NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 30 aprilie 2009*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------  +  Codul fiscal:  +  Titlul I Dispozitii generale[...]Definitia sediului permanentArt. 8 (1) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum şi o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale. (3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă santierul, proiectul sau activităţile dureaza mai mult de 6 luni. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele: a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului; b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse; c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană; d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau targuri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna după incheierea targului sau a expozitiei; e) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident; f) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregatitor sau auxiliar de către un nerezident; g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a) - f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natura preparatorie sau auxiliara. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activităţile pe care o persoană, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este indeplinita una din urmatoarele condiţii: a) persoana este autorizata şi exercită în România autoritatea de a incheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f); b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului. (6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent exista condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent. (7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel. (8) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.  +  Norme metodologice:1. Termenul "loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exista şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important dacă cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt deţinute în proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba în piaţa sau locul de activitate poate fi situat în cladirea unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenta la dispoziţie anumite cladiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de alta societate.2. Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spatiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.3. Desi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu înseamnă ca locatia respectiva se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situaţii în care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenţi în spatiile unei alte societăţi: a) Un vânzător care îşi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se intalneste cu directorul de achizitii în biroul acestuia. În acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispoziţia societatii pentru care lucreaza vânzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în functie de situaţia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent. b) Un angajat al unei societăţi caruia i se permite, pe o perioadă lunga de timp, sa utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urma a obligaţiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" şi dacă activităţile efectuate acolo depasesc activităţile precizate în alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal. c) O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata şi societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societatii. d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe săptămâna intr-o mare cladire de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului în acea cladire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.4. Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate intr-o anumita locatie ce este la dispoziţia societatii în acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea "prin" locatia în care are loc activitatea.5. Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel încât sa existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importanţa perioada de timp în care o societate a unui stat contractant opereaza în celalalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana într-un anumit loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locatii invecinate, pot exista dificultati în a stabili dacă exista un singur "loc de activitate" Dacă exista doua locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci când o anumita locatie, în interiorul careia sunt deplasate activităţile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple: a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locatie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica şi comerciala din punct de vedere al activităţii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firma de consultanţă inchiriaza în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, în acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O strada pietonala, o piaţa deschisa sau un targ în care îşi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant. b) Faptul ca activităţile pot fi desfăşurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucreaza succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulţi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fără sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Dacă însă, un zugrav efectueaza, în cadrul unui singur contract, lucrari în toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect şi cladirea în ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic. c) O zona în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu intruneste aceleasi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucreaza în diferite sucursale din locatii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei bănci, fiecare sucursala este considerata separat. Dacă însă respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou în altul în cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramine în acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseste în cazul în care consultantul se deplaseaza între sucursale aflate în locatii diferite.6. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se considera sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost mentinut pe o perioadă mai lunga de şase luni. Astfel, activităţile a caror natura este repetitiva, în aceste cazuri, fiecare perioada în care este utilizat locul de activitate trebuie analizata în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar dacă exista doar pentru o perioadă scurta de timp. Astfel: a) Intreruperile temporare de activitate nu determina încetarea existentei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara. b) De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societăţi similare conduse de aceeaşi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situaţie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi. c) Atunci când un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurta încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transforma retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practica, doar pe o perioadă scurta de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorita unor situaţii deosebite cum ar fi esecul investitiei.7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizeaza trebuie să îşi desfasoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanenta în sensul că nu exista intreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare sunt inchiriate sau acordate în leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant în celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda în leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt Stat fără ca pentru aceasta închiriere sa menţină un loc fix de activitate în celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietăţile necorporale inchiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este şi cazul când locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitata la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţii mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile în care va fi utilizat echipamentul sau dacă opereaza, asigura service, inspecteaza şi intretine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent dacă este indeplinit criteriul permanentei.9. Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat intr-o relaţie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte persoane ce primesc instrucţiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal în relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nici o importanţa dacă agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte dacă lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societatii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celalalt Stat constituie un sediu permanent în functie de desfăşurarea de către societate şi a altor activităţi în afară de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci când societatea doar instaleaza masinile şi apoi le inchiriaza altor societăţi. Un sediu permanent exista atunci când societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelasi lucru este valabil şi atunci când masinile sunt operate şi intretinute de un agent dependent al societatii.10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea începe să îşi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate nu trebuie luata în calcul, cu condiţia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu încetarea oricarei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele şi masurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operaţiunilor nu poate fi privita însă ca o incetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este inchiriat unei alte societăţi,acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continua să îşi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.Comertul electronic11. Desi o locatie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în tara în care este situat, trebuie facuta o distinctie între computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel încât în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinaţie de software şi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care să poată constitui un "loc de activitate" şi nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje " în ceea ce priveste software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica şi locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.12. Distinctia între site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importanţa deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventa situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locatia acestuia nu sunt la dispoziţia societatii, chiar dacă respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. În acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica în locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobândit un loc de activitateprin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul în care societatea ce desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta detine în proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi opereaza acest server, locul în care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii dacă sunt indeplinite celelalte condiţii ale articolului.13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai dacă indeplineste condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficienta pentru a fi considerat fix.14. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz, dacă datorita acestui echipament, societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.15. Atunci când o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenta nici unui angajat al societatii în locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesară pentru a se considera ca o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total intr-o locatie, atunci când nu se impune prezenta personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locatie. Aceasta situaţie se aplică comerţului electronic în aceeasi măsura în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.16. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci când operaţiunile de comert electronic desfăşurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activităţile pregatitoare sau auxiliare descrise în alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenţa alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregatitoare sau auxiliare includ:- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - între furnizori şi clienti;- publicitatea pentru bunuri sau servicii;- transmiterea informaţiilor printr-un server-oglinda în scopuri de securitate şi eficienta;- culegerea de date de piaţa pentru societate;- furnizarea de informaţii.17. Exista un sediu permanent când însă aceste functii constituie partea esenţială şi semnificativa a activităţii de afaceri a societatii sau când alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activităţile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.18. Functiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activităţii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decat activităţi pregatitoare şi auxiliare. Intr-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregatitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vanzare de produse pe internet şi locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potentialilor clienti, se aplică alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal şi locatia nu va constitui un sediu permanent. Dacă functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate în acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.19. În ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune intrebarea dacă este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor cărora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte în numele acestor societăţi şi nu incheie în mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obisnuite, lucru evidentiat şi de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin(1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent în virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, în sensul acelui alineat.20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.21. (1) În aplicarea art. 8 din Codul fiscal, persoanele juridice române au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror alte activităţi.Înregistrarea contractelor se efectuează la organele fiscale teritoriale în a căror rază persoanele juridice române beneficiare ale activităţilor de mai sus îşi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Contractele încheiate de persoane juridice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării, potrivit prezentelor dispoziţii. (2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza. (3) Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activităţii de lucrari de constructii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţă, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obligaţia să depună declaratii de impunere la organul fiscal teritorial în raza caruia este înregistrat sediul permanent ca platitor de impozite şi taxe, la termenul stabilit potrivit legii.-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Alin. (1) al pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007."Codul fiscal:[...]Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal  +  Articolul 11 (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzactiei. (2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvata dintre urmatoarele metode: a) metoda compararii preturilor, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente; b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzătoare; c) metoda pretului de revanzare, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit; d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.Norme metodologice:22. Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din România, în scopul examinarii fiscale, dacă în urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţa libera, precum şi în cazul tranzactiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidentelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzactii între persoane independente.