între generatoarele tevilor sudate sa nu depăşească 5% din grosimea peretelui tevii;- diferenţa de laţime a celor două capete ranforsate ale tevilor (delta S) va fi în limitele următoare:S - lăţimea capatului ranforsat;B- lăţimea cordonului de sudura.- ţeava/ţeava: delta S < 0,1 x B- ţeava/fiting: delta S < 0,2 x B- fiting/fiting: delta S < 0,2 x B 2. Sudarea prin polifuziune2.1. Generalitati:------------------Sudarea consta în încălzirea simultană a suprafeţei exterioare a tevii şi a suprafeţei interioare a fitingului până la temperatura de topire, urmată de asamblarea prin punerea în contact a suprafeţelor incalzite.Sudarea prin polifuziune este recomandată pentru diametre de până la 125 mm.Sudarea se realizează cu dispozitive mecanice pentru diametre mai mari de 63 mm; pentru diametre sub 63 mm, se poate realiza şi manual. 2.2. Echipamentul de sudare---------------------------Se compune din:- masina de sudat;- dispozitiv de prelucrat capetele tevilor;- element incalzitor;- dispozitive de calibrare;- dispozitive de măsurare a temperaturii şi a timpului de sudare;- accesorii.2.3. Parametrii de sudare-------------------------Timpul de sudare este dat în tabelul nr. 10.             TABELUL 10 Timpul de sudare (s)
           
      Diametrul exterior al tevii020-050063-0125
      Valori SDR    
      SDR 17,6 timp de incalzire   10 - 35
      SDR 11 timp de incalzire5 - 2524 - 50
      Timpul de indepartare a elementului incalzitor (max) 10
    Temperatura de sudare este data de producătorul de ţevi şi de fitinguri. 2.4. Operaţiuni efectuate la sudarea prin polifuziune:------------------------------------------------------- aşezarea fitingului în suport;- fixarea manevrei de aliniere în suportul aparatului;- tăierea şi debavurarea capetelor tevilor;- calibrarea capetelor tevilor;- încălzirea capetelor tevilor şi a fitingului;- îndepărtarea elementului incalzitor;- punerea în contact a suprafeţelor incalzite;- menţinerea în poziţie o perioadă cel puţin egala cu timpul de încălzire. 2.5. Controlul calităţii sudurii--------------------------------Se executa conform instrucţiunilor furnizorilor de fitinguri şi de aparate de sudare.3. Sudarea cu sa 3.1. Generalitati: ------------------Consta în încălzirea simultană a suprafeţei exterioare a tevii şi a suprafeţei interioare a seii până la temperatura de topire, punerea lor în contact şi menţinerea în dispozitivul de fixare până la răcire.Procedeul se aplică la realizarea ramificatiilor şi a imbinarilor tip bransament.3.2. Echipamentul de sudare---------------------------Este compus din:- dispozitivul de fixare pe ţeava;- dispozitivul de prindere şi presare a seii;- elementul incalzitor.3.3. Parametrii de sudare-------------------------Presiunea de sudare are valori de 0,15-0,02 mm.Timpii de sudare sunt precizati în tabelul de mai jos:                     TABELUL 11
               
      Diametrul exterior mediu al tevii406390d>225
      SDR        
      17.62 - 2535 - 4545 - 55  
      1110 - 2030 - 4045 - 5550 - 60
    Timpul de răcire sub presiune este de minimum 15 min.3.4. Operaţiile efectuate la sudarea seilor:--------------------------------------------- montarea aparatului de sudat pe ţeava;- presarea seii până la atingerea presiunii de sudare;- verificarea (eventuala rectificare) a suprafeţelor ce urmează a fi sudate;- verificarea elementului incalzitor;- presarea seii şi a tevii pe elementul incalzitor la nivelul parametrilor prescrisi (presiune şi temperatura);- montarea ansamblului pe durata prescrisă de încălzire;- reducerea presiunii şi îndepărtarea elementului incalzitor;- punerea în contact a suprafeţelor incalzite (ţeava-sa) şi menţinerea la presiunea prescrisă timp de minimum 15 min.3.5. Controlul de calitate al imbinarii sudate cu sa----------------------------------------------------Se executa conform instrucţiunilor furnizorilor de fitinguri şi de aparate de sudare.Printr-un control vizual se pot depista eventualele întreruperi sau discontinuitati ale cordonului de sudura, eventuale incluziuni etc.4. Sudarea prin electrofuziune4.1. Consta în încălzirea spirei metalice încorporate pe suprafaţa interioară a fitingului, având ca efect topirea stratului superficial de polietilena şi realizarea sudurii.4.2. Echipamentul de sudare---------------------------Este compus din:- aparat de sudura;- accesorii pentru curăţirea tevii;- dispozitive pentru prindere şi pozitionare.4.3. Parametrii de sudare-------------------------Sudarea prin electrofuziune este determinata de:- tensiune/intensitate;- timp de sudare;- timp de răcire.4.4. Operaţiile efectuate:--------------------------- curăţirea tevii în zona ce urmează a intră în contact cu mufa sau cu saua electrosudabila.Adâncimea de razuire va fi de 0,1 mm pentru ţevi cu d(e) < 63 mm, respectiv 0,2 pentru ţevi cu d(e) > 63 mm;- verificarea lungimii de fixare a tevilor în manson;- alinierea tevilor şi a mufei în dispozitivul aparatului de sudare;- alimentarea cu energie