În cazul în care România a incheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliata străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinarii fiscale se efectueaza de către autorităţile române prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevăzută în respectiva convenţie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o persoană rezidenta în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacă condiţiile stabilite între cele doua persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescriptie prevăzute de legislatia interna a statelor în care persoanele afiliate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor, autorităţile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzactie la data perfectarii acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzactiei.Autorităţile stabilesc preţul de piaţa al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizata nu se reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzactiei. În acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.23. La estimarea pretului de piaţa al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode: a) metoda compararii preturilor; b) metoda cost-plus; c) metoda pretului de revanzare; d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.24. În termeni generali, preţul de piaţa este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata dacă se desfăşoară între persoane independente.25. Metoda compararii preturilorDeterminarea pretului de piaţa are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţa este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, în cantitati comparabile, în acelasi punct din lantul de productie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la: a) compararea preturilor convenite între persoane afiliate cu preturile convenite în relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor); b) compararea preturilor convenite între persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, preţul de piaţa al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor şi serviciilor identice sau similare, vandute în cantitati comparabile, cu preţul de vanzare al marfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza preţul de vanzare pentru marfurile şi serviciile identice sau similare, vandute în cantitati diferite. Pentru aceasta, preţul de vanzare se corecteaza cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.26. Metoda cost-plusPentru determinarea pretului pieţei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de marfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazeaza şi politica de stabilire a preturilor faţă de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o marja de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţa al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul în care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza să fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţa la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat în tranzactii comparabile de către o persoană independenta.27. Metoda pretului de revanzareÎn cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumparat de la o persoană afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (preţul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului incearca să îşi acopere cheltuielile de vanzare şi alte cheltuieli de operare în functie de operaţiunile efectuate (luand în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi sa realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scaderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului.Marja pretului de revanzare a ultimului vânzător intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinţa la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vânzător o castiga pentru bunurile procurate şi vandute în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoană independenta în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie să se aiba în vedere urmatoarele aspecte: a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala şi revanzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţa în ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb şi inflatia; b) modificările survenite în starea şi gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu; c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata în cazul în care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata şi atunci când, înainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvata.28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica se înţelege metoda marjei nete şi metoda impartirii profitului.29. Metoda marjei neteMetoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeasi persoana în tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute în tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii între anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza în cadrul aceluiasi domeniu de activitate.În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti în vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţa şi a bunurilor echivalente, eficienta şi strategia de management, pozitia pe piaţa, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experientei în afaceri.30. Metoda impartirii profituluiMetoda impartirii profitului se foloseşte atunci când tranzactiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzactii şi impartirea acestor profituri între persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzactii de către fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel încât sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.31. În cazul compararii tranzactiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere: a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, în măsura în care aceste particularitati influenţează preţul de piaţa al obiectului respectivei tranzactii; b) functiile indeplinite de persoane în tranzactiile respective.La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute în vedere: importanţa economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor şi a responsabilitatilor între părţile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.32. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urmatoarele elemente: a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial; b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate în tranzactii supuse liberei concurente; c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obtinerii comparabilitatii; d) circumstantele cazului individual; e) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; f) metoda folosita trebuie să corespunda imprejurarilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; g) documentaţia care poate fi pusa la dispoziţie de către contribuabil.33. Circumstantele cazului individual care urmeaza să fie luat în considerare în examinarea pretului de piaţa sunt: a) tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, marfurilor şi serviciilor transferate; b) condiţiile pieţei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente; c) activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul productiei şi distributiei ale entitatilor implicate; d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului; e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; f) condiţiile speciale de concurenta.34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost incheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aiba în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), în cazul furnizarii partiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piaţa trebuie să se ia în considerare şi acesti factori.35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare preturile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi: a) preţuri practicate pe piete speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa; c) preţuri care sunt influentate de reglementarile autorităţilor publice.36. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al serviciilor în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.În cazul furnizarilor de servicii se iau în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu exista tarife comparabile se foloseşte metoda "cost-plus".37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicităţii facute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza şi o persoană afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a facut publicitatea şi cota de piaţa a respectivelor persoane afiliate în vanzarile de bunuri şi servicii cărora li s-a facut reclama.38. Când un contribuabil acorda un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeste un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza: a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizata în acest scop; b) dacă a existat o schema de distribuţie a profitului.Incadrarea imprumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusa dacă la data acordarii imprumutului nu se asteapta în mod cert o rambursare a imprumutului sau dacă contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.Atunci când se examineaza dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata imprumutului, natura şi scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a imprumutului.Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobanzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeasi zona valutara de o persoană independenta. De asemenea, trebuie să se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului în termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).39. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau dacă părţile care fac tranzactia cer dobânda acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.40. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al drepturilor de proprietate intelectuala în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how şi altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere urmatoarele: a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legala este relaţia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizeaza în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luand în considerare relaţia juridica dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independenta; b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generală, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.-----------Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:  +  Titlul II Impozitul pe profit  +  Capitolul I Dispozitii generaleContribuabiliArt. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române;  +  Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care intocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.  +  Codul fiscal: b) persoanele juridice straine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;  +  Norme metodologice:3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la inceputul activităţii sediului.  +  Codul fiscal:ScutiriArt. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...] d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;  +  Norme metodologice:4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.  +  Codul fiscal: e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;---------------Lit. e) a alin. (1) al art. 15 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007.  +  Norme metodologice:5. Abrogat.------------Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;  +  Norme metodologice:6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.---------------Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e), f), g) şi h) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. f), g) şi h) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: (2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...] k) veniturile obtinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi functionare, din domeniul culturii, cercetării stiintifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comert şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.  +  Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obtinute din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate.  +  Codul fiscal: (3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.  +  Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depasesc limita prevăzută la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere urmatoarele: a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:- calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare; c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b); d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se în vedere urmatoarele:(i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi); f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.---------------Pct. 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.8^2. Prevederile alin. (2) şi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Când un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.  +  Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabila începe: a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; b) de la data înregistrării în registrul tinut de instantele judecătorești competente, dacă are aceasta obligaţie; c) de la data incheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.10. Perioada impozabila se incheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la urmatoarele date: a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; b) în celelalte cazuri, la data inscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.În cazul lichidarii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.  +  Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18*). - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.-----------Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.*) A se vedea art. 18, aşa cum figurează mai jos, modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009.  +  Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; acestia trebuie să organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru a se cunoaste veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementarile contabile.  +  Codul fiscal:Impozit minimArt. 18. - (1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate. (2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e) şi la art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume. (3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:┌───────────────────────────┬─────────────────────┐│Venituri totale anuale │ Impozit minim anual ││ (lei) │ (lei) │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│0-52.000 │ 2.200 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│52.001-215.000 │ 4.300 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│215.001-430.000 │ 6.500 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│430.001-4.300.000 │ 8.600 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│4.300.001-21.500.000 │ 11.000 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│21.500.001-129.000.000 │ 22.000 │├───────────────────────────┼─────────────────────┤│Peste 129.000.001 │ 43.000 │└───────────────────────────┴─────────────────────┘ (4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variaţia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; f) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare; g) veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).  +  Norme metodologice:11^1. Contribuabilii menţionaţi la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea în vedere următoarele: a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal; b) încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal; c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b); d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.11^2. În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea în vedere următoarele: a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal; b) încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal; c) stabilirea impozitului minim corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009; d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.Exemplul IO societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 250 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului minim în sumă de 367 lei.Exemplul IIO societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 500 lei. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 500 lei.11^3. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, după caz, până la nivelul impozitului minim datorat în cursul anului fiscal.Exemplul IIIO societate comercială înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul trimestrului I şi al II-lea. Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 6.500 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim în sumă de 1.083 lei.Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este în sumă de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectuează următorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, în sumă de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei şi se datorează impozitul pe profit.La închiderea exerciţiului financiar 2009, contribuabilul înregistrează pierdere fiscală. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datorează impozit minim în sumă de 1.625 lei. În acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezintă impozitul datorat în cursul anului respectiv mai puţin impozitul minim.11^4. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculează potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevăzute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».Exemplul IVO societate comercială înregistrează la sfârşitul anului 2008 pierdere fiscală în sumă de 700 lei. În cursul anului 2009 societatea înregistrează în trimestrul I pierdere fiscală, iar în trimestrul al II-lea înregistrează un profit impozabil în sumă de 13.200 lei.Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 leiPentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit în sumă de 2.000 lei.11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplică societăţilor în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului, conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care contribuabilii intră în inactivitate temporară în cursul anului, prevederile art. 18 alin. (2) se aplică pentru perioada cuprinsă între începutul anului şi data când societatea înregistrează la oficiul registrului comerţului cererea de înscriere de menţiuni. Dacă perioada de inactivitate temporară încetează în cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data încetării inactivităţii temporare, corespunzător cu perioada din an rămasă până la 31 decembrie.11^6. Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul în care se înregistrează la oficiul registrului comerţului, însă aceştia sunt obligaţi la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal. Nu intră sub incidenţa impozitului minim societăţile care la data de 1 mai 2009 se aflau în inactivitate temporară şi aceasta încetează în cursul anului 2009, pentru perioada aferentă de la încetarea inactivităţii până la 31 decembrie 2009.11^7. Contribuabilii care se înfiinţează în cursul anului ca urmare a operaţiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data înregistrării la oficiul registrului comerţului. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin fuziunea a două sau mai multe societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile însumate ale societăţilor participante, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează prin divizarea unei societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determină proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate de către persoana juridică cedentă, conform proiectului întocmit potrivit legii, care stabileşte şi criteriul de repartiţie a activelor şi pasivelor transferate. În cazul fuziunilor prin absorbţie sau în cazul divizărilor prin care activele şi pasivele se transferă către una sau mai multe societăţi existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de către societăţile beneficiare, la veniturile totale anuale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau în calcul şi veniturile totale anuale ale societăţilor cedente, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate.-----------Pct. 11^1-11^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 18 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 1 al literei A de la articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 488 din 28 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul II Calculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.  +  Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.------------Liniuţa a doua a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificată de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajarilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.Veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.------------Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Ultimul paragraf al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia îi apartin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentara de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobanzi şi penalităţi de intarziere conform legislaţiei în vigoare.14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se incadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică anual.------------Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, tinut în forma scrisa sau electronică. Completarea se face în ordine cronologica, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespunda cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaratia fiscala sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, în functie de specificul activităţii şi de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobanzilor şi al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.  +  Codul fiscal: (3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.-----------Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.  +  Norme metodologice:16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrărilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.---------------Pct. 16 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.  +  Codul fiscal: (4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internationale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii.  +  Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internationale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare  +  Articolul 19^1 (1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale: a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26; b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare. (2) Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare se acordă în condiţiile elaborării de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, a unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea şi inovarea în condiţiile îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, şi de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).------------Art. 19^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 200 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 4 decembrie 2008.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 20. Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridica română; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare; [...]--------------Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006:"Venituri neimpozabile  +  Articolul 20Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridica română; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii,*) a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.-----------Litera c) a art. 20 a fost abrogata de pct. 8 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.*) Teza a doua a lit. b) a art. 20 a fost rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006."  +  Norme metodologice:18. În sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de incasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridica română, reprezinta venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.19. În aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile financiare pe termen lung reprezinta activele înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile, constand în: acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari.La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoană juridica, precum şi la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.------------Pct. 18 şi 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:[...] c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;[...]  +  Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea.--------------Pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal:[...] d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative."  +  Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz.--------------Pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit. d) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.Venituri neimpozabile  +  Articolul 20Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română; b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;--------------Lit. b) a art. 20 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006. c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. e) în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor titluri de participare, precum şi cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.--------------Lit. e) a art. 20 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008.--------------Art. 20 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligati sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informatia necesară identificarii acestora, după caz.NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt:(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus)  +  Codul fiscal:Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii EuropeneArt. 20^1. - (1) După data aderarii României la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile şi:(a) dividendele primite de o persoană juridica română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridica română intruneste cumulativ urmatoarele condiţii:1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;3. La data înregistrării venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani.Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridica română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridica română indeplineste cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3.(b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină intruneste, cumulativ, urmatoarele condiţii:1. are una din formele de organizare prevăzute la alin. (4);2. în conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;3. plateste, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridica străină detine participatia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani. [...]"  +  Norme metodologice:21^1. În aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen- C-284/94, C-291/94 şi C-292/94. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mama, persoana juridica română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mama, persoana juridica străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaratia rectificativa privind impozitul pe profit."21^2. Pentru indeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile-mama, persoane juridice straine, trebuie să platesca, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite :- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;- "text în lb. greaca"*), în Grecia;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- Corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle societa, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;- statlig inkomstskatt, în Suedia;- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- Danz pfijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- Tulumaks, în Estonia;- "text în lb. greaca", în Cipru;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- Pelno mokestis, în Lituania;- Tarsasagi ado, în Ungaria;- Taxxa fuq l-income, în Malta;- Podatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- Davek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;- Danz prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- (text în. lb. bulgara), în Bulgaria ."21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare, societăţi-mama, sunt:- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandita pe acţiuni", "societăţi cu raspundere limitata";- societăţile înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara"------------Pct. 21^1, 21^2 şi 21^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 20^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.  +  Norme metodologice:22. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.23. În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi urmatoarele: a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectarii în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile; b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicarii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferenta unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; c) cheltuielile reprezentand valoarea creanţelor comerciale instrainate, potrivit legii. d) penalitatile de intarziere şi daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe măsura înregistrării lor. e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă.----------------Pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Lit. d) a pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdusa de pct. 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Lit. e) şi f) ale pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente acţiunilor proprii dobandite şi anulate ulterior dobândirii în situaţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...] b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;  +  Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie.  +  Codul fiscal: c) cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;-----------Litera c) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.----------------Pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;--------------Litera e) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.Litera e) a alin. (2) al art. 21 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007.  +  Norme metodologice:27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. În sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariaţilor cuprind şi: a) directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii; b) persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora.28. Abrogat.----------------Pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: f) contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;  +  Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementarile legale.  +  Codul fiscal: g) taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;  +  Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.  +  Codul fiscal: i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;-----------Litera i) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:31. Abrogat.32. Abrogat.-----------Pct. 31 şi 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 9 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor neincasate, în urmatoarele cazuri:1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotărârii judecătorești;2. debitorul a decedat şi creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;4. debitorul înregistrează dificultati financiare majore care îi afectează intreg patrimoniul.  +  Norme metodologice:32^1. Dificultatile financiare majore care afectează intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de razboi.--------------Pct. 32^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. n) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;  +  Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezinta diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.  +  Codul fiscal: b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată salariatilor pentru deplasari în România şi în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;---------------Litera b) a alin. (3) al art. 21 a fost modificata de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:34. Abrogat.-----------Pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (3), lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 10 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;  +  Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.  +  Codul fiscal:[...] j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;--------------Lit. j) a alin. (3) al art. 21 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008.Lit. k) a alin. (3) al art. 21 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008.  +  Norme metodologice*):35^1. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.-----------Pct. 35^1 şi 35^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (3), lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 11 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Normele metodologice date în aplicarea art. 21, alin. (3), lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal trebuie adaptate corespunzător noilor modificări de către legiuitor.  +  Codul fiscal: l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;-------------Lit. l) a alin. (3) al art. 21 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007.  +  Norme metodologice:36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construita prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorata cu 10%, şi totalul suprafetei construite a locuinţei de serviciu respective.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societatii în baza contractelor incheiate între părţi, în acest scop;  +  Norme metodologice:37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusa la dispoziţie contribuabilului, mentionata în contractul incheiat între părţi, şi suprafaţa totala a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati şi alte documente.  +  Codul fiscal: (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;  +  Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu retinere la sursa platite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.  +  Codul fiscal: b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile şi penalitatile de intarziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate către autorităţi straine ori în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.-----------Litera b) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:39. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmaresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.40. Majorarile şi penalitatile datorate în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.Ca excepţie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.---------------Pct. 40 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:[...] c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; [...]  +  Norme metodologice:41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferenta, după caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.42. În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră. Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.-----------Pct. 41 şi 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 12 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 7 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: e) cheltuielile facute în favoarea acţionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii;  +  Norme metodologice:43. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; d) cheltuieli reprezentând diferenţa dintre preţul de piaţă şi preţul de cumpărare preferenţial, în cazul tranzacţiilor cu acţiuni efectuate în cadrul sistemului stock options plan; e) alte cheltuieli în favoarea acestora.--------------Pct. 43 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 9 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se faca dovada efectuării operaţiunii sau intrarii în gestiune, după caz, potrivit normelor;  +  Norme metodologice:44. Inregistrarile în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează raspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementarilor contabile în vigoare.  +  Codul fiscal: h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;--------------Lit. h) a alin. (4) al art. 21 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008.  +  Norme metodologice:45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.46. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.47. În cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obtinuta în urma vanzarii şi valoarea nominala în cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.  +  Codul fiscal:[...] i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c);-------------Lit. i) a alin. (4) al art. 21 a fost modificată de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007.[...]  +  Norme metodologice:47^1. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.--------------Pct. 47^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. i) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal: m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt incheiate contracte;----------------Litera m) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006; rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.-----------Ultimul alineat al pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 13 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. m) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 11 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.49. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţa tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie să se aiba în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(îi) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.  +  Codul fiscal: p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii:1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei şi de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participării la congrese internationale;-----------Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:49^1. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie în data de 2 februarie 2005.La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:    Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000.000 lei    Venituri din prestări de servicii = 2.000.000 lei                                                   ____________________    Total cifra de afaceri 1.002.000.000 lei    Cheltuieli privind marfurile = 750.000.000 lei    Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei    Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei    din care:    15.000.000 lei sponsorizare    Total cheltuieli 860.000.000 lei    Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:    Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 =                         = 157.000.000 lei.    