electrica şi sudarea propriuzisa.4.5. Controlul imbinarii sudate-------------------------------Se realizează conform instrucţiunilor furnizorilor de aparate de sudare şi ale celor de mufe electrosudabile.Se va verifica vizual alinierea pieselor (ţeava-mufa).Eventualele scurgeri de material constatate în urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca necorespunzătoare a imbinarii sudate.5. Imbinari mecanice5.1. Generalitati:------------------Constau în:- un adaptor pentru flansa, realizat din polietilena, sudabil pe ţeava din polietilena prin una din metodele descrise mai sus şi prevăzut cu flansa metalică sau din polietilena cu insertie metalică (fig. 12);- un fiting mecanic sau o flansa, premontat pe ţeava din polietilena (fig. 13)STANDARDE DE REFERINŢA1. SR ISO 16/I 1978Ţevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare şi presiuni nominale. Partea I: serie metrica2. SR ISO 1872-1/1993Materiale plastice. Polietilena (PE) pentru formare şi extrudare. Partea I: Sistem de codificare şi baza pentru specificaţii.3. SR ISO 2506-1981Ţevi din polietilena (PE). Variatia longitudinala la cald. Metode de încercare, condiţie tehnica.4. SR ISO 3458-1976Asamblari între racorduri şi ţevi din polietilena (PE) sub presiune. Încercarea de etanşeitate la presiune interioară.5. SR ISO 3459-1976Ţevi de polietilena (PE) sub presiune. Asamblari cu racorduri mecanice. Încercarea de etanşeitate la subpresiune interioară şi condiţii necesare.6. SR ISO 3501-1976Asamblari între fitinguri şi ţevi din polietilena (PE) sub presiune. Încercarea de rezistenta la smulgere.7. SR ISO 3503-1976Asamblari între fitinguri şi ţevi din polietilena (PE) sub presiune. Încercarea de etanşeitate la presiuni interioare când sunt supuse curbarii.8. ISO 3663-1976Ţevi şi racorduri din polietilena (PE) sub presiune, serie metrica. Dimensiunile flanselor.9. SR ISO 472-1988Vocabular.10. ISO 1043-1/1992Polimeri de baza şi caracteristicile lor speciale.11. ISO 1133/1991Determinarea fluiditatii (masa şi volum MFR, MVR).12. ISO 13949/1994Metoda de testare pentru dispersia pigmentului în conducta din polietilena (PE) şi fitinguri.13. ISO 11420/1994Metoda de testare pentru dispersia negrului de fum în conducte din polietilena (PE) şi fitinguri.14. SR ISO 3607/1977Ţevi din polietilena (PE). Tolerante la diametrele exterioare şi grosimile de perete.15. SR ISO 4059/1978Reţele din ţevi din polietilena (PE). Pierderi de fluid la imbinarile mecanice. Metode de încercare şi condiţii tehnice.16. SR ISO 4065/1978Ţevi din materiale termoplastice. Tabel universal al grosimilor de perete.17. SR ISO 4437/1988Reţele de ţevi din polietilena (PE) îngropate pentru distribuţia de combustibili gazosi. Serie metrica. Condiţii tehnice.18. SR ISO 4440-1/199453. ISO/DIS 1347754. ISO/DIS 1347855. ISO/DIS 13479Rezistente de propagare a fisurii în ţevile de PE. Metode de încercare.56. ASTM D 4019Determinarea conţinutului de apa.57. ISO 13953/1995Imbinari. Determinarea rezistentei la forta de întindere.58. ISO 13954/1995Conducte şi fitinguri din plastic. Testul de coeziune pentru asamblari prin electrofuziune.59. ISO 13955/199560. ISO 13956/199561. A 88-80062. ISO 10838-1, 2, 3Fitinguri metalice pentru sisteme de conducte din PE cu diametre:- d(e) <(=) 63 mm;- d(e) > 63 mm;- fitinguri termoplastice până la 63 mm.63. STAS 1665-75 Stare normală şi volum normal.64. STAS 3317-67 Gaze combustibile.65. STAS 8281-84 Conducte de gaze naturale. Reţele de transport, de distribuţie şi instalaţii de utilizare. Prescripţii fundamentale.66. NFT - 20-052 Produse chimice. Principii generale pentru dozajul apei prin metode Karl Fiocher.67. NFT - 54-065 Conducte din PE pentru reţele de distribuţie gaze. Specificaţii şi metode de testare.68. NFT - 54-077 Robineti din PE pentru reţele de distribuţie gaze. Specificaţii şi metode de testare.69. NFT - 54-078 Racorduri din PE cu capete cepuri pentru reţele de distribuţie a gazelor. Specificaţii şi metode de încercare.70. I6-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare gaze naturale.71. C 56 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.72. Norme generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996.73. Norme de igiena a localităţilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 623/1973.74. Norme unice de protecţie a muncii pentru activitatea de gospodărire comunală, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotărârea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981.75. Norme de protecţie a muncii (construcţii-montaj) aprobate de M. C. Ind. cu Ordinul nr. 7N/1970.76. Norme generale de protecţie a muncii împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor (Decretul nr. 290/1977).77. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P 118.78. Norme de p.s.i. pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ 300.79. Norme generale de p.s.i., aprobate prin Ordinul nr. 381/1219/M.C./1994 al Ministerului de Interne şi al M.L.P.A.T. -----------