Impozitul pe profit înainte de scaderea cheltuielii cu    sponsorizarea:    157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.Avandu-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.Contribuabilii care efectueaza sponsorizari şi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care acorda burse private, pe bază de contract, în condiţiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli insumate indeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21 alin.(4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.--------------Pct. 49^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. p) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 7 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Ultimul alineat al pct. 49^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 14 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:[....] t) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare din următoarele categorii:1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.  +  Norme metodologice:49^2. Termenii şi expresiile prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificaţiile prevăzute la pct. 45^1 din normele metodologice date în aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată»."-----------Pct. 49^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21 alin. (4) lit. t) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2 al literei A de la articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 488 din 28 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009.  +  Codul fiscal:Provizioane şi rezerveArt. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi varsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizează poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;  +  Norme metodologice:50. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) din acelaşi articol. Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează şi în funcţie de nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului. În situaţia în care, ca urmare efectuării unor operaţiuni de reorganizare, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevăzut de lege, nu este obligatorie.----------------Pct. 50 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 50 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 12 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.51. În cazul în care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari în aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.  +  Codul fiscal: b) provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor;  +  Norme metodologice:52. Provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garantie în perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna execuţie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrari.Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise în contract.Aceleasi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garantii de buna execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regaseasca distinct în contractele incheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licente, know-how, asistenţa tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere în functiune şi receptie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.  +  Codul fiscal: c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clientilor, înregistrate de către contribuabili, altele decat cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliata contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.  +  Norme metodologice:53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei.Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri în cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea încasată sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau în litigiu neincasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.----------------Pct. 53 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: e) abrogata;----------------Litera e) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar în cotele şi în limitele prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Codul fiscal: g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionala a României, în conformitate cu legislatia în vigoare; (Litera g) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 13 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.)  +  Norme metodologice:55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Băncii Naţionale a României, în cotele şi în limitele stabilite, conform legii.  +  Codul fiscal: h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi functionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurarii;--------------Litera h) a alin. (1) al art. 22 a fost modificata de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:56. În cazul societatilor din domeniul asigurarilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au incasat primele.  +  Codul fiscal: l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civila Română.  +  Norme metodologice:56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin.(1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civila Română, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul incheiat cu acesta.--------------Pct. 56^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 15 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: (2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze în evidenţa contabilă şi sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.  +  Norme metodologice:57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.  +  Codul fiscal: (5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanti sub orice formă, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se în continuare acelui provizion sau rezerva.  +  Norme metodologice:57^1. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei către participanti sub orice formă, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.Inregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distribuţie.--------------Pct. 57^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 8 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.  +  Norme metodologice:57^2. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, existente în sold în contul «1065» la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.-----------Pct. 57^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 3 al literei A de la articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 488 din 28 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009.  +  Codul fiscal: (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.-------------Alin. (6) al art. 22 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 6 februarie 2004.  +  Norme metodologice:58. Intra sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit: a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile; b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale.  +  Codul fiscal:Cheltuielile cu dobanzile şi diferente de curs valutarArt. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. (2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora. (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol. (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului. (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare. (8) În cazul unei persoane juridice straine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.-----------Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 5 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 6 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.Alin. (7) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:59. În vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai întâi ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fără a mai fi luata în calcul în perioadele urmatoare.60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în condiţiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, până la deductibilitatea integrală a acestora.61. Intra sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.62. În sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţionala a României.-------------Pct. 62 din Normele metodologice de aplicare a art. 23, alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 16 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.63. În sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se înţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data incheierii contractului, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.În capitalul imprumutat se includ şi creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de persoana juridica străină pentru desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au în vedere urmatoarele: a) pentru imprumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate; b) în scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinţa, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor; d) rezultatul exercitiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.67. În vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeaza ca raport între media capitalului imprumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmeaza:                          Capital imprumutat + Capital imprumutat                      (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                       ────────────────────────────────────────────────                                                 2 Gradul de îndatorare = ────────────────────────────────────────────────                        Capital propriu + Capital propriu                        (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                        ─────────────────────────────────────────────────                                                 2    astfel:                           Capital imprumutat + Capital imprumutat                        (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei) Gradul de îndatorare = ─────────────────────────────────────────────────                           Capital propriu + Capital propriu                       (inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)68. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.69. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila în perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand să se reporteze în perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada în care se reporteaza.70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin bănci internationale de dezvoltare se înţelege:- Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);- Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificările ulterioare.Intra sub incidenţa prevederilor art.23 alin.(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi dobanzile/ pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute în baza obligatiunile emise, potrivit legii, de către societăţile comerciale cu respectarea cerințelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piaţa reglementata din România, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.-------------Pct. 70 din Normele metodologice de aplicare a art. 23, alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 16 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.70^1. Pentru determinarea profitului impozabil începând cu anul fiscal 2007, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile în valută este de 7%.--------------Punctele 59-70 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de pct. 9 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Pct. 70^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 580 din 3 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 400 din 9 mai 2006.Pct. 70^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.  +  Codul fiscal:Art. 24 [...] (11) Amortizarea fiscala se calculeaza după cum urmeaza: a) începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune; b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz; c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, după caz; d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani; e) amortizarea cladirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide şi cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizari după epuizarea rezervelor, precum şi a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanţa minerala utila.Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum şi la cheltuielile de investitii pentru descoperta;2. din 10 în 10 ani la saline; f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în functie de numărul de kilometri sau numărul de ore de functionare prevăzut în cartile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004; g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal până la nivelul corespunzător suprafetei construite prevăzute de legea locuinţei; h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).  +  Norme metodologice:70^2. Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o luna, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare rămasă, începând cu luna urmatoare repunerii în functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala."În aplicarea prevederilor lit. c) a alin.(11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate în locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent dacă acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare rămasă, potrivit optiunii contribuabilului , începând cu luna urmatoare finalizarii investitiei.-------------Pct. 70^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 17 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Amortizarea fiscalaArt. 24*) [...] (8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: a) 1,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.--------------*) A se vedea şi HOTĂRÂREA nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 13 ianuarie 2005 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.  +  Norme metodologice:71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;- cota anuală de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;    Amortizarea anuală se va calcula astfel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresiva Valoarea rămasă                                       (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000   2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000   3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000   4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000   5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000   6 114.688.000 x 20%=         114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400   7 22.937.600 68.812.800   8 22.937.600 45.875.200   9 22.937.600 22.937.600  10 22.937.600 0 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  +  Codul fiscal: (12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normala de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza şi se stabilesc dobanzi şi penalităţi de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.----------------Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.*)*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.  +  Norme metodologice:71^1. Intra sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor.Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.Pentru mijloacele fixe amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplică la data punerii în functiune, cu ocazia receptiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. În acest caz, valoarea fiscala rămasă de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare rămasă, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% şi amortizarea calculată până la data receptiei finale.Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile înregistrate şi puse în functiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala rămasă se determina după scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% şi se recupereaza pe durata normala de functionare. În cazul în care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care exista obligaţia pastrarii în patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.-------------Pct. 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2, subpct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de de pct. 10 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Pct. 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost completat de de pct. 2 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:Un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul depozitarii materialelor şi marfurilor achizitioneaza în data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situaţie:● deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;● valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;● amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 până în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).                                                          - mii lei -────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                         Cheltuielile                                        Amortizarea de amortizare    Luna fiscala înregistrate                                                            contabil──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Septembrie 2004 6.000.000 0 Octombrie 2004 40.000 50.000 Noiembrie 2004 40.000 50.000 Decembrie 2004 40.000 50.000 Ianuarie 2005 40.000 50.000 ... ... ... August 2054 40.000 50.000 Septembrie 2054 40.000 50.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL: 30.000.000 30.000.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────---------------Pct. 71^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2, subpct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: (16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi infiintarii şi funcţionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.  +  Norme metodologice:71^3. Intra sub incidenţa prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicată.----------------Pct. 71^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (16) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2, subpct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.  +  Codul fiscal: (10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica şi alte valori similare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresiva sau accelerata.-----------Alin. (10) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:71^4. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevăzute de reglementarile contabile aplicabile.--------------Pct. 71^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (10) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 11 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată.-----------Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:71^5. Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum şi pentru determinarea valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscala se includ şi reevaluarile efectuate, potrivit legii, până la acea data.Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi reevaluarile contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea rămasă neamortizata din reevaluarile contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala rămasă neamortizata la data reevaluarii.În cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescatoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor şi valoarea fiscala rămasă ne amortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzător. În aceste situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectueaza operaţiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.Prin valoarea fiscala rămasă neamortizata se înţelege diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale. În valoarea de intrare fiscala se include şi taxa pe valoarea adăugată devenita nedeductibila, în conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată.-------------Pct. 71^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (15) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 18 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.71^6. În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea în activitatea curenta a contribuabilului.71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă de amortizat, în baza valorii rămase neamortizate.--------------Punctele 71^5-71^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (15) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 11 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Contracte de leasingArt. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24. (2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).  +  Norme metodologice:72. Incadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avandu-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscaleArt. 26. - (1) Pierderea anuală, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. (2) Pierderea fiscala înregistrată de contribuabilii care îşi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, după caz. (3) În cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplică luandu-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. (4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.-----------Alin. (4) al art. 26 a fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.Alin. (4) al art. 26 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 30 iunie 2008. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.--------------Alin. (5) al art. 26 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 24 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 30 iunie 2008.  +  Norme metodologice:73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.74. Pierderea fiscala reprezinta suma înregistrată în declaratia de impunere a anului precedent.75. În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibila la calculul profitului impozabil.76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile şi obligaţiile mentinute de persoana juridica respectiva.77. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data inscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.  +  Codul fiscal:Reorganizari, lichidari şi alte transferuri de active şi titluri de participareArt. 27. - (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplică urmatoarele reguli: a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III; b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul; c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectiva.  +  Norme metodologice:78. În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.79. În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adăugată.  +  Codul fiscal: (2) Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevăzute la alin. (3).  +  Norme metodologice:80. Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi se poate realiza în cazul lichidarii.81. Profitul impozabil în cazul lichidarii se calculeaza ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. În cazul în care, în declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a înregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.-------------Pct. 81 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 19 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenţa în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă legea nu prevede altfel.83. Abrogat.----------------Pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 13 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.Pct. 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.Pct. 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de pct. 12 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.84. Abrogat.----------------Pct. 84 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de pct. 12 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: (3) Prevederile prezentului articol se aplică urmatoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor: a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare; b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;  +  Norme metodologice:85. În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Codul fiscal: c) achizitionarea de către o persoană juridica română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;  +  Norme metodologice:86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are în vedere transferul unei părţi din activul unei societăţi (transmitatoare) către una sau mai multe societăţi (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.  +  Codul fiscal:Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii EuropeneArt. 27^1 - (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderarii României la Uniunea Europeana.[...]12. "societate dintr-un stat membru" reprezinta orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele: a) are una din formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu; b) în conformitate cu legislatia fiscala a statului membru este considerata ca avandu-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal în afara Uniunii Europene; c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari. [...]  +  Norme metodologice:86^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare sunt:- societăţi înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandita pe acţiuni", "societăţi cu raspundere limitata";- societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca " text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara.Pentru indeplinirea condiţiei de la 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie să plateasca, în conformitate cu legislatia fiscala a statului respectiv, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;- "text în lb. greaca", în Grecia;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- Corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle societa, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;- statlig inkomstskatt, în Suedia;- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- D an z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- Tulumeks, în Estonia;- "text în lb. greaca", în Cipru;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- P elno mokestis, în Lituania;- T arsasagi ado, în Ungaria;- T axxa fuq l-income, în Malta;- P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;- D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- "text în lb. bulgara", în Bulgaria;- impozit pe profit, în România.-------------Pct. 86^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 27^1, alin. (1) şi pct. 12 al alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Aspecte fiscale internationaleVeniturile unui sediu permanentArt. 29. [...] (2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului titlu, în urmatoarele condiţii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.-----------Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:87. Prin angajaţi ai sediului permanent se înţelege persoanele angajate cu contract individual de muncă în condiţiile legii.  +  Codul fiscal: (3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata şi prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piaţa al unui transfer facut între persoana juridica străină şi sediul sau permanent. Atunci când sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de către sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie să includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor şi alocarea rezonabila a acestor costuri către sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer. (4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevăzute la alin. (1) trebuie să inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenţa.-----------Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.  +  Norme metodologice:88. Persoanele juridice straine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la inceputul activităţii, în măsura în care se determina depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în conventiile de evitare a dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determina înainte de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în urmatorul an fiscal, în situaţia în care durata specificata este depasita.88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.----------------Pct. 88^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 29, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2, subpct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.89. În scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana juridica străină care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele condiţii:(i) serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităţilor fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la: a) natura şi valoarea totala a serviciului prestat; b) părţile implicate; c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul; d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent; e) prezentarea oricăror alte elemente de recunoastere a veniturilor şi cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situaţiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piaţa sau cu orice alte asemenea documente;(îi) serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent.La stabilirea pretului de piaţa al transferurilor efectuate între persoana juridica străină şi sediul sau permanent, precum şi între acesta şi orice altă persoană afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.----------------Pct. 89 din Normele metodologice de aplicare a art. 29, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 13 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietăţi imobiliare şi din vanzarea-cesionarea titlurilor de participareArt. 30. - (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română au obligaţia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.(1^1) În perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impozitează profitul obţinut de persoanele juridice străine din tranzacţionarea pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.------------Alin. (1^1) al art. 30 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008. (2) Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ urmatoarele: a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România; b) câştigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata în România; c) câştigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România; d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câştigul din vanzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.  +  Norme metodologice:89^1. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România au obligaţia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.În cazul vanzarii de proprietăţi imobiliare situate în România, profitul impozabil reprezinta diferenţa dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, după caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România se calculeaza ca diferenţa între veniturile obtinute şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.Veniturile din proprietăţi imobiliare situate în România includ şi câştigurile din vanzarea-cesionare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România.În acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt în mod indirect considerate proprietăţi imobiliare situate în România atunci când respectiva persoana juridica detine părţi sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste condiţia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietăţi imobiliare situate în România. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata în calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale în vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. În cadrul proprietăţilor imobiliare se încadrează şi investiţiile în curs de natura cladirilor sau altor constructii.Câştigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se determina ca diferenţa între veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.----------------Pct. 89^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 14 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Pct. 89^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 21 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:[...] (3) Orice persoană juridica străină care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata în România sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română are obligaţia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridica străină poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligaţii. (4) Orice persoană juridica română sau persoana juridica străină cu sediul permanent în România, care plateste veniturile prevăzute la alin. (1), către o persoană juridica străină, are obligaţia de a retine impozitul calculat din veniturile platite şi de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.  +  Norme metodologice:89^2. În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care platitorul de venit nu este o persoană juridica română sau un sediu permanent al unei persoane juridice straine, obligaţia platii şi declararii impozitului pe profit revine persoanei juridice straine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat pentru indeplinirea acestor obligaţii.În sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care platitorul de venit este o persoană juridica română sau un sediu permanent din România al unei persoane juridice straine, acestia au obligaţia declararii şi platii impozitului pe profit în numele persoanei juridice straine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.------------Pct. 89^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 22 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Art. 31. - (1) Dacă o persoană juridica română obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa şi veniturile sunt impozitate atât în România, cat şi în statul strain, atunci impozitul platit către statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele platite către un stat strain într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul strain, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul strain. (3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai dacă persoana juridica română prezinta documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.  +  Norme metodologice:90. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat şi impozitul platit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României.91. O persoana juridica română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. În scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementarile fiscale din România.92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala străină. În cazul în care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat în România este prezentat după depunerea la autorităţile fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în acest sens, a unei declaratii rectificative.------------Pct. 92 din Normele metodologice de aplicare a art. 31, alin. (1), (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 23 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.93. Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a caror sursa se afla în aceeasi tara străină vor fi considerate ca având aceeasi sursa.Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în tara străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cat şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent.Pentru activitatea desfăşurată în tara străină X situaţia este urmatoarea:Pentru sediul permanent:- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara străină X (cota de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislatia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara străină X);- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.Alte venituri realizate din tara X:- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României).Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în tara străină X situaţia este urmatoarea:- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din România);- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).Deoarece impozitul platit în strainatate în suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.  +  Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate. (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza şi se recupereaza în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.  +  Norme metodologice:94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată în strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate în strainatate pe fiecare sursa de venit. În sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se înţelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul IV*) Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareReguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareArt. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi straine care vand-cesioneaza proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridica română. (2) Dacă câştigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultata. (3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeasi natura, în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi. (4) Câştigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitiva între: a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativa între: a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. (6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii. (7) Valoarea fiscala pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste după cum urmeaza: a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietăţi; b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare. (8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau al titlurilor de participare, numai dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii: a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de 2 ani; b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului.------------Alin. (8) al art. 33 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.------------*) Cap. IV din Titlul II a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.  +  Norme metodologice:95. Abrogat.----------------Pct. 95 din Normele metodologice de aplicare a art. 33 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 14 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.96. Abrogat.----------------Pct. 96 din Normele metodologice de aplicare a art. 33 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 14 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.97. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. În condiţiile în care se realizează pierdere din aceste tranzactii până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeasi natura, pe perioada prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.-------------Pct. 97 din Normele metodologice de aplicare a art. 33 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de de pct. 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul V Plata impozitului şi depunerea declaratiilor fiscalePlata impozituluiArt. 34 [...] (4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul. (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul.[...] (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) nou-înfiinţaţi efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei tranşe de venituri totale, prevăzută la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.--------------Alin. (7) al art. 34 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007.Alin. (7) al art. 34 a fost modificat de pct. 5 al art. 32, Cap. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. Această modificare se aplică începând cu data de 1 mai 2009, conform RECTIFICĂRII nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 16 aprilie 2009.  +  Norme metodologice:98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.99. Incadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare este cea stabilita prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, cu modificările ulterioare.100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile anticipate trimestriale datorate în contul impozitului pe profit se determina prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la inceputul anului fiscal, din care se scad sumele datorate în contul impozitului pe profit pentru perioada precedenta trimestrului pentru care se datoreza plata anticipata. Profitul contabil se determina ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate, potrivit reglementarilor contabile, cumulat de la inceputul anului fiscal. La stabilirea plăţilor anticipate efectuate în contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectueaza ajustari fiscale.------------Punctele 98, 99, 100 din Normele metodologice de aplicare a art. 34, alin. (4), (5) şi alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 24 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Retinerea impozitului pe dividendeArt. 36. (1) 0 persoana juridica română care plateste dividende către o persoană juridica română are obligaţia sa retina şi sa verse impozitul pe dividende retinut către bugetul de stat, asa cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit către o persoană juridica română.  +  Norme metodologice:100^1. Nu intra sub incidenţa prevederilor art. 36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind considerate dividend, urmatoarele distribuiri: a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate în legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare; b) distribuiri în legătură cu dobandirea (rascumpararea) de către o societate comerciala de acţiuni proprii potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceste distribuiri sunt definite de art. 7 pct. 12 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.În cazul în care aceste distribuiri sunt efectuate în legătură cu operaţiuni la care Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.------------Pct. 100^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 36, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 25 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Declararea şi reţinerea impozitului pe dividendeArt. 36. - [...] (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.  +  Norme metodologice:100^2. Intră sub incidenţa prevederilor alin. (4) şi dividendele distribuite şi plătite, după data de 1 ianuarie 2007, chiar dacă acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exerciţiilor financiare anterioare anului 2007, în măsura în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile prevăzute de acest alineat.În sensul prevederilor alin. (4), condiţia privitoare la perioada de deţinere a participaţiei minime are în vedere o perioadă de 2 ani consecutivi, împliniţi la data plăţii dividendelor.----------------Pct. 100^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 36, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 15 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul VII Dispozitii tranzitorii şi finaleDispozitii tranzitoriiArt. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplică în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.-----------Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 7 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.  +  Norme metodologice:101. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizata, eliberat înainte de data de 1 iulie 2003 de către agentia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.----------------Pct. 101 din Normele metodologice de aplicare a art. 38, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 15 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de muncă.103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.104. Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din investitii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afara zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor.  +  Codul fiscal: (4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă intr-o zona libera au obligaţia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care acestia intra sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.106. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenţa contabilă distincta pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridica.107. Pierderea rezultata din operaţiunile realizate în zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmand să fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.  +  Codul fiscal: (12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...] b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;  +  Norme metodologice:108. Aplicarea unei inventii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii; c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot; d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, şi anume:1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unităţii care aplica; e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tara.109. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii: a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii şi Marci de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci sau autentificate, din care să rezulte una dintre urmatoarele situaţii:1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;3. solicitantul este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului; b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să rezulte ca brevetul de inventie a fost în vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit; c) sa existe evidenţa contabilă de gestiune din care să rezulte ca în perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut în această perioadă; d) profitul astfel obţinut sa fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului.----------------Pct. 110 din Normele metodologice de aplicare a art. 38, alin.(12), lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2, subpct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezultă din revendicarile brevetului de inventie. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, revendicarile se interpreteaza în legătură cu descrierea şi desenele inventiei.112. În cazul în care inventia sau grupul de inventii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai întâi la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii în instalatia ori activitatea tehnologica şi, pe aceasta baza, se determina partea de profit obţinut prin aplicarea inventiei brevetate.113. Profitul include şi câştigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate având ca obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.  +  Codul fiscal:  +  Titlul III Impozitul pe venit  +  Capitolul I Dispozitii generale  +  Articolul 41Categorii de venituri supuse impozitului pe venitCategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele: a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46; b) venituri din salarii, definite conform art. 55; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61; d) venituri din investitii, definite conform art. 65; e) venituri din pensii, definite conform art. 68; f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71; g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75; h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1; i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.------------Art. 41 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.  +  Norme metodologice:1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridica, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi veniturile din activităţi agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzător fiecarei surse de venit, impozitul fiind final.2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.--------------Punctele 1 şi 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 41 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele, indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului şi ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii.------------Art. 42 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.Litera a) a art. 42 au fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.  +  Norme metodologice:3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:- alocatia de stat pentru copii;- alocatia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav şi accentuat;- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav şi accentuat;- indemnizatia lunara acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;- ajutorul pentru încălzirea locuinţei;- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;- indemnizatia de maternitate;- indemnizatia pentru cresterea copilului până la implinirea varstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la implinirea varstei de 3 ani, precum şi stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind susţinerea familiei în vederea cresterii copilului;- indemnizatia pentru risc maternal;- indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani;- indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreţi sau executanţi din România, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreţi sau executanţi din România.- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;- ajutorul social acordat potrivit legii;- ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primita de cadrele militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregatirii lor;- indemnizatia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;- sumele platite din bugetul asigurarilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;- prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru şomaj;- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătorești, care a decedat;- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmasilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii şi accidentatii de razboi, marii mutilati şi cei incadrati în gradul I de invaliditate;- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;- indemnizatia lunara primita de magistratii care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;- renta lunara acordată, potrivit legii, veteranilor de razboi;- ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de razboi şi vaduvelor de razboi, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;- sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum şi de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti şi de onoare din tara ai Academiei Române, acordat în conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor şi pentru urmasii membrilor Academiei Române;- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;- ajutorul rambursabil pentru refugiati;- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaţiei de pensii;- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor;- renta viagera acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;- indemnizatia de merit acordată în condiţiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit şi a Regulamentului de functionare a Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;- drepturi reprezentand transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali sau insotitorii acestora;- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.3^1. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal şi cele pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani, reprezentand drepturi primite de persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.4. În sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se înţelege, printre altii, şi:- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;- organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.--------------Pct. 3 şi 4 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost completat cu trei liniute (introduse după liniuţa a 10-a) de pct. 1 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.Pct. 3^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.Liniutele a-10-a şi a-33-a de la pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 1 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Liniuţa a-38-a de la pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 2 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentand despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia castigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare incheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natura primite de către o persoană fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentand daunele morale;  +  Norme metodologice:5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor.6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale în contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum şi orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, în contul persoanei asigurate.7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.--------------Punctele 5, 6 şi 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. b) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal : c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;  +  Norme metodologice:7^1. În această categorie se includ şi produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat între părţi.-------------Pct. 7^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finantate de la bugetul de stat; e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare; f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decat câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decat cele definite la cap. VIII^1; h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii şi elevii unităţilor de invatamant din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala şi persoanele civile, precum şi cele ale gradatilor şi soldatilor concentrati sau mobilizati; i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice formă de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;-----------Litera g) a art. 42 a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.Litera d) a art. 42 a fost modificata de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:8. Prin cadru institutionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregătirea şi/sau perfectionarea profesionala, recunoscută de autorităţi ale statului român.--------------Pct. 8 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. c), d), e), f), g), h), i) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 77^1 alin. (2) şi (3);-----------------Lit. j) a art. 42 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. k) veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;  +  Norme metodologice:9. În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:- veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arendă. Începând cu data de 1 ianuarie 2009 sunt impozabile veniturile băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială ori către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.-----------Prima liniuţa a pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificată de pct. 1 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.- veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociaţie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condiţiile legii.- veniturile provenite din: cresterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.10. Se considera în stare naturala: produsele agricole obtinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea.--------------Punctele 9 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Prima liniuţa de la pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 4 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.A doua liniuţa de la pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 5 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal: l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare; n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internationale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, cu condiţia ca pozitia acestora, de oficial, să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; o) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă incheiate de România cu alte state, cu organisme internationale şi organizaţii neguvernamentale; p) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu condiţia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca pozitia acestor persoane să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentand diferenţa de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare; r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacă subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare; s) veniturile reprezentand avantaje în bani şi/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii şi vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;  +  Norme metodologice:11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor institutii potrivit legii;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei faţă de eroii-martiri şi luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea asistentei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferata română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitatilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vaduvelor de razboi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala şi incadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; - altele asemenea, aprobate prin lege.12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41 din Codul fiscal.--------------Punctele 11 şi 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. l) - s) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi în legislatia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorica, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi de legislatia în materie, în vederea pregatirii şi participării la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;  +  Norme metodologice:13. Beneficiaza de aceste prevederi şi urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa stiintifica, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor în materie.--------------Pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. t) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: u) premiile şi alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport şi altele asemenea, obtinute de elevi şi studenti în cadrul competitiilor interne şi internationale, inclusiv elevi şi studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfăşurate în România;  +  Norme metodologice:14. În această categorie se cuprind:- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate şi concursuri sportive scolare, naţionale şi internationale;- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;- altele asemenea.--------------Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. u) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal: v) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007;----------------Lit. v) a art. 42 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 106 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 18 octombrie 2007. x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.Cotele de impozitare  +  Articolul 43 (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investitii; e) pensii; f) activităţi agricole; g) premii; h) alte surse. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.------------Art. 43 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.Art. 43 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.  +  Norme metodologice:15. La determinarea impozitului anual/lunar, la plăţile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.--------------Pct. 15 din Normele metodologice de aplicare a articolelor 42, lit. v) şi x) şi 43, din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Perioada impozabilaArt. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.------------Art. 44 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.--------------Punctele 16 şi 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 44 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixeArt. 45. - (1) Deducerea personala, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. (2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.------------Art. 45 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.Codul fiscal:  +  Capitolul II Venituri din activităţi independenteDefinirea veniturilor din activităţi independenteArt. 46. - (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual şi/sau intr-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. (2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decat cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene şi modele, mostre, marci de fabrica şi de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.------------Art. 46 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:18. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obtinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da nastere unei persoane juridice.19. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu şi urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienti; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator în condiţiile legii.20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile obtinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridica, din prestări de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum şi cele obtinute din practicarea unei meserii.Principalele activităţi care constituie fapte de comert sunt:- activităţi de productie;- activităţi de cumparare efectuate în scopul revanzarii;- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;- activităţi al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte incheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;- vanzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumparate în scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, şi altele asemenea;- transport de bunuri şi de persoane; - alte fapte de comert definite în Codul comercial.21^1. Începând cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activităţii desfăşurate în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se încadrează în prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.Începând cu 1 ianuarie 2009 sunt venituri comerciale veniturile obţinute din activităţi desfăşurate în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decât cele care se încadrează în prevederile art. 42 lit. k) din Codul fiscal, precum şi cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art. 74 din Codul fiscal.--------------Pct. 21^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 6 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.Ultimul paragraf al pct. 21^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 2 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocati, notari publici, executori judecătorești, experti tehnici şi contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.23^1. Veniturile obtinute de avocatii stagiari în baza contractelor de colaborare precum şi avocatii salarizati în interiorul profesiei sunt considerate venituri din activităţi independente.23^2. Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califica aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.--------------Pct. 23^1 şi 23^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 7 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, marci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin inscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa şi altele asemenea.Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevăzute în mod expres în contractul incheiat între părţi reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala şi veniturile din cesiuni pentru care reglementarile în materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.În situaţia existentei unei activităţi dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al titlului III din Codul fiscal.Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.25. Persoanele fizice angajate, precum şi cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, şi care desfăşoară activităţi utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, în vederea realizării de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natura salariala.26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relatii contractuale de muncă cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente.--------------Punctele 18-26 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Venituri neimpozabile  +  Articolul 47Abrogat.------------Art. 47 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.Art. 47 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 200 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 4 decembrie 2008.  +  Norme metodologice:27. Aplicarea efectiva în orice domeniu tehnologic a unei inventii pentru care este acordat sau este validat în România un brevet de inventie care are ca obiect un produs şi un procedeu înseamnă oricare dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, cu modificările ulterioare.Procedeul poate fi şi o metoda sau poate cuprinde ori poate să se refere şi la utilizarea unui produs.Prin produs se înţelege şi produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, inclusiv cel de fabricatie, prin folosirea unei instalaţii sau a altora asemenea.Brevetul de inventie poate avea ca obiect o inventie sau un grup de inventii legate printr-un concept inventiv general.28. În înţelesul pct. 27 se considera ca şi urmatoarele acte constituie o aplicare efectiva a inventiei: a) proiectarea obiectului unei inventii constand în realizarea unui proiect:1. de execuţie pentru obtinerea unui produs;2. tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode ori pentru utilizarea unui produs; b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/ unicatului unui produs ori experimentarea tehnologiei care face obiectul unei inventii; c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot; d) exploatarea pe scara larga a obiectului unei inventii, şi anume:1. fabricarea unui produs care poate fi un dispozitiv, un utilaj, o instalatie, o compozitie sau altele asemenea, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie şi, respectiv, produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, a unei instalaţii, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unităţii care aplica;4. utilizarea unui produs obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie; e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tara.29. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.30. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de incadrarea venitului ca neimpozabil, trebuie să fie indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii: a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, a hotărârii definitive de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul care cere incadrarea venitului ca neimpozabil este altă persoană decat titularul brevetului, este necesar să aibă documente autentificate, din care să rezulte ca acesta:1. este succesorul în drepturi al titularului brevetului; sau2. este licentiat al titularului brevetului; sau3. este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului; b) sa existe un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să reiasă ca transmiterea de drepturi este înregistrată în vederea publicarii acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala; c) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să rezulte ca brevetul de inventie este şi a ramas în vigoare pe perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil; d) sa existe evidente contabile din care să rezulte ca, în perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil pentru inventia sau grupul de inventii brevetate, a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 27 şi 28, precum şi nivelul venitului obţinut în această perioadă; e) veniturile şi cheltuielile aferente sunt cele înregistrate separat în contabilitatea în partida simpla, potrivit reglementarilor legale; f) sa posede un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să reiasă data primei aplicari de la care începe perioada de 5 ani de aplicare efectiva.31. Abrogat.------------Pct. 31 din Normele metodologice de aplicare a art. 47 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 3 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.32. Venitul se stabileste cu referire stricta la intinderea protectiei conferite de brevet care este data de conţinutul revendicarilor, a caror interpretare se face în legătură cu descrierea şi desenele inventiei obiect al brevetului, conform prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, republicată, cu modificările ulterioare.33. În cazul în care inventia revendicata se referă numai la o parte evident distincta a obiectului inventiei, iar din evidentele contabile rezultă venitul brut pentru intregul obiect al inventiei, se procedeaza la stabilirea ponderii inventiei revendicate şi, pe aceasta baza, se determina venitul brut obţinut prin aplicarea părţii distincte a obiectului inventiei.34. Venitul include şi câştigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din sumele percepute ca urmare a utilizarii inventiei revendicate, în cazul în care exista o revendicare de utilizare sau de folosire a unui produs.35. Abrogat.--------------Punctele 27-35 din Normele metodologice de aplicare a art. 47 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Pct. 35 din Normele metodologice de aplicare a art. 47 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 3 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 19 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 894 din 28 decembrie 2007.  +  Codul fiscal:Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilitatii în partida simpla  +  Articolul 48Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilitatii în partida simpla (1) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50. (2) Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legătură cu o activitate independenta; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată aparute în legătură cu o activitate independenta. (3) Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despăgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. (4) Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite; c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz; d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de către suportator.-----------Pct. 3 de la lit. d) a alin. (4) al art. 48 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005. (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizatia plătită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană; h) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană; i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat şi în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activităţii independente; j) cheltuielile reprezentand contribuţii sociale obligatorii pentru salariati şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii; k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României; l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing; m) cotizatii platite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6). n) cheltuielile reprezentand contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.-------------Literele c) şi j) ale alin. (5) al art. 48 au fost modificate de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.Litera n) a alin. (5) al art. 48 a fost introdusa de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.Litera a) a alin. (5) al art. 48 a fost modificata de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.Literele g) şi h) ale alin. (5) al art. 48 au fost modificate de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.Lit. g) a alin. (5) al art. 48 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008.Lit. h) a alin. (5) al art. 48 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 8 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 705 din 16 octombrie 2008. (6) Baza de calcul se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociaţiile profesionale.--------------Alin. (6) al art. 48 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în strainatate; c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate; d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h); e) donatii de orice fel; f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere şi penalitatile datorate autorităţilor române şi straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; g) ratele aferente creditelor angajate; h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsa în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţa de asigurare; k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;l^1) în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.------------Lit. l^1) a alin. (7) al art. 48 a fost introdusă de pct. 7 al art. 32, Cap. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. Aceasta completare se aplică începând cu data de 1 mai 2009, conform RECTIFICĂRII nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 16 aprilie 2009. m) alte sume prevăzute prin legislatia în vigoare. (8) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente sunt obligati sa organizeze şi sa conduca contabilitate în partida simpla, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislatia în materie. (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.  +  Norme metodologice:36. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse şi de marfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obtinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobanzile primite de la bănci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.În cazul încetării definitive a activităţii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi marfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.Nu constituie venit brut urmatoarele:- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;- sumele primite sub forma de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;- sumele primite ca despăgubiri;- sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt: a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; b) sa corespunda unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; c) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite.38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi marfuri;- cheltuielile cu lucrarile executate şi serviciile prestate de terti;- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari şi prestarea de servicii pentru clienti;- chiria aferenta spatiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferenta utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;- dobanzile aferente creditelor bancare;- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;- cheltuielile postale şi taxele de telecomunicatii;- cheltuielile cu energia şi apa;- cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;- cheltuieli de natura salariala;- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;- cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurarile sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajatii acestuia;- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, după caz;- valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din preţul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatarii şi limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;- cheltuielile cu pregătirea profesionala pentru contribuabili şi salariaţii lor;- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte intruniri cu caracter profesional;- cheltuielile cu functionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii în scopul afacerii;- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;- cheltuielile de delegare, detasare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare în alta localitate, în tara şi în strainatate, care este deductibila limitat;- cheltuielile de reclama şi publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vanzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.------------Liniutele a 8-a şi a 15-a de la pct. 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de pct. 3 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile în limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi în condiţiile prevăzute de legislatia în materie;------------Prima liniuţa a pct. 39 din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (5), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 8 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;- cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale obligatorii platite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii;- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare şi detasare în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de ere sa acordate de angajator în conformitate cu legislatia în vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.Limita echivalentului în euro a contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntara de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României.------------Liniuţa a 3-a de la pct. 39 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de pct. 4 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.Liniuţa a 5-a din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (5), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 9 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.  +  Codul fiscal:Art. 48. [...] alin. (7) [...]l^1) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.  +  Norme metodologice:39^1. Termenii şi expresiile prevăzute la art. 48 alin. (7) lit. l^1) pct. 1 au semnificaţiile prevăzute la pct. 45^1 din normele metodologice date în aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată»."-----------Pct. 39^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 alin. (7) lit. l^1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 al literei B de la articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 488 din 28 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009.40. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vanzare directa către agenti economici şi alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revanzarii sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizatia de functionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.40^1. Contribuabilii care realizează venituri care se încadrează în prevederile punctului 21^1 sunt obligati sa conduca evidenţa contabilă în partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.--------------Pct. 40^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.41. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se inscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.--------------Punctele 36-41 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venitArt. 49. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariati, se determina pe baza normelor de venit. (2) Ministerul Finanţelor Publice elaboreaza normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileste pe bază de norme de venit şi precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit. (3) Directiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publică anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeaza a se aplică normele respective. (4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activităţi se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectiva. (5) Dacă un contribuabil desfăşoară doua sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi. (6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o alta activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii în partida simpla, conform art. 48. (7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o alta activitate independenta, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi. (8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conduca contabilitate în partida simpla pentru activitatea respectiva.------------Art. 49 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:42. În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către directiile generale ale finanţelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala sunt supuse impozitarii în aceleasi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere urmatoarele criterii:- vadul comercial şi clientela;- vârsta contribuabililor;- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;- activitatea se desfăşoară într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;- realizarea de lucrari, prestarea de servicii şi obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;- folosirea de masini, dispozitive şi scule, actionate manual sau de forta motrice;- alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se opereaza începând cu anul următor celui în care acesta a implinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de muncă.44. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:- perioada de la inceputul anului şi până la momentul autorizarii din anul începerii activităţii;- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.45. Pentru intreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridica sunt obligate să depună autorizatia de functionare şi sa instiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a caror raza teritoriala acestia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizatiei.46. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 44 şi 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numărul zilelor de activitate.În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfârşitul activităţii, intreruperea temporara, conform pct. 45, şi altele asemenea;- perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;- documentele justificative depuse de contribuabil;- recalcularea normei, conform prezentului punct.47. Pentru contribuabilul care opteaza să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de incetare a activităţii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.48. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere în sistem real şi a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.49. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai indeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand să fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.--------------Punctele 42-49 din Normele metodologice de aplicare a art. 49 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectualaArt. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii platite. (2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii platite. (3) În cazul exploatarii de către mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum şi în cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita şi al remuneratiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).------------Art. 50 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:50. În urmatoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;- venituri din exercitarea dreptului de suita;- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privată.51. Abrogat.52. Abrogat.--------------Punctele 50-52 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (1), (2),(3) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.Punctele 51 şi 52 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (1), (2),(3) din Legea nr. 571/2003 au fost abrogate de pct. 5 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.  +  Codul fiscal: (4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa pastreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescriptie prevăzut de lege.  +  Norme metodologice:53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de platitorii de venituri.În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către acestia din urma către titularii de drepturi.55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii şi cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;- lucrari de arta aplicata în spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;- lucrari de restaurare a acestora.56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.--------------Punctele 53-57 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea în partida simplaArt. 51. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48. (2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se considera reinnoita pentru o noua perioada dacă nu se depune o cerere de renuntare de către contribuabil. (3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care incep activitatea în cursul anului fiscal.------------Art. 51 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:58. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel: a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat; b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.59. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.60. Cererea depusa, cuprinzand opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal.--------------Punctele 58-60 din Normele metodologice de aplicare a art. 51 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente  +  Articolul 52 (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);-----------------Lit. d) a alin. (1) al art. 52 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară; f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică*). (2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează: a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut; b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (l) lit. f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; (3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.------------Art. 52 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:61. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentand 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, cărora le revine obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:- utilizatorii de opere, inventii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuala în mod personal, iar relaţia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala şi utilizatorul respectiv este directa;- organismele de gestiune colectiva sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agentii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colecteaza şi se repartizeaza drepturile respective.63. În situaţia în care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entităţi asemanatoare, obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuala.64. În cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plateasca în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.64^1. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real şi pentru care platitorii de venituri au obligaţia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilitatii în partida simpla.--------------Pct. 64^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 11 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.65. Impozitul anticipat se calculeaza şi se retine în momentul efectuării platii sumelor către beneficiarul venitului.66. Impozitul retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii urmatoare celei în care se fac plata venitului şi retinerea impozitului.66^1. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.--------------Pct. 64^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 12 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.--------------Punctele 61-66 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.  +  Codul fiscal:  +  Capitolul III Venituri din salariiDefinirea veniturilor din salariiArt. 55 - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura obtinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de muncă. (2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ; c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizatia lunara bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publică; f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administratie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise în declaratia de asigurări sociale; i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; j) indemnizatia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.------------Art. 55 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.  +  Norme metodologice:67. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt indeplinite urmatoarele criterii:- părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la inceput: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;- partea care utilizeaza forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzătoare, imbracaminte speciala, unelte de muncă şi altele asemenea;- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu şi cu capitalul propriu;- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tara şi în strainatate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizatia de concediu de odihnă şi indemnizatia pentru incapacitate temporara de muncă suportate de angajator potrivit legii;- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane şi este obligata să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.68. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din: a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:- salariile de baza;- sporurile şi adaosurile de orice fel;- indemnizatii pentru trecerea temporara în alta munca, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantina, precum şi alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele menţionate la pct. 3, având aceeasi natura;- recompensele şi premiile de orice fel;- sumele reprezentand premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihnă;- sumele primite în caz de incapacitate temporara de muncă;- orice alte castiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor; b) indemnizatiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în functie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu functiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică; c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii şi indemnizatii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; d) drepturile administratorilor obtinute în baza contractului de administrare incheiat cu companiile/ societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii; e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscriptie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislaţiei în vigoare; f) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administratie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii; h) indemnizatiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriasi şi altele asemenea; i) indemnizatiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; j) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de muncă; k) sumele platite sportivilor ca urmare a participării în competitii sportive, precum şi sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti în domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de către structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal; l) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă; m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispozitii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal; n) indemnizatia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;n^1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de muncă;n^2) indemnizatii prevăzute în contractul de muncă platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de muncă urmare participării la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrală din activitate, conform legii.n^3) indemnizatii lunare brute şi alte avantaje de natura salariata acordate membrilor titulari, corespondenti şi membrilor de onoare ai Academiei Române. o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori